3,530 matches
-
stare nedorită caracterizată de pericole și care poate genera pierderi sau inconveniente pentru organizație. Riscurile există oriunde viitorul este necunoscut, cauzele apariției acestora putând fi4: * avansul tehnologic; * schimbări ale condițiilor economice în timp; * invalidarea experienței anterioare; * erori de analiză; * atitudinea optimistă sau pesimistă a echipei de analiză; * impactul mediului înconjurător. În figura 4.1 se prezintă diferite înțelesuri ale conceptului de risc. Figura 4.1. Definirea riscului 5 Riscul se poate exprima și astfel 6: Risc = Probabilitate x Gravitate (paguba maximă
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Vara olteniloră, al unui volum de nuvele (Doră, iar mai de curând al unei nuvele singuratice (Duios Anastasia treceaă, e posibil ca D. R. Popescu să-și fi limpezit de pe acum unele constante ale viitoarei lui cariere de prozator." Anticipare optimistă, confirmată strălucit de scriitorul de astăzi. La Ion Lăncrănjan (Cordovanii, ediție și lectură nouăă se recunosc "ca virtuți creatoare aptitudinea realistă și intuiția omului în grup." Imaginea despre criticul Vladimir Streinu n-ar fi completă dacă nu neam referi și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
din plinul sufletului său generos, concepția sa progresistă asupra vieții, experiența organizatorică cu prilejul numeroaselor excursii prin masivele muntoase ale țării, admirabilul său tact în relațiile de la om la om. În colectivul acestei școli, colegii erau obișnuiți cu prezența sa optimistă, plăcută, mereu mobilizatoare. A fost un coleg modest și amabil, totdeauna dispus să împărtășească altora din vasta sa experiență de dascăl la catedră, mai ales în perioada cât a fost director adjunct. Profesorul Eugen Ancuța, împreună cu alți profesori de geografie
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
oficiale de tip judiciar, care risca să facă din istorie procesul de selecție pentru un Infern și un Purgatoriu supraaoglomerate, pentru un Paradis aproape pustiu. Născută prin reactivitate, modernitatea timpurie a înlocuit această teologie mai degrabă sumbră cu o ideologie optimistă a istoriei, proclamînd marșul omului și al națiunilor către un viitor luminos și demn sau măcar prosper și demn. Dar, în secolul XX, istoria a arătat limpede că nu-și poate produce propriul sfîrșit, că nu poate furniza paradisuri sociale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui, ale societății, pentru a satisface instinctele cele mai nobile, este frumusețea și această învățătură o duce el până la sfârșit: ea devine astfel un frâu moral”[5, p.9]. Basmul comunică un anumit cod moral, fiind o narațiune cu caracter optimist, care demonstrează că răul este întotdeauna învins și că binele triumfă de fiecare dată. Unii folcloriști cred că basmele oferă „lecții” de purtare corectă, dându-le cititorilor sfaturi despre cum să reușească în viață. Rolul pedagogic al basmului popular a
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
despre guvernarea civilă (1690), Scrisoare despre toleranță (1689) și Eseuri despre legea naturală (publicate postum). Cea mai importantă scriere politică a lui Locke este Al doilea tratat despre guvernare. Locke propune aici o teorie a contractului social, plecând de la viziune optimistă asupra naturii umane capabile să asume în mod spontan drepturi și obligații. În societatea descrisă de el oamenii sunt mânați de imboldul sociabilității și de nevoia apărării proprietății și libertății, iar în acest scop ei fondează o autoritate civilă a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în vremea în care Locke scria [Micile] tratate despre guvernare, teoria lui Hobbes era singura teorie solidă a dreptului natural, din Anglia. Cartea lui Sharock, Hypothesis ethike, va apărea chiar în 1660, orientând teoriile dreptului natural spre o viziune mai optimistă a naturii umane. 2.2. Cunoașterea legii naturale. Eseurile Problema legii naturale este abordată mai întâi în Eseuri despre legea naturală. În cele opt eseuri dedicate legii naturale, Locke are în atenție trei probleme esențiale și anume: existența legii naturale
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
al intoleranței; mai mult, argumentul său este coerent din perspectiva politică a loialității față de suveran, dar este un argument de tip realist care redeschide în mod neașteptat "cazul" Hobbes. Punând mai mult accent pe natura umană originară și pe caracterul optimist al religiei creștine, Locke eludează aspectul utilitarist al contractului. Aceasta îi permite să respingă justificarea absolutismului prin ideea calculului pesimist, ca la Hobbes: tirania nu-și poate afla originea nici în starea naturală, nici în contractul social. În interpretarea optimistă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
