5,043 matches
-
moldovenești. Era mai bine înarmată și avea o mare mobilitate. În zona Sucevei trebuie să fi fost adunată și cea mai mare parte a locuitorilor Moldovei în stare să poarte o armă. De data aceasta, la Vaslui se concentra toată oastea Moldovei, oastea cea mare, în rândurile căreia o mare pondere o aveau țăranii, așa cum scriau Dlugosz și Bielski. Din Transilvania îi veneau în ajutor domnului 5.000 de secui și 2.800 de unguri. În întâmpinarea armatei lui Suleiman, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai bine înarmată și avea o mare mobilitate. În zona Sucevei trebuie să fi fost adunată și cea mai mare parte a locuitorilor Moldovei în stare să poarte o armă. De data aceasta, la Vaslui se concentra toată oastea Moldovei, oastea cea mare, în rândurile căreia o mare pondere o aveau țăranii, așa cum scriau Dlugosz și Bielski. Din Transilvania îi veneau în ajutor domnului 5.000 de secui și 2.800 de unguri. În întâmpinarea armatei lui Suleiman, Ștefan și-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dlugosz și Bielski. Din Transilvania îi veneau în ajutor domnului 5.000 de secui și 2.800 de unguri. În întâmpinarea armatei lui Suleiman, Ștefan și-a trimis o parte din călărime. Fără să se angajeze într-o luptă cu oastea otomană, acest corp de oaste trebuia să hărțuiască neîncetat pe dușman, să nu-i îngăduie să se aprovizioneze. Din calea dușmanului sunt retrași toți locuitorii inapți de luptă. Femeile, bătrânii și copiii sunt puși la adăpost în adâncul codrilor sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi veneau în ajutor domnului 5.000 de secui și 2.800 de unguri. În întâmpinarea armatei lui Suleiman, Ștefan și-a trimis o parte din călărime. Fără să se angajeze într-o luptă cu oastea otomană, acest corp de oaste trebuia să hărțuiască neîncetat pe dușman, să nu-i îngăduie să se aprovizioneze. Din calea dușmanului sunt retrași toți locuitorii inapți de luptă. Femeile, bătrânii și copiii sunt puși la adăpost în adâncul codrilor sau în munte. Ținuturile, pe unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pârjolite. Hrană nu se găsea nici pentru oameni, nici pentru animale. Numai moldovenii știau semnele gropilor arse, unde se păstra grâul. Pentru dușman, țara era un pustiu - tăcut, primejdios. Moartea pândea din toate părțile. Cei ce se despărțeau de grosul oastei nu se mai întorceau, de parcă-i înghițea pădurea, pământul. O asemenea înverșunare nu le mai fusese dat turcilor să vadă până acum. În drumul lor nu întâlneau, ca în alte părți, sate sau orașe pe care să le prade, ori
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tot locul. În Țara de Jos, în asemenea vreme se lasă o pâclă deasă, încât nu vezi nimic în jur, nu știi ce se petrece în fața sau în urma ta. Nu este greu să ne închipuim câte dificultăți avea de întâmpinat oastea imensă a beilerbegului Suleiman. De-abia pe pământul Moldovei armata otomană invadatoare se lovește de greutățile care aveau s-o epuizeze fizic, și nu deplasarea ei din Albania până în Moldova, cum lasă să se înțeleagă cronicarii turci. Zilele, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan dete flăcărilor toată partea Moldovei pe unde aveau să treacă turcii. Și această împrejurare a fost hotărâtoare pentru biruință”. Scrisoarea de la Turda, un document de asemenea contemporan evenimentelor, subliniază faptul că în urma pustiirii locurilor, pe unde trebuia să treacă oastea otomană, turcii și caii lor au suferit de foame. Înaintarea lui Suleiman spre Vaslui s-a făcut cu mare greutate și din pricina numărului mare de oameni din care era alcătuită oastea sa. Hadâmbul pătrunsese în Moldova convins că-1 va înfrânge
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că în urma pustiirii locurilor, pe unde trebuia să treacă oastea otomană, turcii și caii lor au suferit de foame. Înaintarea lui Suleiman spre Vaslui s-a făcut cu mare greutate și din pricina numărului mare de oameni din care era alcătuită oastea sa. Hadâmbul pătrunsese în Moldova convins că-1 va înfrânge pe Ștefan și va supune Moldova. Dovadă stă faptul că, de la început, el a urmărit să-1 întâlnească pe voievod cît mai grabnic. Lupta avea să pună capăt campaniei și, odată cu aceasta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu putea să exploateze această superioritate pe un asemenea teren și într-un loc atât de strâmt. Lunca Bârladului urma să fie apărată de cei 5.000 de secui, câți veniseră în ajutorul lui Ștefan și de un corp de oaste moldovenesc. După cum ne informează Dlugosz, secuii, ,,a căror țară rupând-o Ștefan din regatul Ungariei și-o supusese sieși”, veniseră la chemarea voievodului. Este evident o exagerare a cronicarului polon. Asupra secuilor s-a exercitat, într-adevăr, începând cu domnia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
