2,956 matches
-
Vizita oficială a regelui Carol al II-lea în Marea Britanie (15-18 noiembrie 1938), în Apulum, XLVII, Alba Iulia, MMX, 2010, pp. 383-393. Baciu, Nicolae, Agonia României, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997. Berindei, Dan, "Brătienii: Slujitori devotați ai nației române", în Dosarele Istoriei, 2001, nr.1, pp. 8-11. Beresniak Daniel, Francmasoneria în Europa de Est, traducere de Dan A. Lăzărescu, Editura Nemira, București, 1994. Băcescu, Marius, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1997. Bărbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith, Papacostea, Șerban
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001, p. 174. 71 Marin Nedelea, op. cit., pp. 30, 31, 32. 72 Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească 1866-1900, Editura All, București, 1999, p.30; Dan Berindei, "Brătienii: Slujitori devotați ai nației române", în Dosarele Istoriei, 2001, nr. 1, pp. 8-11; Vistian Goia, "Ion C. Brătianu și "liberalismul" românesc", în Steaua, 1991, 42, nr. 5, 6, 7, pp. 6869. 73 D. Drăghicescu, Partide politice și clase sociale, București, 1922, p. 71. 74
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Le răspund: "Da, și? Ne-au inclus și pe noi?. Cum să nu" răspunde Jakab Sándor. "Numai să nu uiți că eu ți-am spus asta primul. Așa a fost"9. Natural, în rândul românilor domina amărăciunea, dezamăgirea și furia: Nația română este sfâșiată de vecini dușmănoși. Este o nedreptate strigătoare la cer, o crimă împotriva umanității și civilizației; ne-am fi așteptat ca, la vestea acestei barbarii, toată lumea să se revolte, toată lumea să ne ajute să salvăm existența nației sau
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
furia: Nația română este sfâșiată de vecini dușmănoși. Este o nedreptate strigătoare la cer, o crimă împotriva umanității și civilizației; ne-am fi așteptat ca, la vestea acestei barbarii, toată lumea să se revolte, toată lumea să ne ajute să salvăm existența nației sau măcar cineva să se sensibilizeze la vederea tuturor nenorocirilor care ne-au lovit. Dar nimeni nu se mișcă, nimeni nu protestează, noi singuri ne zbatem" - scria în jurnalul său un profesor de liceu român de la Turda (Torda)10. Noua
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor, interesează ca ghid de orientare diacronică, de la izbucnirile de "profet mânios"36 ale lui Eminescu de la Timpul, în calitate de "castrator lingvistic"37 al liberalilor radicali, al greco-bulgărimii și al evreilor, la Caragiale, care sancționează viciile nației prin "înghimpare"38, la autorul Florilor de mucegai care se folosește cu predilecție de registrul "putrefact-excremențial"39, până la "fratricidul lingvistic"40 concretizat atât în revistele extremei drepte, cât și în cele prin care comuniștii apelau la imaginarul "castrator și violator
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
amintește de Caragiale mai întâi prin virulența pamfletară din tablete sau "bilete de papagal". Pe linia inaugurată de "Moftul român" și uzând de aproximativ aceleași dimensiuni care subliniază o comună repulsie pentru "spanacografie", Arghezi trece de la simpla "înghimpare" a viciilor nației, la folosirea cu predilecție a registrului "putrefact-excremențial"46 în efuziuni sarcastice pentru sancționarea acelorași vicii. Constatăm, de pildă, aceeași atitudine critică necruțătoare față de parazitismul și impostura literară în De vorbă cu mine însumi de I. Minulescu și aceeași repulsie față de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
proporții diferite, în funcție de matricea artistică a acestuia. În plus, am remarcat că termenul denotă la fel de adecvat și atitudinea scriitorilor care se opun acestui val de replieri mai mult sau mai puțin mimetice în care văd un fel de fatalism al nației, motiv pentru care încearcă, atunci când pășesc într-un teritoriu clar jalonat de spiritul caragialian, să-i submineze autoritatea, printr-o tratare inedită, rebelă, a tipurilor sau a temelor debitoare îndeobște celebrului înaintaș. Astfel de "insubordonări", cum sunt cele ale lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
obținute obținute activități de drepturi valorifi- în baza în baza expertiză contabilă, de pro- carea de unui con- unui con- tehnică judiciară prietate bunuri în tract de tract de și extrajudiciara intelec- regim de agent comision tuala consig- sau mân- nație dat co- mercial [] Venituri [] Venituri [] Venituri [] Venituri sub forma din din din de câștiguri din activități activități dividende transferul dreptului independente independente [] Venituri de proprietate asupra desfășurate realizate din valorilor mobiliare în baza unei într-o formă dobânzi și părților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154938_a_156267]
