3,633 matches
-
tragic. Moare de cancer, nu înainte de a mai avea o întâlnire cu Ricardo, căruia îi lasă moștenire ceea ce reușise să stoarcă de la bărbatul cu bani cu care fusese înainte. Este un dar venit în momentul oportun pentru un Ricardo îmbătrânit, neputincios, decăzut la gradul de traducător de povestiri din limba rusă (nu mai era în stare să traducă simultan la întâlniri diplomatice). Nina mala îndură o pedeapsă exemplară pentru curajul ei de a suferi de toate maladiile contemporane care acompaniază gama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
tragic. Moare de cancer, nu înainte de a mai avea o întâlnire cu Ricardo, căruia îi lasă moștenire ceea ce reușise să stoarcă de la bărbatul cu bani cu care fusese înainte. Este un dar venit în momentul oportun pentru un Ricardo îmbătrânit, neputincios, decăzut la gradul de traducător de povestiri din limba rusă (nu mai era în stare să traducă simultan la întâlniri diplomatice). Nina mala îndură o pedeapsă exemplară pentru curajul ei de a suferi de toate maladiile contemporane care acompaniază gama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
în PSD și pricinuind daune, în treacăt, și PNL-ului. Din eroare în eroare, șeful formal al social-democraților confirmă toate previziunile negative făcute odată cu instalarea sa: lider slab, inabil politic, fără putere reală în partid. În același timp, izolați și neputincioși, liberalii nu pot face nimic pentru a contracara efectul bumerangului pe care îl tot aruncă PSD-ul. Plastic vorbind, ei și-o tot iau fără a fi în stare să se ferească. Culmea e că, agățându-se de ceea ce le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
-și întoarce fața spre Frank” o alegere clară, în care subiectul, ca în atîtea istorii moderne, și-a făcut un proces de conștiință pentru a găsi ajutorul necesar. Dar textul continuă prin a o descrie ca "inertă, ca un animal neputincios”, lucru care nu se potrivește deloc cu o interpretare a personajului ca arbitru decisiv, care și-a luat viața în mîini. În mod ironic, cîteva indicii din text ne duc cu gîndul la o anumită disfuncționalitate fizică, o slăbiciune de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Scenariul mitologic este diluat prin transpunerea într-un scenariu de film la fel de inconsistent ca și cele șapte secvențe cinematografice ce alcătuiesc traiectoria acestei inițieri eșuate. Diametral opuse, în sens dantesc, cele două lumi ale narațiunii sunt dimensiunile în care eroul neputincios își asumă rolul creatorului, al mesagerului și al amantului. Celor trei ipostaze le corespunde însă o identitate incertă, purtătoare a unor însemne tragice: locul din care el vine e un lagăr al terorii, în care dictatura numește adevărul și realitatea
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
apreciază lui Burton creațiile cinematografice. Făpturile sale păstrează candoarea și vulnerabilitatea eroilor de film, dar toate trăsăturile lor sunt reduse la dimensiunile unei creaturi minuscule de câlți, tinichea sau gunoi. Marginalitatea acestor eroi liliputani le trasează un destin de outsideri neputincioși, nesiguri pe clipa ce vine, deoarece nici chiar părinții nu le sunt prieteni - Băiatul-stridie e sorbit de propriul tată, iar Copilul-ancoră se îneacă lângă mama de care nu se putea desprinde. Această perpetuă amenințare a neantului le sporește delicatețea emoționantă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
poate depăși marile performanțe din trecut, fiind mai importantă maniera în care tratează un subiect oarecum nou, plin de promisiuni racordate direct la substanța spiritului clasic, acolo unde flagelul ce afectează cetatea destructurează și lumea eroului tragic. Bucky Cantor asistă, neputincios, la moartea elevilor săi, pe care se ambiționează să-i antreneze în vara toridă a lui `44, ca o compensare a faptului că nu a fost trimis pe front. Erou la el acasă, Cantor se dedică, într-o orbire tragică
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aparține, deoarece a fost invadată de tristețe, degradare și moarte. Efectul căutat este deschiderea unei ferestre mici și întunecate într-o zonă din care inocența, ca sens pozitiv al lumii, a dispărut, rămânând în urmă doar mesagerii ei uitați și neputincioși: jucăriile, păpușile, arlechinii, mobilierul părăsit. În Elegie pentru ființe mici, în urma copilului mort, "care-a fost dus/Într-o cutie de păpușe/ În parcul de pământ și piatră", rămân jucăriile uitate, a căror tristețe tăcută păstrează intact sentimentul absurd și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Răceala trece într-o săptămână part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul NEREFLEXIVE A AȚIPI Ion ațipește în timpul filmului part. ațipit, -ă nom. ațipirea, ațipitul A DEGERA Călătorii degeră în tren part. degerat, -ă nom. degerarea, degeratul A DEVENI Ion devine neputincios part. devenit, -ă nom. − (devenire "schimbare, transformare progresivă a lucrurilor") A EVOLUA Sistemul economic evoluează încet, dar sigur (agentiv: Ion evoluează rapid în învățarea japonezei) part. evoluat, -ă nom. evoluarea (evoluatul − rar) A EXPIRA Laptele pasteurizat expiră în trei luni
