3,552 matches
-
și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A rămas orb de ambii ochi, în urma unei întâmplări bizare. Demult, într-o noapte a Învierii Mântuitorului, a luat pușca sa de vânătoare și-a început s-o lustruiască, s-o pregătească și s-o încarce, pentru a trage câteva focuri la biserică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prăjinile. Când avea timp venea și tata. Au fost foarte încărcați și am scos o mare cantitate de nuci. Le-am dat o găleată cu nuci și băieților, căci ne-au fost alături, apoi o găleată i-am dus vecinului orb, Ciubotarul. Plivitul straturilor În grădina de legume din spatele casei, de cum se topea zăpada treceam la amenajarea straturilor. Cele mai multe le făceam lungi (drepte la sfoară), pentru dimcă, ceapă, barabuleancă și arpagică. Apoi urma o bucată mare pentru usturoi, câteva straturi mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
9 martie, Ștefan cel Mare (1457-1504) Întărește lui Lazor Micșun , cumpărate cu o sută de zloți tătărești, de la Singur și sora sa Stana, nepoții lui Ivan Frenciuc . Pentru truda slujbei efectuate În timpul domnilor Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan cel Orb (1504-1517), spătarului Clanău și soției sale Dragna, li se confirmă la 2 martie 1508, În curtea domnească de la Huși, de către Bogdan cel Orb (1504-1517), stăpânirea peste satele Rusii, Buciumii și Bârgăoanii, de pe râul Bârlad, cumpărate de la frații Mihul și Ion
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nepoții lui Ivan Frenciuc . Pentru truda slujbei efectuate În timpul domnilor Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan cel Orb (1504-1517), spătarului Clanău și soției sale Dragna, li se confirmă la 2 martie 1508, În curtea domnească de la Huși, de către Bogdan cel Orb (1504-1517), stăpânirea peste satele Rusii, Buciumii și Bârgăoanii, de pe râul Bârlad, cumpărate de la frații Mihul și Ion, și de , nepoții stolnicului Radul Gârbovăț, cu 300 de zloți tătărăști, precum și <citation author="unknown">„un sat În gura Strajnicei, anume Radoslăvești, unde
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
-o, zgomotul produs de cele două role, precum și izbitura ușii ajunsă la capăt de traseu au fost atât de puternice, încât m-au deșteptat brusc. Ceea ce m-a izbit extraordinar în primul moment a fost lumina. Parcă aș fi fost orbul din naștere căruia, după o viață trăită în beznă, Hristos, în chip miraculos, îi redă lumina ochilor, într-o zi de sâmbătă. Valuri de lumină albastră mă potopeau simultan din toate direcțiile, golindu-mi trupul de tot balastul inutil, aducându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
alura noastră de turiști zgomotoși și înfometați de senzații, ce ne-au invitat la mașini și ne-au ușurat de cele mai grele bagaje. Iată că există și oameni minunați, dar atât de... anonimi și de ce, oare, umblăm ca niște orbi și nu-i vedem pentru a ne însoți cu ei în viața de toate zilele? Se spune că India este țara contradicțiilor! Regret că trebuie să descopăr ceea ce alții au descoperit înaintea mea dar, poate o să am șansa de a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
n-a fost mai mare de o treime din electorat, totuși ei sunt cei care conduc în bătĂlie. Chiar dacă, din păcate, bagajul de speranțe e azi mult mai mic decât în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Dar, spre deosebire de duminica orbului din 1990, există azi o armată de rezervă, cea a neangajaților. A celor care au părĂsit de mult iluzia fesenistă. Cartea aceasta e adre‑ sată celor care luptă, dar, în egală măsură, și celor care gândesc la fel, deși stau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cunoașterea Lostriței în Ceremuș”, dar nesemnat. * Anuarul Institutului de orbi și surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți pe anul școlar 1933/34 cuprindea o „Scriere festivă tipărită cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență și activitate depusă în favoarea învățământului orbilor și surdomuților - cu arătarea momentelor serbării: cuvântătorii, pelerinaj la cimitirul orașului, rugăciunea, depunerea de coroane. Pentru anii următori 1935-1940, anuarul era realizat de către profesorul Dimitrie Rusceac, directorul institutului, absolvent cu diplomă de capacitate pentru această formă de învățământ de la Blinden
