2,980 matches
-
Republicii Moldova, de împlinire a năzuințelor sale legitime spre libertate, democrație și demnitate națională. Proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român. Recunoscând independența Republicii Moldova, Guvernul României declară că este gata să procedeze la stabilirea de relații diplomatice și să acorde sprijinul necesar autorităților Republicii Moldova pentru consolidarea independenței sale și să acționeze pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și Berna. A lucrat, de asemenea, în Secretariatul ONU din Geneva. A fost membru, raportor și președinte al Subcomisiei ONU pentru drepturile omului, în această calitate inițiind includerea pe agenda Subcomisiei a temelor privind terorismul și drepturile omului și efectul nefast al corupției asupra drepturilor omului, ambele fiind în prezent examinate în cadrul organelor de specialitate ale ONU. Este autorul primei lucrări despre terorism publicată în țara noastră. 1 Friederich Hacker, Terreur et terrorisme, Flammarion, Paris, 1976, p. 21 2 George Levasseur
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sunt benefice, ignorându-le pe cele cu adev]rât valoroase. S] lu]m ca exemplu un individ care face curte soției șefului s]u, deși este conștient și are motive întemeiate s] cread] c] atingerea acestui scop poate avea consecințe nefaste atât pentru el însuși (uciderea să, ruinarea existenței proprii), cât și pentru ceilalți (destr]marea c]sniciei, îndep]rtarea de copii și de prieteni). Pentru a combate aceste contraexemple aparente, egoismul psihologic ar trebui s] fac] plauzibil caracterul lor iluzoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sacrificiu care constituie o lips] de respect atât de mare încât ar merita pe deplin sacrificarea celor o șut]. 2) Deși deontologii afirm] c] normele domeniului studiat sunt absolute, c] suntem obligați la respectarea acestora chiar în ciuda oric]ror consecințe nefaste, ideea de „absolut” este ea ins]și restrâns] și prezint] anumite rezerve. Dup] cum am observat, limitarea influenței absolute a constrângerilor deontologice pornește de la ipoteza c] ele sunt caracterizate printr-o formulare restrâns], limitat]. Pentru a completa ideea de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ins] se detașeaz] tot mai mult de perspectivă deontologic]. Deontologii susțin o idee care nu las] loc de compromis, afirmând c] nu exist] absolut nici un motiv de a refuza inc]lcarea normelor deontologice atunci cand consecințele acestui refuz ar putea fi nefaste. Dup] cum afirm] Fried (1976, p. 10)... ...exist] situații extreme, cănd uciderea unui singur om nevinovat ar putea salva o întreag] națiune. În asemenea cazuri, menținerea raționamentului în forma sa absolut] ar reprezenta un veritabil fanatism. Iar evenimentul catastrofal va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
refuze trimiterea în închisoare a unui om nevinovat dac] prin aceasta s-ar împiedica un holocaust nuclear. Oponenții lui Ross ar susține c], desi așa ar trebui s] proced]m într-un astfel de caz, acțiunea în sine ar fi nefast] într-un mod pe care Ross nu l-ar putea percepe. Pentru el, orice motiv care st] împotriva acestei acțiuni a fost deja folosit prin punerea în balant] a avantajelor și a dezavantajelor. Motivele declarate ca fiind nule nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestei acțiuni a fost deja folosit prin punerea în balant] a avantajelor și a dezavantajelor. Motivele declarate ca fiind nule nu se p]streaz] în aceast] situație, transformând acțiunea într-una oarecum în mod egal bun] (poate chiar necesar]) și nefast]. O acțiune corect], potrivit lui Ross, nu poate fi nefast]. Dar mulți filosofi sunt de p]rere c], în cazuri tragice că cel expus mai sus este necesar s] action]m în modul nefast (vezi, de exemplu, eseul lui Nagel, R
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
balant] a avantajelor și a dezavantajelor. Motivele declarate ca fiind nule nu se p]streaz] în aceast] situație, transformând acțiunea într-una oarecum în mod egal bun] (poate chiar necesar]) și nefast]. O acțiune corect], potrivit lui Ross, nu poate fi nefast]. Dar mulți filosofi sunt de p]rere c], în cazuri tragice că cel expus mai sus este necesar s] action]m în modul nefast (vezi, de exemplu, eseul lui Nagel, R]zboi și masacru, 1979). A doua critic] vine dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod egal bun] (poate chiar necesar]) și nefast]. O acțiune corect], potrivit lui Ross, nu poate fi nefast]. Dar mulți filosofi sunt de p]rere c], în cazuri tragice că cel expus mai sus este necesar s] action]m în modul nefast (vezi, de exemplu, eseul lui Nagel, R]zboi și masacru, 1979). A doua critic] vine dintr-o direcție opus] și se refer] la rolul principiilor morale ale teoriei. Deja am spus c] acestea joac] un rol minim, dar nu am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