părăsească scaunele și situația lor de oameni liberi, dar cu mari obligații fiscale, în schimbul unei situații de vecin pe pământul unui boier moldovean. Învățați să lupte pedestru, secuii au fost așezați de-a curmezișul văii Bârladului, împreună cu un corp de oaste moldovenesc. Ei trebuia să suporte lovitura principală a adversarului și să-i uzeze puterea de luptă. După ce a pus să se pustiască totul în calea turcilor, Ștefan cel Mare, cu grosul oastei sale, îi aștepta pe turci la sud de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a curmezișul văii Bârladului, împreună cu un corp de oaste moldovenesc. Ei trebuia să suporte lovitura principală a adversarului și să-i uzeze puterea de luptă. După ce a pus să se pustiască totul în calea turcilor, Ștefan cel Mare, cu grosul oastei sale, îi aștepta pe turci la sud de Vaslui, în lunca Bârladului. Pe baza informațiilor avute la îndemână, unii dintre istoricii noștri au fixat locul bătăliei, începând cu Grigore Ureche, la Podul Înalt. Dlugosz, Cromer, Strykowski scriau că lupta a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Scrisoarea de la Buda din 24 februarie 1475, menționează existența unui loc mlăștinos, între două dealuri, unde turcii nu-și puteau desfășura forțele. Lupta s-a dat, așadar „în mocirla făcută de Racova pe ambele maluri, în lunca Bârladului...”. În legătură cu dispozitivul oastei care avea să-i întâmpine pe turci pe valea Bârladului aflăm din Scrisoarea de la Buda că „Pe drumul dintre cele două dealuri, pe unde avea să înainteze (turcii), Domnul a dispus să se taie copacii și i-a întărit cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
speriau caii adversarului, iar proiectilele (bolovani) aruncate stricau ordinea în rândurile pedestrimii, îngăduind un atac cu călăreții, care să sporească deruta. Tunurile nu puteau fi puse decât în vale, de o parte și de alta a frontului de luptă. Înaintarea oastei otomane s-a făcut cu mare dificultate. Istoricii români au întâmpinat dificultăți în descrierea felului în care s-a desfășurat lupta, bazându-se numai pe știri fragmentare și ținând seama de tradiția de luptă a românilor. Odată cu publicarea extraselor referitoare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trădarea unor boieri, cum scrie Dlugosz, de data aceasta, văzându-l îngrijorat, boierii au îngenuncheat și i-au spus: Doamne, nu te turbura, căci îți vom sta astăzi credincios alături și Dumnezeu Sfântul ne va ajuta. Referindu-se la marșul oastei otomane, Kemal-Pașa-Zade scria: „Pe drum, oastea prădătoare a fost surprinsă de vremea de iarnă, care, aruncând din arcuri asupra lor săgeți de ploaie, a dat cea dintâi semnul înfrângerii în inimile ostașilor ocrotitori de țări [turcilor]. Așa s-au stricat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de data aceasta, văzându-l îngrijorat, boierii au îngenuncheat și i-au spus: Doamne, nu te turbura, căci îți vom sta astăzi credincios alături și Dumnezeu Sfântul ne va ajuta. Referindu-se la marșul oastei otomane, Kemal-Pașa-Zade scria: „Pe drum, oastea prădătoare a fost surprinsă de vremea de iarnă, care, aruncând din arcuri asupra lor săgeți de ploaie, a dat cea dintâi semnul înfrângerii în inimile ostașilor ocrotitori de țări [turcilor]. Așa s-au stricat podoabele lor, asemenea unor grădini; s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor... Torentul de ploaie udându-i de tot pe acei călăreți și slujitori, toți șoimii care zburau în lupte au devenit ca niște găini jumulite... În partea aceea, serdarul cel răufăcător al țării Moldovei [Ștefan cel Mare] în scopul pregătirii oștilor a trimis de știre ghiaurilor din țările de la marginea ținuturilor sale și, strângând pe călăreții și pe slujitorii săi, a adunat destul de multă oaste. Fiecăruia dintre rătăciții aceia i-a dat arme și zale și a preschimbat oastea sa, plină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumulite... În partea aceea, serdarul cel răufăcător al țării Moldovei [Ștefan cel Mare] în scopul pregătirii oștilor a trimis de știre ghiaurilor din țările de la marginea ținuturilor sale și, strângând pe călăreții și pe slujitorii săi, a adunat destul de multă oaste. Fiecăruia dintre rătăciții aceia i-a dat arme și zale și a preschimbat oastea sa, plină de