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina. Periodicul era rezultatul înființării la 30 ianuarie 1927 a Societății Culturale și de ajutorare a surdomuților din Cernăuți, prilej cu care președinte al Comitetului constituit era tipograful Teodof Cernăuțean. Tot datorită înființării societății, din corpul didactic al Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți s-au înscris ca membri susținători o seamă de profesori, contribuind cu diferite sume de bani, inițiativă extinsă și în rândul populației. Populația din Cernăuți păstra în memorie gestul profesorului Ioan Boșniag care a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți s-au înscris ca membri susținători o seamă de profesori, contribuind cu diferite sume de bani, inițiativă extinsă și în rândul populației. Populația din Cernăuți păstra în memorie gestul profesorului Ioan Boșniag care a constituit prima societate pentru ocrotirea orbilor și surdo-muților din Bucovina, a inițiat și contribuit la ridicarea în anul 1908 a clădirii destinată ca „adăpost, lumină și vindecare de grai a peste 120 de copii”, el devenind primul director al acestui institut. Revista a revenit des, evidențiind
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina, vor primi cu siguranță și de astă dată, cu aceeași dragoste ca în trecut primăvăratica solie propovăduitoare și alinătoare de suflet românesc. (Din Deșteaptă-te române, nr.5/18 martie 1923). * Lumea noastră, revistă editată de profesorii Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți și Comitetul școlar de pe lângă această școală. Redactor responsabil Dimitrie Rusceac. Administrația și redacția: Cernăuți, strada Aviator Gagea No.4. Imprimeria Institutului de orbi și surdo-muți din Cernăuți. O publicație care apare lunar, cu excepția lunilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și reviste, din Revista Bucovinei nr 6/1943) * Revista Asociației Corpului Didactic MedicoPedagogic din România apărea la Cernăuți în septembrie 1931 și avea ca redactor pe Dimitrie Rusceac. Redacția și administrația și-au avut sediul în Cernăuți la Institutul de orbi și surdomuți „Regina Maria” str.Aviator Gagea nr.4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în septembrie 1931 și avea ca redactor pe Dimitrie Rusceac. Redacția și administrația și-au avut sediul în Cernăuți la Institutul de orbi și surdomuți „Regina Maria” str.Aviator Gagea nr.4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi scuzați, căci micii culegători sunt copii surdomuți de la Institutul de surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față e opera elevilor ce învață tipografia sub conducerea dlui maistru T. Cernățean” (p.3). Publicația apărea din inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era destinată autorităților școlare, oficiilor de asistență, surdomuților, orbilor, debililor mintali, vicioși și defectivi în vorbire dar și amicilor lor. Din sumarul primului număr, cităm temele: „Gândirea și vorbirea” de Dimitrie Rusceac, „Surdomuții” de Ion Cioronescu; Câteva cuvinte despre ocrotirea și îndrumarea profesională a orbilor, de George Halarevici; Boalele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oficiilor de asistență, surdomuților, orbilor, debililor mintali, vicioși și defectivi în vorbire dar și amicilor lor. Din sumarul primului număr, cităm temele: „Gândirea și vorbirea” de Dimitrie Rusceac, „Surdomuții” de Ion Cioronescu; Câteva cuvinte despre ocrotirea și îndrumarea profesională a orbilor, de George Halarevici; Boalele de ochi, orbirile la copii, cauzele lor, profilaxia și combaterea lor, de dr. Alfred Dechner; Din trecutul educației anormalilor mintali, de Ioan Guga; Însemnătatea educației anormalilor morali, de Ioan Guga; Problema educabilității anormalilor, de D. Scorpan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu defecte în vorbire, celui lipsit de simțurile auzului sau văzului, celui cu apucături vițioase și celui atins de slăbiciuni mintale. Mai dorim ca în această revistă să se reoglindească și opera de ocrotire de care nu poate fi lipsit orbul, surdomutul, anormalul mintal, anormalul moral și deficientul în vorbire.” În 1933, în articolul „Către cititori” se spunea: „Revista Asociației Corpului Didactic, MedicoPedagogic România este singura revistă de specialitate din țară, care și-a propus să trateze problemele de educație și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
martie 1935, ca urmare a modificării statutelor, toți profesorii universitari de pedagogie au fost considerați ca membri activi ai asociației, iar cunoscutul profesor de pedagogie Constantin Narly a devenit președinte al Asociației, vicepreședinte fiind Francisc Marcinovschi - profesor la Institutul de orbi și surdomuți din Cernăuți. Pedagogul Dimitrie Rusceac (Rusticeanu) a fost un stâlp în activitatea defectologiei române. El a fost redactorul revistei din septembrie până în decembrie 1931, apoi Ion Guga, Francisc Marcinoschi, Napoleon Scalat, D.D. Scorpan. Au colaborat: Dimitrie Rusceac, Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
