3,140 matches
-
vorba de a lăsa În urmă starea binecuvântată a copilăriei sau visarea, pentru a accepta realitățile cotidiene și dependențele pe care le impune viața. Compensare: Uneori, greu de găsit! Cu toate acestea, remarcăm frecvent că angoasa provocată de sentimentul de nesiguranță, temerile induse de acest tranzit dispar ca prin farmec de Îndată ce are loc un eveniment concret: Într-un fel, realitatea, uneori dureroasă, este mai bine suportată decât suspansul și Închipuirile. Trebuie deci să Învățăm să nu dăm frâu liber imaginației și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pretextul că ești mai intuitiv decât de obicei, să ajungi să te crezi Nostradamus! Opoziție sau careu Dispoziție: Vulnerabilitatea este accentuată. Individul se simte fragil, depășit de emoțiile sale, invadat de incertitudini și de o profundă senzație de nehotărâre, de nesiguranță. Evenimente: Acest tranzit se traduce În general prin faze depresive a căror gravitate se determină cu ajutorul temei natale. Există o pierdere temporară a echilibrului, o lipsă a reperelor, care aduce uneori ezitări, erori, temeri nejustificate, coșmaruri nocturne. Cea mai mică
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
care Îmi sunt fixate sunt greu de atins, dată fiind conjunctura economică. Anul 1995 este dur. În octombrie, sunt din nou concediată. În plus, starea sănătății tatălui meu Îmi creează numerose griji. Așadar, În ansamblu, sentiment de blocaj permanent, frustrare, nesiguranță, fragilitate. Și himere. Atmosfera generală este Încărcată și apăsătoare. Nimic nu-mi este ușurat. Fără Îndoială, acest climat m-a maturizat, dar m-aș fi lipsit bucuroasă...” Jupiter este În Scorpion, peste Mijlocul Cerului, pe tot parcursul anului 1994: tranzitul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lui; • asigurarea documentației produsului. Se oferă documentația necesară instalării sigure a sistemului, funcționării, administrării și utilizării eficiente a produsului. O astfel de documentație își propune să contracareze amenințările în condițiile în care sistemul va fi oferit, instalat și folosit în nesiguranță. O astfel de protecție ne asigură că sistemul are modalități de apărare împotriva amenințărilor, că securitatea poate fi depășită doar ca urmare a folosirii incomplete a atributelor sau a folosirii inadecvate a acestora. 6.7.3. Cerințele de funcționalitatetc "6
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
propriei instanțe comunicative la toate variabilele contextuale (când acestea sunt de ordin personal, provocarea este cu atât mai mare, în condițiile în care, de exemplu, în comunicarea face-to-face, "personalitatea partenerului de interacțiune, întreaga sa subiectivitate, constituie un permanent factor de nesiguranță, ce trebuie ținut sub control" H. P. Dreitzel, apud Jauss, 1983, p. 231). De asemenea, în situația în care își poate pregăti actul comunicativ, locutorul îl raportează la ceea ce știe despre interlocutor 2 (vezi, de exemplu, modul în care comunică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicativ și mesajului pe care dorește să-l transmită (aici, interogativ), în condițiile în care tonuri diferite transmit informații nuanțate despre locutor: de exemplu, "tonul înalt este asociat cu nemulțumirea, iritarea, frica sau revendicările infantile", pe când cel de copil "sugerează nesiguranță, experiență redusă sau lipsa de autoritate", "tonul parental" implică, în general, supunere din partea interlocutorului, "deoarece evocă autoritatea părinților, bunicilor sau a profesorilor", iar tonul scăzut "creează senzația de relaxare, control pe situație, forță bine temperată", fiind un ton "blând, consolator
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poate intimida (prin combativitatea, dorința de a se impune a locutorului) sau poate arăta nervozitate, teamă, după cum un volum scăzut al vocii (nu avem, aici, în vedere, cauzele de ordin fiziologic ce pot apărea în anumite contexte) denotă, în general, nesiguranță (Nuță, 2004, pp. 23-24), iar în cazul întrebării se asociază cu o formulare ezitantă a acesteia; de asemenea, adresarea "în viteză" a întrebării poate demonstra lipsa reală de interes a locutorului sau graba acestuia, implicând și disfuncții în decodarea mesajului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării, fizionomia feței s-a schimbat, expresia de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
-l conduce pe tatăl vitreg la poliție [nici de data aceasta mama inculpatei nu este acasă]. Mama vine acasă, se deplasează la poliție și, în urma celor declarate, își eliberează soțul [„nu știu ce a declarat, dar l-a adus acasă”]. Starea de nesiguranță, bătăile, frica și anxietatea în care trăiește, abuzul sexual la care a fost supusă o determină pe inculpată să recurgă la o primă tentativă de sinucidere: „am băut sodă caustică, am vrut să o mierlesc, m-am săturat și de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