-
doar că e ceva mai credibil. În legătură cu d-l Turcu, am dubii foarte mari. Și mai este ceva interesant de la d-l Turcu la d-nii Pleșiță, Merce, Ciurlău ejusdem farinae, Securitatea ne face agenda în continuare! Parcă am fi o nație de tâmpiți. Dorin Popa: Ce vrei să spui? Liviu Antonesei: Cum, ce vreau să spun?! Vreau să spun că am înghițit gălușca, pentru că așa a dorit d-l Turcu și, de fapt, ceea ce a dorit cine a apăsat pe butonul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de frumoasă și așa de însemnată prin partea ei esențială. Și partea esențială sunteți voi, prea iubiții mei fii, voi gazetarii catolici din 45 de nații ale Europei și ale Americii, din 53 de ținuturi ale Asiei, Africei și ale Oceaniei, veniți să desfășurați steagurile voastre stindarde și arme ale adevărului aici unde, prin voința dumnezeiască, este veșnic vie și grăitoare învățătura adevărului"867. În continuarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la prestația presei catolice românești la expoziția de la Vatican: "Cu părere de rău trebuie să recunoaștem că și noi românii de ambele rituri, și latini și orientali suntem destul de modest reprezentați. Și în realitate nu ne putem măsura cu acele nații catolice unde cultura și pana măiastră lucrează de sute de ani, unde și guvernele au contribuit la înjghebarea acestei mari manifestații culturale. Recunosc durerea ce ne copleșea la vederea deosebirii dintre pavilioanele noastre și alte vecine... Recunosc suntem mai departe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
concursul fraților catolici din vechiul regat, pentru ca să servească și intereselor lor, identice cu interesele catolicismului românesc, interese care, fără îndoială, nu gravitează întru nimic afară de granițele firești și naționale ale acestei țări, ci se confundă cu cele ale țării și nației române, iar pe de altă parte pentru ca numărul cititorilor lui să fie și mai mare, precum și pentru motivul ca sfera de interes și opiniile reprezentate și susținute de acest cotidian să poată fi considerate și de lumea externă din străinătate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile bazându-se pe suprapuneri de tonuri înalte, din același registru semantic. Titanismul, tendința inepuizabil augmentativă, fervoarea structurală (aceasta e „neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit de orice trufie, vizând cauze ale nației. Polivalent și contradictoriu, nici o formulă totalizantă nu-l cuprinde. Cu mai mult patos social-istoric decât Coșbuc și Goga, de un energetism whitmanian foarte prizat în epocă, rapsod și novator al sintaxei poetice - ceva din C. pare să fi însoțit răsucirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
dintre conștiința sa morală și „lut”. Stă, de asemenea, în puterea de a da relief aparte sutelor de figuri antrenate în magma efervescentă a narațiunii: reprezentanți ai autorităților, surghiuniți de cele mai diverse soiuri, siberieni get-buget ori coloniști de toate națiile, mai fiecare cu o „poveste” a sa, tragică sau grotescă, stranie sau absurdă. În sfârșit, stă într-un progres notabil al proceedelor narative și descriptive - memorabile sunt descrierea Obiului revărsat, a tărâmului arctic cu aurora sa boreală, a taigalei, adevărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
din literatură unicul depozit al înțelepciunii colective. * * * Spațiile experienței lui Doris Lessing sunt Africa și Anglia. E în declarațiile repetate ale romancierei o bucurie că a avut parte de exotismul continenttului negru, dar și o mândrie explicabilă că e odrasla nației colonizatoare. Cunoscând zelul egalitar al lui Doris Lessing, nu putem să nu ne întrebăm dacă autoarea însăși își dă seama de tenta de superioritate a cuvintelor ei: Am avut mare noroc. Părinții mei sunt cât se poate de britanici, amândoi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
școala în Elveția și la Londra, ai migrat din teatru spre poezie, ai întemeiat grupul Teatrul în Exil. Dezrădăcinarea e pentru tine o a doua naționalitate, te face de fapt cetățean al lumii. Ai acest sentiment că scrii pentru toate națiile și toate limbile lumii? Mimi Khalvati: Nu știu dacă în acest moment mai putem fi cetățeni ai lumii. Eu sunt cetățean britanic, dar după o vizită recentă în Statele Unite, când, la fel cu alte sute de mii de indivizi născuți
