5,412 matches
-
Hsin le avea În dotare. Domnule Parodi, Înainte de a continua, Îngăduiți-mi să fac o stupidă lămurire. Doar omul care are cap numai ca să nu-i plouă În gât ar Îndrăzni să presupună că atari exerciții penibile și, În general, nocturne l-au ținut departe pe Tai An de vrednica sa pupilă. În fața ilustrelor persoane care m-ar contrazice, accept că dama nu stătea În casa magului neclintită ca axioma. Când nu-l putea ține sub observație, nici sluji cu propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Dar el era mai coerent ca mine. Borges [...] credea că literatura era mai importantă decât adevărul. În schimb, eu nu“. 2. O insolită simbioză literară. Cei doi scriitori argentinieni practicau cu voluptate o formă activă și agreabilă a lenei: șueta nocturnă inteligentă, o horbotă spumoasă de cuvinte schimbate Între prieteni, Împletite după criteriul drag mai ales lui Borges: cel hedonist. În fina ei țesătură detectăm azi nu numai ciornele mentale pe care Borges era obligat să le practice din pricina miopiei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și noapte Flămândul rămâne flămând. El este mort de o foame albastră. El este mort de o noapte albastră. El este mort pentru că trebuie să-i culcăm REGATUL lui de morți și VERSURI ACADEMICE împrumutate în căutările divinului până la destinația nocturnă a visului. AERUL rece te vinde în regatul amorțit de iubiri. Poetul Sfânt rămâne POET în PATUL lui de tăcere și gând zdrențuit. Răcnește în mine visarea. Răcnește în mine Ochiul de noapte prea trist, prea firav și de atâtea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
așteptări pe zeistră. Vor fi pocaluri glăsuite-n nopți În care omul a uitat de iahturi Și în țigara de sudori Și-a mai aprins o lacrimă de’nalturi. Vor fi și nopți de neuitat Ce-au logodit un filozof nocturn În prea prelinse stele de înalt Cu tâmplele robite-n ani de scrum. El va rămâne-un muritor Din ochii lui minuni de vise I-ar scutura țărâna lui de domn Eterne clipe de iubiri nestinse. Iar eu o ardere
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Radu Pruncu La ora în care nebunii ucid Un suflet de vânturi întors înspre vreme Doar flăcări în doruri încet se aprind, Și candela albastră e-un décor de boeme. La ora în care destinul ucide, Frumoșii nebuni, din bonuri nocturne, Și-n carnea de chipuri ce vinde Doar somnul se clatină-n spume, Și-n gânduri se rupe o noapte Tăcerea se sfarmă-n cuvânt E ora târzie, prin infernul de șoapte E chipul de geruri prea sfânt. 13-03-1999, 200h
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Încă aștept. Văd c-am devenit tolerant, calm, Îi suport liniștit pe toți, lumea Îmi provoacă o Înțelegătoare somnolență și o Înțelegere somnolentă, nu mă mai enervează. Nu mă mai enervează nici lucrurile mărunte, cum ar fi de pildă tropăitul nocturn În zigzag al vecinului de deasupra. L-aș bate cu bîta. Însă la douăzeci de ani eram turbat, Întărîtarea tinereții - o parte livrescă, cealaltă genetică - justificîndu-se prin povestiri morbide, de groază, exista și furia de a trăi Într-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Hammet, cu pereți de sticlă, mă plimbam agale pe plajă gîndindu-mă printre pescăruși Împușcați la subiecte și cuvinte, priveam valurile de pe canapeaua albă și scriam. A trebuit să treacă o groază de ani ca să-nțeleg că visul meu de bază, nocturn, erotic ori albastru pastel, divin sau de natură feroviară (tema trenului, daunele ireparabile provocate de navetă, șuierat, călători, spațiul dintre traverse) a fost să devin muzician. Acum este prea tîrziu pentru așa ceva, prin urmare mă voi sili să mă conving
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fără viitor recuperabil, unde se Întîlnesc fado-ul local mai Încărcat de tristețe decît cel lisabonez, În dialect exotic cu tangoul marinarilor argentinieni, dramatismul gen Edith Piaf adus de francezi alcoolici exilați, L’acordeoniste, padam, padam, Milord, și blues-ul nocturn al ultimilor americani coborînd pe țărm cu King Oliver, Scott Fitzgerald și Ben Webster În buzunare, povestind printre sticle de whisky că, demult, un ziarist a sugerat casei de discuri care edita albumele lui Leonard Cohen să pună și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