optimist al religiei creștine, Locke eludează aspectul utilitarist al contractului. Aceasta îi permite să respingă justificarea absolutismului prin ideea calculului pesimist, ca la Hobbes: tirania nu-și poate afla originea nici în starea naturală, nici în contractul social. În interpretarea optimistă a naturii umane, contractul nu servește numai în scopul securizării vieții și proprietății, ci și în scopul moralității, dat fiind că proprietatea este fundamentul vieții morale. Dacă monarhia absolută e văzută ca o stare de război, aceasta este pentru că orice
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
une position plus radicale, dans le contexte des reformulations doctrinaires ayant conduit à la recristallisation des idéologies tory et whig. Après 1662, Locke s'est laissé influencer par les reformulations de la théorie du droit naturel qui proposaient une vision plus optimiste sur la nature humaine et, en 1663, il a élaboré une théorie sur la loi de nature (Essais) qui permettait de mettre en relation la question de l'obligation et le problème de la sociabilité. Dans la même lignée, pendant la
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
o degradare a metabolismului cultural, fie de o caducitate a fundamentelor, a elementelor ce întemeiază acea cultură. Fișa de observație pe care tînărul de 20 de ani o completa într-un imaginar spital al culturii era departe de a fi optimistă. Omul modern, funciarmente optimist și activ, nu sesiza cezura cultură-religie pentru motivul, firesc, că sensibilitatea lui religioasă nu era aceea a unui spirit contemplativ, o lacună care genera o lipsă a orientării spre esențial și, în egală măsură, o lipsă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cultural, fie de o caducitate a fundamentelor, a elementelor ce întemeiază acea cultură. Fișa de observație pe care tînărul de 20 de ani o completa într-un imaginar spital al culturii era departe de a fi optimistă. Omul modern, funciarmente optimist și activ, nu sesiza cezura cultură-religie pentru motivul, firesc, că sensibilitatea lui religioasă nu era aceea a unui spirit contemplativ, o lacună care genera o lipsă a orientării spre esențial și, în egală măsură, o lipsă totală a acelui simț
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în general nimeni nu o chestionează și, în mod cert, deține o valoare pedagogică"541, în timp ce Reagan, președintele, spune povestea cu un talent extraordinar. Mesajul său este mereu clar, exemplele pe care le alege, binevenite, iar tonul său este, invariabil, optimist și încrezător în progresul propriei națiuni pe calea descrisă de mit. Nu în ultimul rând, Reagan spune celor care îl ascultă, de fiecare dată când are ocazia, că "dacă aleg să participe la poveste, vor deveni parte din măreția Americii
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
subiect de discuție în rândul criticilor al căror efort s-a concentrat pe înțelegerea retoricii președintelui american. Dacă, pe de o parte, Reagan a fost perceput, atât în ce privește înfățișarea, cât și trăsăturile caracterului său, în mod pozitiv, ca persoană onestă, optimistă, stăpână pe sine, ale cărei acțiuni sunt model de eficiență, un conducător politic de calibrul marilor înaintași (Jefferson, Roosevelt), erou al lumii vestice, practic, puternic, agresiv, stăpân pe situație, clar în demersurile sale discursive și, bineînțeles, elogiile pot continua, pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pe cât ne-am fi putut aștepta. Chiar dacă activiștii civici sunt o speranță pentru consolidarea democrației în țările în tranziție și pentru o influență asupra sistemului politic, așa cum remarcă Bădescu et al., datele noastre nu ne permit o astfel de concluzie optimistă. Este încă nesigur dacă acești activiști vor deveni lideri de opinie, cu o influență semnificativă asupra politicienilor și instituțiilor publice. Analiza noastră arată că nu există diferențe prea mari între țările incluse în eșantion. Aceleași observații pot fi făcute în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
vieții trupești. Există însă și oameni care fără a desfide confortul pentru alții, nu și-l rezervă lor înșile, ei procedează ca și cum singurul progres cu adevărat important ar fi progresul din credința lor în altă viață . Progres sau spiritualitate? Aripa optimistă ar vota pentru progres și spiritualitate. Este asta posibil? 3. ORBIREA LUMII MODERNE JOSE SARAMAGO: ESEU DESPRE ORBIRE - Modernii au ajuns orbi. Un simplu exercițiu de creativitate imaginat de psihologi să testeze fluența gândirii unor micuți ar putea fi: Ce