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
descrii de fapt în cărțile tale? Timothy Mo: Mă simt în largul meu acolo unde pot vorbi limba și pot folosi sistemul de transport în comun, deși de cele mai multe ori "sistem" nu e tocmai termenul potrivit. Practic vorbind, includ aici națiile anglofone și francofone, Filipinele de Sud și Thailanda. Cu toate că mă simt mai bine oriunde în Thailanda decât în Mindanao, nu sunt în stare să citesc ce scrie pe autobuze ca destinație în grafia Thai. Mi se pare de nepătruns alfabetul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
matematică ori științe concrete care erau profilul școlii alegeau cursul lui McCourt fiindcă era simplu ca bunăziua. Dădea tuturor note foarte mari și nu se dădea lucrare. LV. A fost în vreun fel incomod să locuiești înt-un loc unde toate națiile se amestecă? Te-ai simțit vreodată altfel decât ceilalți, într-un mod care să te descurajeze? ES. Revin la "patologia" scriitorului. Nu sunt toți scriitorii incomodați de câte ceva? Nu era vina New York-ului. Îmi place tot ce e "altfel", și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fost: a) Mihail Sturdza b) Alexandru Dimitrie Ghica c) Grigore Alexandru Ghica d) Gheorghe Bibescu 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cererea “puterea legiuitoare încredințată unei obștești Adunări în care să fie reprezentate toate interesele nației” a fost exprimată în: a) Proclamația de la Islaz b) Hotărârile Adunărilor ad- hoc din Moldova c) Petițiunea națională d) Principiile noastre pentru reformarea patriei 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Domnul era numit de țar și
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de dorințele rostite În atâtea rânduri și cu stăruință, de o Întreagă nație” <ref id="8">8 Ibidem, p. 341. </ref>. Există destule probe documentare care atestă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de dorințele rostite În atâtea rânduri și cu stăruință, de o Întreagă nație” <ref id="8">8 Ibidem, p. 341. </ref>. Există destule probe documentare care atestă că Al. I. Cuza a Împărtășit fără rezerve acest punct de vedere și contemporanii săi ne dau asigurări că, Înainte de a fi ales domn, el le-
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
notă publicată a doua zi În „Monitorul Oficial” al Moldovei - ceea ce făcea ca gestul său să devină public - prin care considera că dubla sa alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17 ianuarie, „constat Încă o dată că țara a cerut unirea cu prinț străin
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
situație „nedorind alta decât binele țării mele, așa precum ea Îl Înțelege și Îl cere voi fi totdeauna gata de a mă Întoarce la viața privată” dacă puterile garante „ar consfinți, prin a lor hotărâre, o combinație ce, pentru această nație, ar Îndeplini toate speranțele ei” <ref id="9">9 Ibidem, p. 639-640. </ref>. Din cele relatate până acum și din ceea ce se cunoaște despre domnia lui Al. I. Cuza reiese că domnitorul a Înțeles caracterul provizoriu al mandatului său, limitat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
surprins într-un moment de cumpănă se realizează prin reverberarea conflictelor în biografia eroului principal. Pe autor îl interesează perioada „obsedantului deceniu” ca epocă, ca eveniment principal - colectivizarea, văzută ca un fel de cabală strunită de alogeni cu interese potrivnice nației, iar ca tip de erou, țăranul onest și frust, cu nostalgii ducând spre origini, care privește acest eveniment traumatizant prin optica strămoșilor săi, transpunerea romanescă fiind lungul traseu al analizării acestui proces de conștiință. Lumea se împarte în două după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
bărbat), are altă religie (e islamic, și nu creștin), s-a născut în altă țară. Altul este, desigur, altul identic, dar în același timp identicul acesta este altul. Iar identicul care este altul (altă limbă, alți părinți, alt sex, altă nație etc.) e straniu, e stranietatea, e străinul, e cel din atâtea puncte de vedere (din cele douăsprezece care ne unesc, dar care totodată ne despart) diferit de mine. Pentru mine, ca bărbat, femeia e stranie și străină (atât de stranie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]