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de zi”, cum conchide Goethe În finalul celui de al doilea Faust, Biblie a psihologiei omului modern, În polemică cu „spiritul” artei grecești antice, unde soarta Îți era aruncată „În leagăn”, ca un zar, lege de fier În fața căreia erau neputincioși chiar și zeii. Cea comunitară, socială, Îți este „dată” odată cu cei În mijlocul cărora te-ai născut și format și are cumva „față antică”, Îți apare și ți se impune ca un blestem sau ca un privilegiu, precum „vremea”, capricioasă și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se află în camera unde crește crospecul, îl ajută pe Dimitrie Cristea să afle că " sacrificând mai mulți oameni, Marele-Duh (în oglindă el nu mai este Emar-Hud) e mai puternic (...), cu cât sunt mai mulți oameni pe pământ și mai neputincioși, cu atât e mai bine întru slava cerului subteran (...). Faimoșii Hitler și Stalin n-au stat pe gânduri în confruntarea dintre foc și gheață, au trimis în dar Marelui-Duh peste cincizeci de milioane de rezervoare energetice și tot n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
forma ei supremă, omul, și, prin consecință, ca îndemn la rezistență, la a nu capitula în fața răului care nu se poate eterniza, câtă vreme omul crede în sine, fiindcă Trupul uman închide în sine energii incalculabile, pe care omul este neputincios să le utilizeze în scurta-i viața, într-o lume pe dos, cum a fost cea în care a fost scrisă cartea. Descinderea în adâncul Pământului, în același timp, poate fi sinonimă și cu o coborâre în istorie, în profunzimile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și Controverse eminesciene (2000) explică asocierile pe care le putem face între cugetările eminesciene și Fragmentele lui Lamparia. E bine cunoscut și faptul că volumele pe care Theodor Codreanu le-a dedicat vieții și creației lui Eminescu au trezit furia neputincioasă a unor lichele din presa zisă literară, îndeosebi a escrocilor morali și politici, care, în slugărnicia lor umilă, și ticăloasă, și bicisnică față de cei mai abjecți dintre străini care nu-i iubesc pe români, au încercat, cu câțiva ani în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
15-16. *Drumul spre școală (Amintiri), nr.90, august 2009, p.20. *Călător... prin vâltoarea vremii (vol.II) de Alexandru Mânăstireanu: Cel mai prețios dar al omului este viața..., nr.91, septembrie 2009, p.18. *Radiografie a Securității române - puternică dar neputincioasă, nr.92, octombrie 2009, p. 11-14. Răsfoind în arhive: Buzduganul, nr.92, octombrie 2009, p.20. *Drumul întru sfințire... nr.93, octombrie 2009, p.15-18. *Alexandru Tacu-Zeletin, Omul interzis - un veritabil protest anticomunist, nr.94, decembrie 2009, p.18-19. *Succes
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Gălăuțaș, "Alcatraz" barul, km 176+2 Elveția îmi amintește de România, deși Elveția n-o știu, al nostru-i Ardealul! ex occidente lex, ex oriente lux, Subcetate Mureș, bordură etnică pe Ditrău, catedrala deznaționalizare stil Sécession, șoim după șoim Lăzarea, neputincioși să pricepem, florile împrospătate la troița ortodoxă, retează vrejurile din coada tractorului, prezentul întîrzierea în uitare. Ora 13,56, în personalul Războieni Brașov, la Valea Strîmbă, din ce spui alegi credința, "Dolomită Voșlăbeni", mestecenii țepi între foioase-rășinoase, pădure-parc stațiunea Izvoru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sînt situate mai ales în Germania, se aliază pentru a face față pretențiilor imperiale ale celui mai mare, și se sprijină, pentru aceasta, pe particularitățile țărilor pe care le controlează. Deși îl înving pe Lothar, în 841, la Fontenay-en-Puisaye, dar neputincioși în a profita de victoria lor, ei hotărăsc, pentru a scăpa definitiv de dușmanul lor frățesc, să creeze o alianță durabilă. Reuniți la Strasbourg, la 14 februarie 842, ei își jură ajutor reciproc împotriva lui Lothar și, pentru a se