al visătorilor, clubul pe care-l visează acea pe atunci nouă versiune a celebrei Blanche Dubois, mama lui Tennessee Williams. După cum se poate cu ușurință bănui din ce se citește, Tennessee a murit Înecîndu-se În chip dramatic cu dopul unei nocturne sticle de whisky. În ce-o privește, Vivien Leight a supraviețuit multor dopuri, unele metalice, și l-a ajutat pe Elia Kazan să fie recunoscut pentru Întîia oară drept un creator de capodopere. După Pauline Kael, nici o actriță, de la Lilian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai au, le-au lăsat În junglă, frisonul Îți rotește Încet foliculii piloși, muzica amintindu-ți că Întreaga ta adolescență a stat lîngă roata de bicicletă țăcănind deasupra și mai ales În spatele ei. Pe vremea cînd te duceai prin stații nocturne de troleibuz ca să Împrumuți un disc cu Simon & Garfunkel uzat și nimic nu se-nvîrtea În afară de platanul pick-upului, lumea Încremenise ca femeia din nișă, din marmură, la cimitirul lumii. Ai trăit clipele astea, ar fi cazul să te scoli. Dar cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a generalului NATO Michael Jackson. Așa-l cheamă. I’m bad. SHAKESPEARE ÎN AMERICA (tragedie erotică) Let The Devil Wear Black sună neliniștitor. Dar chiar nu m-am gîndit c-o să văd un Hamlet neliniștitor plasat În America de azi, nocturnă. Întreg spectacolul se petrece noaptea. Hamlet e Jack. Polonius e evreu. Ophelia (Julia), dezechilibrată, vorbește despre exploatarea femeii ca formă de neocolonialism redundant și joacă bine. Joacă bine mai ales În toaleta părintească, unde se-ntîlnește cu Hamlet. Acesta Îi oferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de bine o aplaudă. Un alt grup e supărat. Un om, de la PNL, Își duce mîna la ochi și zice: „Pe unii dintre noi ne-a orbit”. Iar pe alții i-a tîmpit. În cele din urmă, căutînd o spiritualizare nocturnă prin emisiunea TV „Confluențe”, am reținut din comentariul la sculptura lui Vigeland: „Aici se nasc toate adevărurile și frumosurile”. O jumătate de oră de frumosuri m-a convins că frumosurile sînt departe. Iar urîturile sînt aici. Vezi Dan Popa (Săptămîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-i tragă pe bandiți În țepușă, se ciripește de două epoci Încoace. Deducem din această Îndîrjire aviară o involuntară recunoaștere a viciilor naționale, ce nu pot fi curmate decît de un străin, mai bun specialist În asigurarea ordinii sociale. Sau nocturne, de exemplu noaptea trecută am zărit un domn care făcea pipi pe cabina telefonică. Jetul nu i-a fost defel Întrerupt de șobolanul de cursă lungă, ratus norvegicus, ce i-a trecut prin duș. Omul avea identitate. Gertrude Stein face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
căci unde public nu e, nici iubire editorială nu-i. În același timp, femeile nu vor avea voie să scrie literatură decît cu dispensă (sau bulă, ce se va obține foarte greu, numai prin eforturi remarcabile În fața juriului). Aceste gînduri nocturne mi-au trecut prin măduva spinării după ce am citit cartea de față „tradusă În peste 10 limbi”. Ce Înseamnă „peste” ? Zece limbi și jumătate ? O sută de limbi ? Nu-i imposibil, avînd În vedere că Amanda a scris-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de cărți iar el s-a Îmbogățit fără să fie geniu. În vreme ce noi (pentru că de noi e vorba, marii scriitori amintiți sînt utilizați doar ca gaze lacrimogene), În patria noastră, deși genii, abia ne ducem zilele. Interesant că Înverșunarea unor nocturni intelectuali este mai mare aici decît În cazul oricărui nenorocit de milionar român care nu știe nici măcar să scrie muie pe peretele toaletei (scrie cu cratimă). Coelho a găsit doar o schemă de succes: unu, scrie cît se poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
el, respirând liniștit și tresărind în somn. Nu-i vedea chipul acoperit de pletele castanii mirosind a flori de tei, dar îi vedea amândoi pumnii strânși, aduși la bărbie, ca un copil. A mormăit ceva, ininteligibil, cu glasul ei grav, nocturn, apoi s-a întors brusc pe partea cealaltă, dintr-o singură mișcare. Spatele ușor încovrigat părea să lumineze în noapte și mai păstra fierbințeala îmbrățișărilor. Andrei Vlădescu a acoperit-o cu cearceaful și iar s-a așezat cu mâinile împreunate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o umbră mișcându-se în grădină. Două umbre, una foarte mică. O bătrână care-și plimba cățelul, luptându-se probabil să țină pasul cu el în timp ce mergea în zig-zag de la un tufiș la altul, încordat și înfierbântat de tainicile plăceri nocturne. Am ascultat foșnetele tufișurilor și foșgăiala lui printre ele, singurele