persoană credincioasă, în fapt și-a creat o nouă dependență - crede în puterea Dumnezeiască, văzând viața mai mult ca pe un joc de noroc decât ca pe o situație în care propriile capacități contează mai mult (sentimentul lipsei de valoare, nesiguranța care o domină). Își recunoaște fapta și se culpabilizează pentru cele întâmplate. Mai are patru ani și jumătate de detenție, nici acum nu se poate obișnui cu situația actuală: ,,Trebuia să fiu lângă copilul meu, nu să văd suferință câtă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Aici, inculpata vorbește despre climatul din pușcărie, despre tensiunile care apar între deținute, despre nevoia adoptării unor strategii de supraviețuire (instinctul de autoconservare) pentru a putea face față singurătății, dezamăgirilor de tot felul, sentimentelor de abandon, de eșec, de inutilitate, nesiguranței, lipsei prezenței celor dragi... Se confirmă aici afirmația unei alte deținute: C.A. - ,,Domnule, după 15 ani de pușcărie, te eliberezi de aici nebun de tot”. Inculpata are planuri de viitor. Își dorește să se elibereze, să se dedice susținerii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și-mi aducea toate vinile de pe lume, mă bătea, mă amenința cu toporul, cu cuțitul, totul se relua, parcă era și mai nebun...”. Prejudecățile deținutei, obișnuințele socioculturale introiectate, frica de a nu mai fi capabilă să-și întemeieze o familie, nesiguranța, lipsa opțiunilor o determină să revină acasă la agresor, dar mai ales datorită specificului unei relații abuzive avute cu soțul. O relație abuzivă între victimă (soție) și agresor (soț) se structurează de-a lungul a trei stadii ciclice, ce determină
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de a sucomba unei crize sau de a cădea în anomie. La nivel "macro", societăți întregi, chiar și civilizații pot să intre în declin și să dispară. De fapt, schimbarea de valori îl pune pe individ într-o stare de nesiguranță, îi amenință identitatea. Refuzul schimbării și rezistența sunt explicate astfel prin frica de a se rupe de trecut, de tot ceea ce actorul a fost și de a se aventura în necunoscut. O altă posibilitate ne interesează în mod deosebit din
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
structurilor nedrepte care formează devianța. În loc să fie un instrument de răzbunare sau de ispășire, închisoarea ar trebui să își deschidă larg porțile de ieșire. Într-o a doua fază, s-a produs un reviriment. Publicul, sub influența creșterii accentuate a nesiguranței și a proceselor criminalilor perverși, pretinde mai multă severitate. Apar noi păcate. În spatele unei forme de poluare sau a alteia, în spatele sângelui contaminat, în spatele operațiilor chirurgicale ratate se profilează responsabilii. Aceștia trebuie să plătească. Comisii parlamentare de anchetă, ca în
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
adică cerând o retribuție pentru ceea ce face în virtutea îndatoririlor profesiei sale. Dacă corupția se propagă la toate nivelele societății, până în vârful ei (sau coboară de la vârf până la pozițiile cele mai modeste), economia își pierde punctele de reper, se scufundă în nesiguranță și interzice dezvoltarea. La fel, societatea trebuie să înainteze cu o anumită viteză de croazieră demografică care să îi asigure reproducerea. Or, se întâmplă ca media de 2,14 copii pe cap de femeie aflată la vârsta procreerii, medie necesară
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se definește prin relațiile interpersonale. El funcționează prin valorile, aspirațiile, comportamentele indivizilor. Exigențele societății, ca ansamblu, se manifestă la nivelul macro. La nivel micro, cinstea nu mai este o valoare care obligă. Corupția se generalizează. Societatea nu poate funcționa în nesiguranță când vine vorba de prețul serviciilor și al bunurilor. La nivel micro, cuplurile preconizează o descendență asigurată de unul sau mai mulți copii. Pentru a se reproduce, societatea are nevoie de doi sau trei copii. La nivel micro, dintr-un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
chinezi să scrie pe tablă conceptul litigios, în limba lor. Ideograma desenată și explicarea acesteia au clarificat lucrurile. Pentru a-l înțelege pe interlocutor, trebuie să îi cunoaștem trecutul, experiența pe care a acumulat-o. Dacă discutăm cu cineva despre nesiguranță, va avea cu siguranță o altă părere decât noi dacă a fost victima unui jaf traumatizant, iar noi trăim într-un cartier liniștit. Factorul cultural este la fel de important. Nu veți înțelege nimic din problematica țiganilor dacă nu țineți cont de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de conștiință a bolnavului. Din punct de vedere psihologic, boala este percepută ca o stare negativă. Conștiința sănătății se exprimă fenomenologic printr-un sentiment de siguranță, pe când în cazul bolii, suferința este legată de o anumită stare particulară de slăbiciune, nesiguranță și panică resimțite de bolnav. Esențială este anxietatea legată de starea prezentă modificată a persoanei, de posibilele complicații, de