violent] sau abuz de orice fel. Mai mult decât atât, situația Dorotheei este complicat] (cum se întâmpl], de altfel, în orice dilem] privind viața moral]), deoarece desp]rțirea de soțul s]u ar putea avea consecințe grave, dac] nu chiar nefaste atât pentru acesta, cât și pentru copii. Soluționarea dilemei depinde, în mare parte, de felul în care sunt evaluate cele dou] virtuți și anume: fidelitatea și independentă. îi. Anscombe și MacIntyre Renașterea interesului pentru virtute în anii ’80 a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atît de deconcertant, lipsa unor repere cît de cît sigure pentru conturarea unei evaluări globale e atît de evidentă, încît percepțiile noastre nu au de ales decît regimul ridicării din umeri și al supunerii la destin. Rolul, într-un fel nefast, al iraționalei mediatizări, al imaginii care zboară într-o secundă la antipozi, derutînd prin pulverizare, nu e de neglijat. Dar, vai, așa o cere începutul de mileniu. Ne supunem. Artistul român acum? Se află, și el, bietul, sub vremi, între
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
interesa nici cît negru sub unghie persoana unui I. Iliescu mișcîndu-se anonim în masa indistinctă, dar ne interesează, dramatic, în momentul în care individul își arogă o predestinare. Că predestinarea aceasta e una decisă nu de pronie, ci de conjuncturi nefaste ale istoriei noastre... e altă chestiune. De (psih)analizat, și ea, eventual. Mergînd cu speculațiile mai departe, putem imagina și situația în care, de n-ar fi existat un Iliescu, un Ceaușescu, un Dej, ei ar fi fost oricum inventați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să aibă și succes!) Dar încă o secundă, pentru a trece în perimetrul celălalt, al scrisului, acolo unde un Camil Petrescu numai de frivolitate neputînd fi învinuit a practicat cu voluptate și comentariul sportiv, nefiindu-i frică de eventualele lui nefaste urmări asupra capodoperei. Îți vine atunci să dai replica celui cu sprîncenele ridicate: Păi, dacă și Camil... De revenit la arte. Proteicul Picasso, genial prin chiar fervoare proteică, s-ar plasa perfect în perimetrul... frivolității. Dacă nu ne-ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi căutat atunci Băsescu la Moscova? Sigur, era acolo numai lume bună: orice plasare într-o atare companie dădea/ îi dădea bine, vorba portarului de la Filarmonică. Dar același pact Ribbentrop-Molotov, care-i nenorocise pe baltici, ne-a fost și nouă nefast. Iar Basarabia, răpită peste noapte, rămîne și azi dezlipită de țară. Că Băsescu a fost la Moscova, să fie sănătos, chiar vorba lui. Figură singulară a făcut, în schimb, Regele Mihai, supraviețuitor al istoriei, nu mai puțin al pumnului pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îmbracă peste noapte costume de carnaval. Ce nu poate firava democrație de după decembrie '89, adică să așeze faptele la locul lor (într-o istorie care oricum e scrisă, dar încă nerostită), o face invers, și cu urmări dintre cele mai nefaste forța obscură perpetuată după lovitura de stat din același decembrie '89. În loc să fie numită pe numele ei și detașată net de aspirația (cvasi)generală întru răsturnarea comunismului (atît de nesperat ivită într-o țară ce părea să-și fi uitat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dvs., "dacă am reitera" istoria curentelor în artă și literatură care au declanșat aprige controverse, chiar și adevărate bătălii, dar ceea ce citesc eu în articolul dvs. despre tinerii "înfășurați în pixeli" îmi amintește de damnarea, în numele realismului socialist, a influenței nefaste a artei decadente occidentale. Scrieți că, "în ieșenimea tulburată", "un fercheș lider local de vizuale" zăpăcește, cu "hușchite proiecte (cu bătaie, oho, substanțial internațională)", "o societate tumultuoasă de fete și băieți haios eleganți" etc. Chiar dacă nu am "o siluetă prosperă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o legătură mai veche cu