zgomote care se deslușeau în afară de câte o sirenă din când în când, peste zumzetul monoton înăbușit al Londrei. Am plecat de la fereastră, m-am dus să scot o cutie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din motive de sănătate, le-am putea numi. Nevoia de a se mărturisi cuiva deveni brusc puternică. Sunt foarte îngrijorat, abia așteptam să-ți spun. Am încercat să aflăm câte ceva de la doctori, dar durează de luni de zile: febră, transpirații nocturne, dureri de gât cumplite. M-am gândit că o schimbare de peisaj i-ar prii - înțelegi, aer de mare, chestii de astea. Nu se plânge niciodată, dar ne-a terminat; și dacă se dovedește a fi ceva grav, nu știu cum o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
trădase o scîndură care scîrțîia. Domnul Leonard, bănui, sătea de unul singur În camera lui de tratamente, făcîndu-și garda de noapte și expediind rugăciuni. Era Îmbrăcat În cămașă, cu manșetele rulate. Aprinsese lampa indigo pe care o folosea la vindecările nocturne, iar lumina ei albastră lumina ciudat culoarul. Rămase În ușă, cu fața În umbră. — M-am gîndit la dumneavoastră În seara asta, domnișoară Langrish, zise el liniștit. Ce mai faceți? Îi spuse că se simte bine. — Ați ieșit În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sută?!” Hărțuită sexual E drept că l-am plesnit în toiul Unui asalt în plină zi; Dar dânsul a pornit războiul Cu gândul de-a mă...cuceri. Vecina O vecină taciturnă Cântă cât e noaptea toată; Soața zice că-i NOCTURNĂ, Eu aș zice că-i ...SONATĂ. În vizită de lucru la turci Fata recunoaște-agale Că nu știe-o boabă „turcă” Da’-n afacerile sale Ea cu limba se descurcă! Plagiatorul I-a născut recent nevasta Și cei ce-i cunosc
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
-te. Când lucrezi În centru, poți găsi oricând o scuză pentru faptul că ai Întârziat. Totul e să găsești ceea ce Debra, prietena mea avocat, numește o „scuză bărbătească“. Directorii, care ar fi de-a dreptul oripilați de poveștile despre vărsăturile nocturne ale bebelușului sau despre dădaca dezertoare (În mod ciudat, Îngrijirea copiilor, deși este plătită de ambii părinți, este Întotdeauna privită ca una dintre responsabilitățile femeii), acceptă cu plăcere orice are legătură cu motorul cu combustie internă. „Am făcut pană/mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ușor de asamblat. Biberoane, boluri de melamină cu Thomas Locomotiva. Pijamale. Păturica lui Emily - o zdreanță jalnică de lână gălbuie care arată de parcă ar fi fost călcată de mașină În repetate rânduri. Călătorim Întotdeauna cu un Întreg bestiar de companioni nocturni - iubitul Roo al lui Ben, o oaie, un hipopotam Îmbrăcat În tutu, un urs marsupial care e o dublură bizară a lui Roy Hattersley 1. Suzetele lui Ben (a se ascunde cu orice preț de părinții lui Richard). Hamsterul, supriza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
patruzeci de minute de plâns Încontinuu, bebelușul se va calma. În carte scrie că Ben ar putea avea probleme afective: eu cred că tocmai și-a dat seama că mami, care nu e lângă el ziua, e disponibilă pentru giugiuleli nocturne. Creierul e dispus să se dea jos din pat, dar trupul refuză ca un adolescent morocănos. Lângă mine, Richard e pe spate, cu mâinile Împreunate pe piept, scoțând oftaturi impresionante. Doarme ca un bebeluș. (De unde dracu’ o fi venind expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fiecare pantă cât de mică, iar noaptea exploram alte teritorii. Când eu și Rich am Început să dormim Împreună - și mă refer la dormit, nu la sex -, dormeam În mijlocul patului, față-n față, suficient de aproape pentru a simți respirația nocturnă și caldă a celuilalt. Sânii mei proptiți de pieptul lui, iar picioarele, nici acum nu-mi dau seama cum reușeam, Îmi dispăreau deasupra și dedesubtul alor lui precum coada unei sirene. Când mă gândesc la noi doi atunci, În pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spus, Julie are maniere care lasă de dorit până peste poate, iar eu trebuie să-i plătesc oalele sparte. I-am explicat lui Charlie că nu-i prima oară când își lasă baltă prietenii în timpul cinei pentru expediții de cumpărături nocturne și că n-ar trebui să se simtă ofensat. Charlie dădu din umeri și se întoarse la farfuria cu paste și trufe. Din fericire, n-a luat în serios plecarea lui Julie. Mă privi blând, fratern. Odată cu plecarea lui Julie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]