eventualitatea apariției unor noi suferințe și tulburări de ordin fiziologic sau organic. În ceea ce privește confirmarea stării de boală de către medic, diagnosticul și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Sindroamele psihopatice Sindroamele psihopatice sunt alterări sau trăsături anormale de caracter (caracteropatii) care se manifestă în activitatea voluntară a individului, în relațiile acestuia cu lumea și cu el însuși. Ele se caracterizează prin dizarmonie, dezechilibru, instabilitate psihică, labilitate emoțională, nesiguranța de sine, iritabilitate și nestăpânirea reacțiilor afective și comportamentale, tulburări ale nevoilor sexuale, tulburări de tip caracterial-moral. Rezultă, din cele de mai sus, că sindroamele psihopatice sau stările de dezechilibru psihic, reprezintă stări psihice permanente, independente de orice atingere psihotică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cauza în evenimente psiho-biografice care pot afecta personalitatea indivizilor în sensul mai sus menționat. Rolul esențial în această privință revine structurii personalității acestei categorii de indivizi, „terenului psiho-biografîc” care favorizează dezvoltarea acestor tulburări psihopatologice. Aceste dispoziții maladive constau din următoarele: nesiguranță, suspiciune crescută, stare de tensiune psihică permanentă, psihorigiditate cu tendință la închidere în sine, dificultăți serioase de adaptare, o mare senzitivitate față de frustrări. 22. NEVROZELE Istoric Termenul de nevroză apare în secolul al XVIII-lea în legătură cu studiile efectuate de Vieussens
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oscilând între încetineală și expozivitate, - tulburări intelectuale (bradipsihie, perseverare și vâscozitate mintală, dificultăți în concentrarea atenției și distractibilitate). b) Tulburări psihice secundare, constând din următoarele aspecte psihopatologice privind în special personalitatea copilului: - frica și groaza de accese, - neliniștea anxioasă datorată nesiguranței în raport cu ambianța, - egoism accentuat, - gelozie față de frați, - iritabilitate și susceptibilitate exagerate, - capricii și încăpățânare, - explozii de agresivitate cu reacții antisociale, - tendințe la clastromanie, mitomanie, vagabondaj și fugi. 24. PSIHOZELE EXOGENE II (Psihozele toxice) Cadrul general Psihozele toxice ocupă un loc
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
TV etc.). Rolul acestora, în situațiile de criză socială este de a crea curente de opinie contradictorii, în continuă schimbare, cu caracter derutant sau chiar confuz, producând scindarea comunităților social-umane în grupe adverse, fapt care duce la o stare de nesiguranță ce poate fi împinsă până la absurd. Toate acestea „traumatizează” comunitățile umane, produc o stare de tensiune internă de grup generatoare de conflicte. Răspunderea revine instituțiilor statului și modului în care este folosită puterea politică. Aceste aspecte sociale vor avea efecte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prelucrează într-o manieră fantasmatic-delirantă sub forma unor reprezentări colective care sunt acceptate în mod automat, ireflexiv, necritic în forma lor circulantă. Ele vor înlocui rapid, prin marea lor încărcătură emoțională, tot ceea ce reprezintă bunul simț, atitudinea critică, cultivând panica, nesiguranța și înlocuind rațiunea cu iraționalul. Atmosfera socială de panică și ură va lua formele agresive ale conduitelor de violență socială orientate către „grupurile țintă” asupra cărora vor acționa segregațional, începând prin a-i izola, apoi trecând la exterminarea fizică a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societățile totalitare, fenomenul fricii sociale are un dublu sens: frica comunității social-umane de autoritate, iar, pe de altă parte, frica autorităților de masa populațională. Această dublă frică va genera o stare de tensiune între populație și autoritate, un sentiment de nesiguranță și suspiciune. Aceasta va genera o incertitudine și o insecuritate permanentă, accentuată și prin faptul că societatea, masa de indivizi, proiectează culpabilitatea asupra autorității social-politice, iar autoritatea social-politică care gestionează puterea, proiectează la rândul ei culpabilitatea asupra maselor. Ne confruntăm
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
accentuată și prin faptul că societatea, masa de indivizi, proiectează culpabilitatea asupra autorității social-politice, iar autoritatea social-politică care gestionează puterea, proiectează la rândul ei culpabilitatea asupra maselor. Ne confruntăm din nou cu sindromul Orwell despre care am vorbit mai sus. Nesiguranța închide cercul comunicării interpersonale, și dă naștere la suspiciuni între indivizi. În locul încrederii va interveni neîncrederea. Fiecare individ se va simți spionat și, la rândul său, îl va suspecta pe celălalt. Această atitudine de neîncredere generalizată va dezvolta o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]