măreție, într-un munte de zale și de oțel”. Cronicarul otoman exagerează intenționat, pentru a motiva, într-un fel, înfrângerea turcilor, dar reținem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scopul pregătirii oștilor a trimis de știre ghiaurilor din țările de la marginea ținuturilor sale și, strângând pe călăreții și pe slujitorii săi, a adunat destul de multă oaste. Fiecăruia dintre rătăciții aceia i-a dat arme și zale și a preschimbat oastea sa, plină de măreție, într-un munte de zale și de oțel”. Cronicarul otoman exagerează intenționat, pentru a motiva, într-un fel, înfrângerea turcilor, dar reținem din descrierea sa un fapt deosebit de important: măsurile strategice luate de Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
într-un fel, înfrângerea turcilor, dar reținem din descrierea sa un fapt deosebit de important: măsurile strategice luate de Ștefan cel Mare au avut efectul scontat. Cu moralul zdruncinat de lipsurile îndurate în timpul cât străbătuseră o parte a Țării de Jos, oastea otomană înaintând cu greu pe drumul mocirlos din valea Bârladului a ajuns în dimineața zilei de 10 ianuarie, în locul unde Ștefan se pregătise să-i întâmpine pe turci. Pentru prima dată turcii se loveau de rezistența unui adversar care nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puști, cu arcuri și cu zenberecuri. De cele două părți ale sale se aflau păduri, încât nu era cu putință să se treacă în spatele lui din nici o parte, iar din față nu se putea merge deloc spre el. De aceea oastea nu putea să se împotrivească tunurilor și darbzenurilor și loviturilor sale de puști (tunuri). Cele două oști numeroase au stat o vreme, luptându-se pe locul de bătălie. Gazii s-au învârtit pe acolo cu ogarii (caii) lor, dar au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era cu putință să se treacă în spatele lui din nici o parte, iar din față nu se putea merge deloc spre el. De aceea oastea nu putea să se împotrivească tunurilor și darbzenurilor și loviturilor sale de puști (tunuri). Cele două oști numeroase au stat o vreme, luptându-se pe locul de bătălie. Gazii s-au învârtit pe acolo cu ogarii (caii) lor, dar au văzut că ei, moldovenii, nu ies din pădure.” Aceasta reprezintă prima fază a bătăliei în timpul căreia secuii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ogarii (caii) lor, dar au văzut că ei, moldovenii, nu ies din pădure.” Aceasta reprezintă prima fază a bătăliei în timpul căreia secuii și moldovenii au încercat să-i oprească pe turci, provocându-le pierderi însemnate și uzând fizic și moral oastea turcă. Turcii nu puteau să profite de superioritatea lor numerică, iar terenul mocirlos și împădurit nu le îngăduia să organizeze atacul călăreților pe aripi, care să învăluie oastea moldovenească. Deși turcii se resimțeau după mersurile lungi, în condiții foarte grele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oprească pe turci, provocându-le pierderi însemnate și uzând fizic și moral oastea turcă. Turcii nu puteau să profite de superioritatea lor numerică, iar terenul mocirlos și împădurit nu le îngăduia să organizeze atacul călăreților pe aripi, care să învăluie oastea moldovenească. Deși turcii se resimțeau după mersurile lungi, în condiții foarte grele, avantajul fizic pe care-l aveau moldovenii și secuii nu putea să suplinească la infinit inferioritatea lor numerică. În aceste momente critice au intrat în scenă ostașii cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
buluc dintre ei (dintre turci), format din ostași bravi și pentru al căror suflet bătălia era o plăcere, potrivindu-se lui Mihaloglu Ali-bei și punându-și capul în primejdie, s-au ajutat unii pe alții și s-au năpustit asupra oștii ghiaurilor...”. Dlugosz scria că pierderile moldovenilor și secuilor au fost mari „căci toate șirurile dinainte, în care se aflau și secuii, fură zdrobite de turci și amenința o mare primejdie...”. În acest moment s-a produs atacul călăreților conduși de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moldovenilor și secuilor au fost mari „căci toate șirurile dinainte, în care se aflau și secuii, fură zdrobite de turci și amenința o mare primejdie...”. În acest moment s-a produs atacul călăreților conduși de Ștefan cel Mare. „Dar și oastea ghiaurilor răi din fire, care era cât un ocean de întinsă, (evident o exagerare), punându-se în mișcare ca un uragan și ca un vânt puternic aducător de nenorociri, a aruncat cu vântul orgoliului său butoiul și l-a împins
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]