6,770 matches
-
însera. Vitrinele începeau să strălucească, magice, în miliardele de lumini colorate și vesele. Moși, îngerași, globuri, steluțe, beteală și jucării, care mai de care mai colorate și mai strălucitoare, împodobeau magazinele forfotind de clienți. Femeia trecu prin parc cu pașii obosiți și umerii căzuți sub greutatea celor două sacoșe care atârnau, de-o parte și de alta a trupului ei. De una dintre sacoșe se agățase o fetiță mărunțică, încercând să țină ritmul pașilor femeii. Se opriră lângă bradul uriaș, împodobit
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
Nu vor ajunge! Un bilet costă doi lei. - Dar dacă mergem numai o stație? - Suntem două, Cristinuța și nu avem decât un leu. - Dar dacă vorbim cu șoferul, poate ne lasă să mergem o stație cu un leu. Era prea obosită să îi explice copilei că existau casieri care vindeau bilete și controlori care verificau călătorii care foloseau mijloacele de transport în comun? Se așeză pe o bancă liberă din stația de autobuz pentru a-și trage sufletul. Fetița urmărea atentă
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
într-adevăr trăiește cu adevărat, că viața îi este alta, una plină de evenimente, plină de bucurii și de clipe de fericire. Când focul ce izbucnise instantaneu între cei doi iubiți se mai temperă și se așternu liniștea, se priveau obosiți dar cu interes unul pe celălalt. Bărbatul încerca să vadă femeia de lângă el cu alți ochi. Să o vadă ca pe o femeie care să-i umple viața de zi cu zi, să-i fie aproape de la revărsatul zorilor, până când
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
gândul la întâlnirea de a doua zi. Vremea nu era de partea lui. De îndată ce ceasul își făcu meseria trezindu-l sâmbătă dimineața la ora cinci, constată că afară ploua cu găleata. Își ascunse capul sub pernă nemulțumit. Era nu numai obosit, ci și fără chef! Zău așa, ce treabă avea el cu Ghiță, cu Buna și cu Jean? Nici măcar nu avea o haină potrivită pentru o astfel de vreme. La oraș era simplu! Un pardesiu și o umbrelă rezolvau problema! În timp ce
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
în ceață turla bisericii. Mustăciosul spuse convins: --Uite biserica! Ți-am spus eu că știm unde mergem? Acum faci la stânga! Mototolea a mers o distanță bună, până a văzut o uliță desfundată, plină de hârtoape și mocirlă. Mașina, e drept, obosită și de drumul lung, dar luată sever în primire de hârtoape și noroaie, a început să zdroncăne, să boncăne, să scârțâie și să hurducăie. Rotofeiul din spate râse: --Bre, da’ mașina matale boncăluiește ca un cerb în călduri. Nervos, Mototolea
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
și cu priviri oțelite, porni motorul și demară în forță,cu roțile pe coama șleaului, accelerând cu pedala la podea, să omoare motorul și alta nu. Mașinuța, cu tot arsenalul de piese hodorogite, se opinti cu toată forța gâfâită a obositului ei motor. Cu trosnituri și pocnituri ajunse până aproape în vârful dealului, când, deodată îi apăru în față o băltoacă aproape cât toată lățimea uliței. Nu mai putea fi evitată, nici ocolită și nici mașina nu mai putea fi oprită
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
Mozaic > REVELAȚIE PROFESIONALĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului REVELAȚIE PROFESIONALĂ În liniștea eternă și sublimă Din frontul cu pereții aburiți Ies încet minerii la lumină Cu fețele voioase, nu par obosiți. Râd, glumesc fără răgaz, Nu sunt triști, ci veseli mereu, Au sclipiri în ochi și-n glas, Ca în lumină, bucăți de minereu. Din adâncuri, de departe, Pe galeriile pustii acum, Se strecoară prin a minei noapte, Praful de la pușcături
REVELAŢIE PROFESIONALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375137_a_376466]
-
strigare-n pustiu, pentru toate firele de praf din sufletul meu, adunate-ntr-o viața. Mi-i prăfuit sufletul de-atâta ether, atârnă ceva mai mult decat 0,14 grame ori 14 carate, nici nu mai știu, mi-e sufletul obosit, sastisit, definitiv încovoiat... Amintirile se strecoară tiptil printre ruine. Aștept să mă vindec de maladia de tine. Viața - o spaimă continuă în așteptarea unui început absolut fără încruntări, fără grimase fără urmă de rugina pe suflet, pe oase... Sângele palpita
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