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din aceste măsuri drastice, suntem informați, s-ar fi revenit sau s-ar fi amânat luarea de decizii definitive până în luna aprilie a acestui an, când ar urma să aibă loc următorul Congres al Uniunii Scriitorilor. Unii observatori, poate prea optimiști, pun această amânare a decapitării definitive a Uniunii și în legătură cu evoluția situației din Polonia, precum și cu viitoarea politică a administrației Reagan. Episodul N. Dragoș, fostul director al Luceafărului, revista Uniunii, care refuza să execute indicațiile conducerii sale, înlocuit în cele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu Mihai Viteazul călare... cu ceas la mână, cât și prin etnicism, naționalism, xenofobie. Cât timp acest proces va rămâne acut, problema celor două Românii va rămâne și ea, din nefericire, acută și nerezolvată. Cartea Alinei Mungiu nu este deloc optimistă. Dar ea obligă este meritul său esențial la un profund examen de conștiință civică și politică. Ne resemnăm la această situație sau încercăm totuși s-o schimbăm? (1995) P.S. Cartea discutată constituie, după opinia noastră, o lectură obligatorie pentru toți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ea reprezintă o reacție spirituală, naturală, total neostentativă și numai aparent polemică. Deci un model firesc și direct de manifestare în spirit și stil european și nimic mai mult. Când E. Lovinescu scria limpede și apăsat, iluzionându-se mult prea optimist: Gloriile nu ne mai vin de la Paris, prin informații de ziare și complezențe publicitare (și asta în 1932 !), el se comporta în acest stil, total neinhibat și necomplexat, permițându-ne să ne facem rânduiala în propria casă 24. Fără vagi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
40, 9-15 decembrie 1992; 42, 23-29 decembrie 1992; 33, 21-28 octombrie 1993; cu citate din diferite publicații). După Dan C. Mihăilescu: Foarte exactă, scrisă cu gravitate, sever dar echilibrat, contribuția lui A.M. va rămâne o referință sigură în domeniu. (Pronostic... optimist?, n.n.). Să fie oare Noica răul deplin al culturii române?, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 7 decembrie N te 360 Adrian Marino 1992. Un ecou favorabil și în Israel, Minimum (Tel-Aviv), II, 76, iulie 1993, semnat Iacob Popper
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nemurirea. Apoi, finalul e în strânsă legătură cu concepția omului arhaic, despre pedepsirea depășirii limitei, despre legi și forțe mai presus de puterile omului, pe care "ești nebun de le-nțelegi", despre supunere la legea generală. Concepția e, de altfel, optimistă: moartea e integrare în spațiul cosmic și e aceeași pentru toți: Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Eroul basmului din varianta oltenească ajunge la această înțelegere, chiar dacă tardiv, a lumii și legilor ei, și se convinge de deșertăciunea actului întreprins
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Desigur, faptul că până acum lucrurile s-au petrecut într-un anumit fel nu este din punct de vedere epistemologic un temei pentru a crede că ele se vor desfășura asemănător în viitor, dar o atitudine realistă nu încurajează scenariile optimiste. Totuși, pornind de la adevărul că poluarea nu se oprește la granițele statelor, este posibil un argument în favoarea protecției globale a mediului chiar dintr-o perspectivă sceptică realistă. Teritoriul și populația unui stat sunt afectate de poluarea produse în alte state
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
antropocentric dacă susține că numai oamenii sunt surse ale valorilor. Cosmopolitanismul susține că nu ar fi necesar să-i constrângem pe oameni să protejeze mediul înconjurător. Două ar fi motivele principale. În primul rând, în general, cosmopolitanismul exprimă o atitudine optimistă de încredere în capacitatea de ajustare tehnologică. J. Simon apreciază că oamenii sunt ultima resursă și ei vor rezolva tehnologic toate problemele, așa că nu ar fi nevoie să schimbăm actualul model de dezvoltare 369. În al doilea rând, trebuie să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inclusiv cele economice, așa că intervenționismul nu este corect. Desigur, trebuie să evităm să aducem daune mediului înconjurător, adică trebuie să ne comportăm responsabil, dar nu există ceva de genul unei datorii de a-l proteja. Alți cosmopolitaniști sunt mai puțin optimiști și sunt de acord cu o creștere a responsabilității față de problemele mediului, inclusiv cu adoptarea unor principii ale dezvoltării durabile la nivel global. Oricum, valoarea fundamentală în relațiile internaționale este suveranitatea. Ca urmare, se discută despre suveranitatea statelor asupra mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
administrarea de anticorpi policlonali sau monoclonali anti-limfocite T, administrarea de citokine imunosupresoare. La rândul lor, Kolb și Gale (111) abordează și ei același subiect, întrebându-se dacă intervenția terapeutică imună pentru persoanele cu T1DM este în prezent justificată. O abordare optimistă a subiectului este poate necesară, chiar dacă primele trialuri clinice de prevenire a diabetului de tip 1, cel folosind insulina și cel folosind nicotinamida, și-au anunțat eșecul total. Eșec de altfel predictibil luând în considerație gândirea „mecanicistă” care a stat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]