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Macedonia, el constituie, pînă la moartea sa, în 1241, un pericol permanent pentru Imperiul de la Niceea. Dispariția sa, coincizînd cu invazia mongolă, marchează prăbușirea puterii bulgare. Distrusă de invadatori, Bulgaria este supusă tributului. Fiii minori ai lui Ioan Assan sînt neputincioși în fața revenirii în forță a bizantinilor și Ioan III Vatatzes nu face nici un efort pentru a recuceri teritoriile pierdute. Disputele interne absorb toate energiile bulgare pînă la sosirea la putere a unui Nemanid, Constantin Tich, care domnește între 1257 și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
suveranității consideră că aceste atribuții sînt consubstanțiale dreptului medieval de proprietate, derivînd automat din stăpînirea pămîntului. Potrivit altui punct de vedere, dreptul de comandă ar fi rezultatul unor uzurpări succesive sau al unor concesiuni forțate din partea autorității centrale carolingiene, din ce în ce mai neputincioasă în a-și apăra prerogativele în condițiile dramatice ale ultimelor invazii (sarazine, maghiare și normande). Indiferent, însă, de adevăr, important de reținut este faptul că personalizarea și divizarea în plan local a acestor puteri se află la originea pluralismului și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de hotar și întra-aceste două prințipate ai cărora locuitori se-priviră mai tot d-auna ca când n-ar fi tot de o nație, isvor de nefericiri pentru amândouă prințipaturile!" (Aaron, 1835, pp. 29-30). Aaron deplânge destrămarea unității primordiale românești, asistând neputincios la tragicul destin istoric al unei înstrăinări progresive. "În astfel de chip Dacia slăbită de barbari, neapărată de Bulgari, fu nenorocită ca să vază cum pierde trei părți din totul său, și cum se-pune linie de hotar ca să nu se-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fără a fi sancționați electoral, iar majoritatea se confundă cu opoziția, cînd guvernul nu se impune ca un ghid recunoscut, respectat și ascultat de propria majoritate parlamentară, cînd forma parlamentară a guvernării degenerează pînă la a da naștere unei democrații neputincioase 7. În capitolul dedicat guvernului și guvernării, se pune accentul în mod deosebit pe raporturile care se dezvoltă între guvern și parlament și pe modalitățile prin care acestea se răsfrîng în acțiunea și operativitatea guvernului. Sînt analizate pe larg mecanismele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
imediat sancțiuni electorale, cînd majoritățile și opozițiile confundă în mod conștient rolurile, cînd guvernul nu se impune ca un ghid recunoscut, respectat și ascultat de propria majoritate parlamentară, forma de guvernare parlamentară degenerează pînă la a da naștere unei democrații neputincioase, destinată întîi unei proaste funcționări, apoi în anumite condiții căderii și înlocuirii printr-un regim care va modifica drastic rolul și prerogativele parlamentului. În sfîrșit, toate celelalte condiții rămînînd aceleași, un parlament transformist, consociativ sau un parlament-adunare își sapă nu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
exprimă eșecul oricărei descrieri, explicări, a ființei, insuficiența oricărei întemeieri logice a acesteia, dovedește faptul că judicativul, neînstăpânit încă în poziția "dictatorială", pentru că încă nu a uzurpat puterea logos-ului întreg (polifonic) de a întemeia (predetermina) însuși discursul filosofic, este neputincios, altfel decât prin dictat (postulat), să întemeieze logic "ființa veșnică". Dialogul cel mai aporetic, prin urmare, cel mai puțin tiranic sub aspectul judicativului, este Parmenides. Aici Platon tematizează, cum știm, Unul însuși.42 Aristotel "optează", în privința problemei care ne interesează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cernescu. Nici înainte nu intrase decît soția lui. Dar nu în toate camerele. Familia Cernescu a avut o fată, care însă i-a părăsit luînd calea occidentului. Atunci a căzut în dizgrația partidului comunist și a fost marginalizat. Bătrînul acesta, neputincios, cu boala Parkinson, cu ochi lacrimogeni, cu pete negre inundîndu-i fața, a fost un mare ticălos, ca să nu-i spun bandit la drumul mare. Prin anii de după război, trecînd drept om de cultură dedicat trup și suflet marii Uniuni Sovietice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cîteva mici bîrne. Este foarte cald, este puțin aer, nu este o ventilație acătării și se cere un efort enorm dintr-o poziție aproape ghemuită, extrem de incomodă. În șirul urcător, ca și în cel coborîtor, sînt bătrîni, sînt bolnavi, sînt neputincioși și, prin urmare, supliciul statului în tunel se prelungește exasperant. Oameni care urcă și oameni care coboară sînt despărțiți de micuța balustradă. Schimbă un salut și chiar mai stau de vorbă atunci cînd se creează dopuri. Fețele sînt congestionate, nădușeala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]