brânză în bulz sau cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, astâmpărându-mi apoi setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, și ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar, într-un târziu, cu ochii obosiți mă înveleam în cojocul gros și moale, până când Moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi spunea blând: - Dormi copile!...; și totuși rămâneam treaz cu încăpățânarea vârstei mele fragede până pe la ora unsprezece noaptea când, regulat, auzeam trecând un avion pe deasupra norilor
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
ce locuia în centrul orașului.Era destul de greu,înainte fusese economistă ,acum ștergea praful și făcea mâncare. Dar nu se văita,lucrurile astea le făcea oricum și acasă și nu primea în schimb decât reproșuri și bătaie.Seara venea destul de obosită însă îl aștepta cu masa caldă ,făceau dragoste și absolut nimic nu părea să le tulbure fericirea. Părea o seară ca toate celelalte. Însă aceeași stare de neliniște pe care o mai trăise și altădată, îl avertiza că ceva rău
VIAȚA LA PLUS INFINIT (9) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372577_a_373906]
-
s-a trezit în fața ferestrei sale. - Hai, te las jos la intrare în curte. Copilul și-a luat la revedere de la Moș, îmbrățișându- l cu drag, apoi a intrat tiptil în casă și a mers în camera lui. Era foarte obosit. A adormit imediat. Dimineața a auzit vocea mamei șoptindu-i la ureche: - Robert, trezește-te! Hai să vezi ce ți-a lăsat Moșul sub brad. Somnoros, copilul a încercat să îi povestească mamei, cum a vizitat orașul Moșului, dar ea
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
Îmi respect bunicii și părinții. Dar dacă sunt într-un mijloc de transport și stau pe un scaun uitându-mă indiferent la un bătrân, care abia se mai ține pe picioare lângă mine. Și nu mă ridic. Și eu sunt obosit. Vin de la muncă sau ori de unde voi veni. Este treaba mea. Eu l-am găsit liber când am urcat în mijlocul de transport. „Hodorogul” acesta să stea în picioare, cine-l pune să călătorească când eu vin, de unde vin? „Bun simț
VORBIND DESPRE LUME... de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372642_a_373971]
-
Poeme > Meditatie > LAS Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului LAS nu dorm mă doare neliniștea cuvântului nerostit ploaia plânge în bătaia crudă a timpului pierdut și niciodată regăsit pe străzi obosite multe plictisite curg gânduri se scurg în amurg în vechiul târg plec departe de lume prea departe de tine departe de tot las în urmă lumina ochilor să lumineze pașii în cenușa timpului las cuvântul pe țărm să zidească alte
LAS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372674_a_374003]
-
Meditatie > O VIAȚĂ BOLNAVĂ Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului O VIAȚĂ BOLNAVĂ am agățat sufletul de un gând nu știam că sunt eu trupul un schelet ruginit în timp obosit... mă dor oasele am răcit sau rătăcit într-o viață... pe masă zace o sticlă goală,de timp pe jos cioburi din anii ce au venit și au plecat nu am văzut cum au trecut... în tălpi am răni adânci
O VIAȚĂ BOLNAVĂ de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372710_a_374039]
-
DIVIN AL IUBIRII Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului O primăvară mult așteptată bătea discret la ferestrele ascunse enigmatic de draperiile grele și întunecate ale camerei, unde tăcerea domnea peste chipurile obosite și triste ale familiei. Trei copii apropiați ca vârstă ședeau cuminți pe canapeaua înflorată din odaie tăcuți și posomorâți, strecurând uneori priviri furișe și speriate către patul imens, în care un trup firav și minuscul se pierdea printre cearceafurile imaculate
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
Naratiune > UMBRA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului CAP 9. din romanul in lucru ANA, FIICA MUNTILOR MOTTO : “O inimă iubitoare este cea mai adevărată înțelepciune.” Charles Dickens Ana se simțea obosită. Muncise mult în ultimul timp, fără odihnă, fără zile libere și mai ales într-un continuu stres. Mereu apărea o urgență și directorul general numit de noii acționari o solicita să termine la timp mostrele pentru prezentarea următoare. S-a
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
