15,607 matches
-
același registru, poemul “Nevăzătoarea” ne-o descoperă sub chipul poetesei care “ar forja sensul cuvintelor” - cu instinctul “descoperirii culorilor” -pe fata cea orbă care se substituie Alejandrei. În “Visul pe care-l visează universul” - autoarea dezvăluie “Cântecul rîului și al nisipului” - un straniu text poetic cu parfumuri orientale: “Cântecul ce se naște din nisip, pe care-l cântă râul, din vântul ce ridică nisipul și te / îngroapă, se sfârșește / aici./ Cu câteva nume ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
sensul cuvintelor” - cu instinctul “descoperirii culorilor” -pe fata cea orbă care se substituie Alejandrei. În “Visul pe care-l visează universul” - autoarea dezvăluie “Cântecul rîului și al nisipului” - un straniu text poetic cu parfumuri orientale: “Cântecul ce se naște din nisip, pe care-l cântă râul, din vântul ce ridică nisipul și te / îngroapă, se sfârșește / aici./ Cu câteva nume ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care-l visează universul așază lent silueta noastră peste aceste ținuturi/ milenare, / spirale ale
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
care se substituie Alejandrei. În “Visul pe care-l visează universul” - autoarea dezvăluie “Cântecul rîului și al nisipului” - un straniu text poetic cu parfumuri orientale: “Cântecul ce se naște din nisip, pe care-l cântă râul, din vântul ce ridică nisipul și te / îngroapă, se sfârșește / aici./ Cu câteva nume ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care-l visează universul așază lent silueta noastră peste aceste ținuturi/ milenare, / spirale ale umbrei” (Cântecul rîului și al nisipului). Elementul fabulos își face
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
din vântul ce ridică nisipul și te / îngroapă, se sfârșește / aici./ Cu câteva nume ghicite se / deschide poarta Egiptului. Visul pe care-l visează universul așază lent silueta noastră peste aceste ținuturi/ milenare, / spirale ale umbrei” (Cântecul rîului și al nisipului). Elementul fabulos își face simțită în continuare prezența în “Insula elefantină” - un alt ținut mirific de pe țărmurile căruia, “arbuști cu flori albe se adapă deasupra Nilului. În arbori se / arată / puncte albe în cupele pline. Un zgomot neașteptat traversează aerul
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
le-a îngropat trecutul sub valuri. Și doar arareori, apa aduce la țărm vestigii ale trecutului, câte un ciob sau un fragment de frescă într-o arhitectură veche și cu un scris necunoscut timpurilor actuale. “Apa nu se aseamănă protectorului nisip, acest leagăn arămiu, acest soare între dune,/ apa / vagabondează printre pietre, le fisurează, ia cu sine/ fragmente minuscule, provoacă / spărturi mai mari, / descompune reliefurile colorate. / Ea este stăpâna răsuflării Egiptului, debordantă și / posesivă, un adânc albastru-verzui cu locuitori puțini, sub
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
albă. Miturile renasc și se nasc sub ochii privitorilor, pe măsură ce la țărm, curenții “se întâlnesc cu meduzele anotimpului”. Solul se mișcă, mușcat din răzoare de sare, sub aceeași lumină de far scufundat - martor al tuturor preschimbărilor geo-climatice. Doar pietrele și nisipul stau chezășie acestor istorii care odinioară constituiau centrul lumii. Poemele scrise în formă epică, orchestrate amplu, cu versuri lungi, întrerupte adeseori brutal de câte un vers scurt, par toate povești uitate, al căror tâlc încă mai așteaptă descifrarea. Un astfel
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
formă epică, orchestrate amplu, cu versuri lungi, întrerupte adeseori brutal de câte un vers scurt, par toate povești uitate, al căror tâlc încă mai așteaptă descifrarea. Un astfel de stil narativ este în “Cheia lumii” care descrie geografic așezarea de nisip și apă devenită legendară prin zeii ei și prin masivele piramide care s-au păstrat intacte după noianul de ani. Reprezentări ale triunghiului cu vârful în jos reunind cele două părți ale țării și linia care le despărțea, semnifică desenul
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Reprezentări ale triunghiului cu vârful în jos reunind cele două părți ale țării și linia care le despărțea, semnifică desenul lumii, cheia întregii existențe, așa cum scrie Rosa Lentini. Contrastele sunt de neevitat: “Egiptul tindea spre stele ori se afunda în nisip./ Cu o imensă cheie a vieții făcută din plumb aurit se deschid astăzi cele două / temple din Abu-Simbel sau cel din Luxor, în antica Tebas, cu coloanele sale, / obeliscuri, statui de zei și marele bulevard incomplet cu trei kilometri de