comuna Ostrița, județul Cernăuți. A studiat la Școala normală din Cernăuți, examenul de absolvire din 1904 dându-i dreptul de a preda în limba germană și română. Pentru specializare a urmat cursuri la Viena, la Institutul de stat pentru educarea orbilor și la Institutul de stat pentru educarea surdo-muților. A publicat atât în timpul dominației austriece, cât și după revenirea Bucovinei la patria mamă, foarte multe studii și articole, el rămânând o pildă de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe Stalin. Pentru autorul Enigmei Otiliei, tătucul este "un ocean, o forță grandioasă, temerară, stăruitoare, combativă, mai ales constructivă" (??!). Nici Gheorghiu-Dej nu duce lipsă de superlative călinesciene, născute cu prilejul împlinirii a douăzeci de ani de la "eliberarea" sovietică: "Numai un orb la suflet n-ar putea să vadă, căci orbul obișnuit simte cu palmele, marmora care a înlocuit lutul bordeielor și aude pretutindeni ecourile flăcărilor din cuptoare... Fericit acela care se naște în acest an. Căci el va vedea, pregătită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ocean, o forță grandioasă, temerară, stăruitoare, combativă, mai ales constructivă" (??!). Nici Gheorghiu-Dej nu duce lipsă de superlative călinesciene, născute cu prilejul împlinirii a douăzeci de ani de la "eliberarea" sovietică: "Numai un orb la suflet n-ar putea să vadă, căci orbul obișnuit simte cu palmele, marmora care a înlocuit lutul bordeielor și aude pretutindeni ecourile flăcărilor din cuptoare... Fericit acela care se naște în acest an. Căci el va vedea, pregătită de oamenii muncii de azi, o Românie frumoasă ca Parthenonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sigur însă că dincolo de inima dum- neavoastră rece, datorită căreia probabil și supraviețuiți, de aceea vă înțeleg, se ascunde un suflet la fel de minunat precum frumusețea pe care ați dus-o la perfecțiune. Căci eu văd, domnișoară, eu nu sunt un orb. V- ați transformat fiecare gest, fiecare grimasă și fiecare privire într-un act, ați dus eleganța și feminitatea dumneavoastră la stadiu de artă. Și numai eu pot bănui câtă muncă și sacrificii sunt în spatele unui simplu zâmbet. Și doar bănuiesc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Botez, la un pahar de vin, când le urmăreau amândoi pe Rada și Jenny cântând, într-o seară la Beldiman. — Te referi la cum suntem pe scenă... — Care scenă, Cristiane ? Eu vorbesc de voi doi, lasă scena. Tu chiar ești orb ? O iubesc pe Rada nespus, știi bine, dar o iubesc ca pe o prietenă. Ca pe o soră, exact așa, îmi place nespus să o protejez și să o învăț atâtea, nimic mai mult. — Vai, dar ce minciuni gogonate îndrugi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dăduseră nici ciorapi, nici căciulă, cum aveau alții. N-avea nici pătură, nici măcar un cearșaf, doar o nenorocită de saltea jegoasă într-un colț, pe un pat șubred, pe care l-a descoperit pipăind cu mâinile în gol, ca un orb. O saltea care puțea izbitor a urină și jeg, pe lângă mirosul înțepător de mucegai și umezeală din celulă, care i-a stârnit imediat câteva crize de tuse puternice, până când fața toată i s-a umflat și a vărsat din nou
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vă dați viața, pentru ce luptați cu atâta îndârjire. Iartă-mă, dragul meu, sunt obosit și incapabil să-ți țin vreun discurs despre patri- otism. Dar eu visez la o lume în care oamenii să nu mai urmeze ordine ca orbii și să nu-și umple vitrinele din case cu medalii în funcție de cât de mulți alți oameni omoară. Visez la o lume în care conducătorii să nu-și trimită poporul să moară pentru că au ei chef să traseze liniile altfel pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
năpastă care, la capătul ei... da, doar la capătul ei, te Întâmpină cu brațele pline, mai mult decât atât: te Întâmpină cu darul Însuși al existenței, cu demnitatea umană doar astfel câștigată și Înălțată când milioane orbecăiesc În jur, aproape orbi pe culoare inventate parcă de un inamic al speciei, al omului. Când existența, propria ta existență te așteaptă și te Întâmpină surâzând, precum zeița Flora, dar În brațele ei se află nu calicii colorate și parfumate, ci Însuși Destinul! Al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]