la zece jumătate este așa, oare la ora prânzului cum va fi? se întreba ea. De asemeni și Cristina era la fel de încântată de cazare, de colega de cameră și mai ales de mare și de plaje. Doar că era mai obosită. Călătorise multe ore până s-a urcat Ana din Câmpina în rapid. Spera să nu adoarmă pe plaje și să o prindă soarele să facă insolație, de aceea a rugat-o pe Ana când o ungea cu soluție pe spate
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
i se posta în spate. Numai cu ghiontiri în coaste scăpa de ea. După duș, amândouă s-au îmbrăcat lejer doar în chiloți și câte o cămășuță transparentă și ușoară și au trecut imediat în lumea viselor, așa erau de obosite atât de drumul pe calea ferată, cât mai ales de momentele petrecute pe plaje și sub duș. Ana cum adormi începu să viseze. Parcă o urmărea tot timpul o umbră. Îi simțea mereu răsuflarea în ceafă. Unde mergea o însoțea
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ochii lor se rostogolește, Dar nu le pasă, căci Soarele îi iubește, Obosiți și fără vlagă respiră mai departe, Așteaptă adierile primăverii ce le sunt destinate. Referință Bibliografică: Ostilități la început de iarnă / Irina Bbota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1460, Anul IV, 30 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Irina
OSTILITĂŢI LA ÎNCEPUT DE IARNĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372775_a_374104]
-
încadra într-om anumită cadență de realizare a obiectivului nostru. Am reușit să terminăm lucrarea cu 20 zile înainte de termen și astfel să încasăm o sumă destul de importantă pentru acele timpuri. Totuși am ieșit destul de șifonați, mai bine spus foarte obosiți, dar satisfăcuți pentru realizarea câștigului în primul rând. Toți acei care n-au văzut vreodată o mină, nu știu ce înseamnă să respiri cel puțin opt ore un aer foarte viciat, plin de praf și gaze diverse, din cele mai toxice și
DESPRE MINERI ŞI MINERIT...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372789_a_374118]
-
zece etaje își făcu apariția la o sută de metri de dig. Atunci mi-am dat seama că, de fapt, am fost lângă intrarea în golf, însă am întors spre Venus. Din nou am inversat cursul bărcii. Peste puțin timp, obosit, dar răsuflând ușurat, am intrat în golf și am tras barca la mal, acolo unde câțiva colegi sosiseră, iar alții erau așteptați. O barcă cu motor rătăcea, căutând să ajungă la intrarea în portul comercial, parcurgând toată distanța pe lângă diguri
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
Nu vă lăsați intimidați! Am de rezolvat câte ceva, așa că de la scoala plec direct spre centru. Ajung la bancă. Îmi ia cam o oră, pe care o petrec în picioare în fața unui ghișeu, dar până la urmă îmi rezolv problema. Mă simt obosită și cred că o cafea m-ar revigoră. În apropiere e un McDonald`s. Intru și mă așez la rând. În partea dreaptă, la o altă casă, un cuplu pitoresc face comenzi peste comenzi. Vor ba una, ba altă. Ba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
Nu vă lăsați intimidați!Am de rezolvat câte ceva, așa că de la scoala plec direct spre centru. Ajung la bancă. Îmi ia cam o oră, pe care o petrec în picioare în fața unui ghișeu, dar până la urmă îmi rezolv problema. Mă simt obosită și cred că o cafea m-ar revigoră. În apropiere e un McDonald`s. Intru și mă așez la rând.În partea dreaptă, la o altă casă, un cuplu pitoresc face comenzi peste comenzi. Vor ba una, ba altă. Ba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
capul plecat în pământ, se depărtă, se tot depărtă, până dispăru în pustie... Doar pomul cel mândru de rodie, an de an, își făcea datoria, aducând ca dar satului, bunătatea sa de roade minunate, pentru a mulțumi pe omul călător, obosit și însetat! Referință Bibliografică: Gazela / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
tot weekendul să fie frumos și să nu plouă, chiar dacă aveam cu noi cortul impermeabil Motonava aluneca maiestuos pe apa tulbure a Dunării, care își cobora molcomă undele spre marea cea mare, precum o bătrână care își târăște greoi picioarele obosite. La Crișan am debarcat și-n timp ce așteptam să apară vreo barcă pescărească pentru a ne trece pe malul celălalt, ne-am aprovizionat cu apă potabilă în peturile golite de bere, pentru bucătăria noastră de campanie, de la pompele de pe
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]