civilizația greco-romană, literatura oraculară este ecoul "profan" al legendelor eschatologice. Ea răspunde unei preocupări obsesive pentru viitor, componentă permanentă a sensibilității umane, pe care o reflectă și o leagă de capacitatea de preîntâmpinare a situațiilor nefaste (Boia, Pentru o istorie a imaginarului 33). Biserica nu întârzie să reacționeze. Divagațiile tulburătoare și pervertirea sensului creștin al istoriei omenirii − semn al unei voințe divine de neinterogat și de nepătruns −, precum și încercarea de a ridica presiunea impusă de dogmă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă, și încă) se izbesc de un zid de indiferență, visele lui, luat de unii în răspăr, par celor încuiați și celor neîncrezători simple aiurări. Într-o lume anapoda varianta neserioasă a absurdului el, integrul, ajunge să fie socotit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
1991, guvernul României a recunoscut independența de stat a Republicii Moldova, apreciind între altele: „Proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cu forța în urma înțelegerii secrete stabilite prin pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român.” Se exprima intenția de a trece imediat la stabilirea relațiilor diplomatice și de a se acorda sprijinul necesat „pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare frățească dintre românii de pe cele două maluri ale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acest cadru salutăm împlinirea în aceste zile a unui an de la proclamarea suveranității statale de către Parlamentul Republicii Moldova și ne exprimăm sprijinul față de eforturile deosebite care se fac pentru afirmarea reală a drepturilor inalienabile a tuturor statelor care au suferit consecințele nefaste ale Pactului Molotov-Ribbentrop. Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 100-104. Declarația de independență a Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova. 27 august 1991, Chișinău Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere și democratice, AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republicii Moldova, de împlinire a năzuințelor sale legitime spre libertate, democrație și demnitate națională. Proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cu forța în urma înțelegerii secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român. Recunoscând independența Republicii Moldova, Guvernul României declară că este gata să procedeze la stabilirea de relații diplomatice, să acorde sprijinul necesar autorităților Republicii Moldova pentru consolidarea independenței sale și să acționeze pentru dezvoltarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cărțile citite, bune sau rele, de modul de viață, cinstit sau mai puțin cinstit, variază și conștiința. La formarea conștiinței contribuie și exemplele frumoase de viață morală, văzute sau citite, contactul cu oamenii virtuoși și evitarea celor vicioși, cu influență nefastă. Necesitatea educării conștiinței morale reiese din cuvintele Mântuitorului din Predica de pe munte, în care compară conștiința morală lumina spirituală din om - cu lumina zilei : Luminătorul trupului este ochiul ; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
forma lor sugerează însă o alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându-le deci tuturor acestora o șansă egală de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la a mai face eforturi”. Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă atenția pacientului asupra rolului nefast al gândurilor obsedante provocate de rușine. In situația socială, focalizarea atenției sale asupra stării de disconfort și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a percepe situația: pacientul nu se mai vede decât ca un „purtător de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și dorința de a nu se gândi în mod constant la consecințele care trebuie evitate, pentru a se simți mai bine, această ultimă alegere fiind inacceptabilă, deoarece crează pacienților impresia că nu fac nimic pentru a împiedica producerea nenorocirii. Consecințele nefaste ale neliniștii Wells constată și prezența, în cazul tulburării de anxietate generalizată, a credințelor în consecințele nefaste ale neliniștii („Mă neliniștesc în mod constant, îmi voi pierde mințile”, „este anormal să mă neliniștesc”). Conform acestor lucrări, acest tip de credințe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]