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
oasele vechilor locuitori ai Egiptului, la picioarele templelor dedicate lui Horus sau lui Ka, în Kom Ombo sau în Philae, o infinitate de rămășițe de ustensile: / fragmente de marmite, oale, / vase, toarte, capace sau căușe de străchini se întâlnesc răvășind nisipul. Sunt / reziduurile vechilor / așezări de familii cu corturi, abandonate la mijlocul secolului / nouăsprezece, familii care, gătind și dormind sub umbrare legate de coloane, erau / vegheate / de zei”. Cu o astfel de istorie în spate, nu e de mirare că-n cetate
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ce miroase a iod și a salină. Un spațiu alb între versuri apropie / degetul peste / buzele poetului din Alexandria. El și-a înghițit silabele finale ale tuturor/ strofelor. Le-a aruncat în ora când refluxul mareei le scufundă în/ profunzimea nisipului, în adâncimea melodiei valurilor. Într-o zi, chiar/ aceste dune marine vor forma unica prezență pe solul Egiptului. Și/ atunci, erodate de trecerea timpului a cărui acțiune combinată de sare și/ apă le-a șlefuit cântecele, finalurile de strofă vor
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
sare și/ apă le-a șlefuit cântecele, finalurile de strofă vor renaște firesc./ Tocite, vor merge spre moartea lor naturală, precum aceste grăunțe de / somn de care ne/ sprijinim capul pe aceste plaje, aceste furtuni roșietice în/ vis. Noapte bună nisip, fără un poet care să-ți termine cântecul”. O secvență destul de consistentă este intitulată “Sudul din mine” și cuprinde poemul “Omilie”. Corespondența dintre viață și muzică este filonul fierbinte care conduce la izvor, precum ansa din lemn de alun care
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
și ecluze, pentru a opri apa / ce se revarsă. / Amestecate, obiectele se leagănă / la mișcarea oceanului / fără ca vreunul să pară a fi fost / atins de mâini omenești / în timp ce valurile smulg cuvintele / făină, sare, cafea, zahăr...” / doborâte sub mantia lor. / Mestecăm nisip în mâncare / și ultima amintire, / piele străină /acoperită de alge. / În cântec, o cădere fără sfârșit / și soarele negru al melancoliei”. Cu toate acestea, omul are capacitatea de a se reface, el uită trecutul și o ia din nou de la
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ocoluri și urcă în cursul râului./ Penajul său alb lasă o fisură / în cerul înserării / pe care pânza nopții o va preschimba în lumină. Țipătul lui deconspiră o mare lăsată în urmă./ Foarte aproape de coastă ochiul tău se întunecă / pe nisip sub umbra pinilor. / Trupurile celor ce se scaldă veghează și așteaptă. Se agită spuma, albă de sare. / Mai înainte ca ora celor morți să grebleze / timpul plajei, oamenii adorm. / Peste capetele lor, ușoară, marea pasăre / a crepusculului iluminează drumul de
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ocrotire: “acum desenez în aur/ ca pe niște mari monede / pleoapele tale, / vreau să pictez paradisul : / curcubeu, curcubeu / și să fac din cingătoarea ta / un camuflaj / cu spuma scoicilor.// (5)// Voi micșora apa / pentru a-ți da să bei / soarele nisipurilor / rădăcinile răsucite / ale plantelor de apă / un adânc ornamental / ce-ți seamănă / și povara nopții / mult prea reală, / până și cheile / sunt răsucite în lăuntrul tău; / urcă umbră măruntă / moarta mea preferată / o voce cu o coardă / spre pulbere / întoarce
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
El, Ea, Omul, doar Omul iartă, iubește, Omul te iartă, te iubește. Cel mai frumos tango din lume... Frămânți cuvintele ce se dospesc în arderea inimii, lacrimi se preling prin cioburi, raze de lumină reflectă scântei deformate de tăișul sticlei... nisipul din clepsidra noastră se scurge impasibil. Cercuri noi se deschid. Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta e un bulgăre ce zace în stare latentă. La o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții, se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
se reflectă imagini-tablou, labirinturi prin care intrăm inconștient. Șoaptele timpului ~ exorcizarea viselor în timpul unei prohibiții la zâmbet, Un înger damnat vinde și cumpără lumea în numele echilibrului. Lacrimi se preling prin cioburi, raze de lumină reflectă scântei deformate de tăișul sticlei, Nisipul din clepsidra noastră se scurge impasibil. "- A whiter shade of pale... She said there is no reason and the truth is plain to see. Mâna ta, Teah, mi-a cuprins disperarea, cărarea râdea, ochii-ți zâmbeau, ochii-ți plângeau, te
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
Acasa > Stihuri > Momente > IMPASUL LIBERTĂȚII Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Impasul libertății? Aripi frânte în inima pământului la marginea nopții, pulsând tremurul unui Pescăruș, în timp ce furtuni de nisip destupă gura mării... urletu-mi mut purtat de-o vioară pe-al ei arcuș, dezleagând balada-i în liniștea vântului, ce nu pot s-o mai ascult. Impasul libertății? Geana orizontului ce-mi ține ochiul treaz, nu pentru clipa vieții, ci
IMPASUL LIBERTĂŢII de MARIA COZMA în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361218_a_362547]
-
lungul țărmului Mediteranei pe o lungime de mai bine de 3 kilometri; de curând am fost pe plaja Saint Raphael, situată în zona hotelului cu același nume, în partea de est a zonei turistice, o plajă frumoasă, liniștită, cu un nisip fin, strălucitor și încins de razele strălucitoare ale soarelui mediteranean. Deși suntem doar la mijlocul lunii mai, sezonul turistic aici este în plină desfășurare: mii de turiști germani, englezi, ruși, francezi și din alte colțuri ale lumii împânzesc deja plajele și
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
stări metamorfice, parcurge un periplu al combustiei interioare, se frânge în spectrele timpului, revine într-un carnal distorsionat tocmai pentru a propulsa ideea ilimitării materialității : ”timpul se lipește pe trupul meu gol/ mătasea părului îmi tatuează spatele / cu fire de nisip în linii de avangardă/ obrajii primesc nuanțe de roșu aprins/ (la fel ca inima!)”(autoportret), ”trupul ofilit/ stins și vechi/ un schelet uriaș de munte/ plânge înfundat/ încremenit/ peste nopți de bronz/ peste dimineți /încărcate de/ lumini astrale”(eul muribund
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
spațiu, o sală de 5 m. pe 2,5 m. de unde pătrundeai în beciul casei, destul de mare cu bolți, zidite pe grinzi groase de fier în forma literei „u”, destul de solide, pentru a ține prăvălia. În beci erau paturi cu nisip pentru depozitarea legumelor pe timp de iarnă, putinile cu varză la murat. Cumpăram câte o sută de pepeni și îi țineam în beci la răcoare, consumându-i până la mijlocul toamnei. Și mere țineam în beci, stăteau bine, mai ales că
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
de fier”. Superdimensionat de aceste combinații de valori arhaice, centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din nisipuri cântătoare” (Ziua care vine). Venită ca o pedeapsă prometeică, fulgurația simptomului (lacunar), de sorginte simpatetică, estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
prometeică, fulgurația simptomului (lacunar), de sorginte simpatetică, estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens - / răscolind lutul simplu, / nisipul pur și fierbinte / adunat din aurore îmbătrânite / poate prea devreme/ în casa vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
n-am știut / că odată intrată-năuntru / mi-am încătușat toate timpurile / în pocalul lacrimilor-răzvrătite“. În litania „Iartă, Doamne!”, voluptatea proliferării verbale este emanată înspre o dimensiune sacrală de sufletul poetei sensibil la presiuni emotive: „Fără Tine / sunt fir de nisip fără memorie, / sunt bob de grâu fără sămânță. Dă-mă, Doamne, vântului de miazăzi! / să mă ascundă în poalele cerului / și să mă închidă-n carapacea luminii. / Împreunează-mi mâinile în rugăciune! / Ocrotește cuvântul ce nu mă omoară / și acopere
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
GUST DE DUNĂRE ȘI PRUT Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului te-au lăsat, bătrână mare, singură cu pescărușii... ici și colo câte-o barcă taie-o dâră de vapoare. pe nisipul plajei tale numai urme de picioare. câte-un val mai umple golul, prea sătul, și el, de sare. ca o mamă grijulie, (deși prunci are-o grămadă), te răstești la el, că-ți pasă, și-i trimiți pe cei mai
GUST DE DUNĂRE ŞI PRUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360921_a_362250]
-
curte mare pavată cu bolovani de râu, multe hangarale și în spatele casei o gră �dină mare. Beci răcoros pentru păstrarea vinurilor și sifoanelor în căl �durile toride ale verii și călduros în zilele geroase ale iernii pentru păstrarea zarzavaturilor la nisip, a murăturilor și mai ales a bor � �canelor cu bureți de fag care stăteau așezați precum peștii, iar din când în când vedeai albul cățeilor de usturoi ce le da un gust deosebit. Bucătăria comunica cu salonul hanului printr-o
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]