304,099 matches
-
și cu lucrări de combatere a eroziunii solului; ... b) folosirea completă și intensivă a potențialului productiv al fondului funciar prin utilizarea în întregime, de fiecare posesor, a suprafețelor agricole conform destinației stabilite prin plan, continuarea lucrărilor de cadastrare și de organizare a teritoriului; ... c) introducerea și extinderea în cultura a celor mai productive soiuri și hibrizi, producerea și folosirea de semințe din categorii biologice superioare, realizarea densității optime a plantelor potrivit legii, executarea la timp a lucrărilor de fertilizare și întreținere
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
a produselor secundare și îmbunătățirea valorii lor nutritive; - modernizarea complexelor și fermelor zootehnice prin adoptarea de soluții ieftine pentru asigurarea condițiilor de adăpostire și a necesarului de apă pentru animale și mecanizarea lucrărilor cu volum mare de muncă; g) perfecționarea organizării producției și a muncii în toate unitățile agricole, aplicarea fermă a acordului global, îmbunătățirea continuă a normelor de muncă, stabilirea consumului de manopera pe fiecare lucrare, creșterea răspunderii în munca în vederea respectării riguroase a tehnologiilor de producție, executării la timp
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
cerințelor unei alimentații raționale. Articolul 6 Investițiile pentru agricultură, industria alimentară, silvicultura și gospodărirea apelor vor fi destinate, în principal, pentru terminarea obiectivelor începute în anii anteriori și pentru realizarea obiectivelor prevăzute pentru anul 1989 în programele de perfecționare a organizării și de modernizare a proceselor de producție, precum și în celelalte programe aprobate pentru aceste sectoare de activitate. În scopul realizării investițiilor planificate, vor fi luate măsuri pentru: a) asigurarea studiilor și documentațiilor tehnico-economice pentru obiectivele noi; ... b) realizarea lucrărilor de
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, vor asigura creșterea aportului cercetării științifice prin: a) elaborarea de noi tehnologii pentru refacerea și creșterea capacității de producție a solurilor erodate și a celor nisipoase și sărăturate, perfecționarea metodelor de fertilizare și pregătire a terenurilor, organizarea de asolamente cu parcele optime și rotații îmbunătățite ale culturilor; ... b) crearea de noi soiuri și hibrizi de semințe și material s��ditor cu caracteristici superioare, cu potențial productiv ridicat, rezistente la temperaturi scăzute, la secetă și la alte condiții
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
va pune un accent deosebit pe sporirea eficienței economice în toate sectoarele din agricultură, industria alimentară, silvicultura și gospodărirea apelor, pe creșterea mai accentuată a productivității muncii și reducerea costurilor de producție, pe aplicarea fermă a prevederilor programelor privind perfecționarea organizării și modernizarea proceselor de producție, a normativelor economico-financiare și baremelor de cheltuieli pe produs, pe utilizarea cu maximum de randament a tuturor resurselor. Articolul 12 Indicatorii Planului de dezvoltare a agriculturi, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor al Republicii Socialiste
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
impulsiona - în noile condiții social-politice din țara noastră după revoluția din decembrie 1989 “continuitatea activității corale din România, afirmarea valorilor interpretative și de creație muzicală atât în țară, cât și în străinătate”. Cea mai recentă dovadă în acest sens este organizarea celei de-a treia ediții a stagiunii corale bucureștene “Paul Constantinescu”, ce a cuprins un ciclu de peste 30 de concerte corale de înaltă ținută artistică, cu un repertoriu variat și reprezentativ din marea creație corală, clasică și contemporană românească, concerte
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
și din țară. În darea de seamă prezentată de președintele Asociației - dirijorul Voicu Enăchescu - au fost aduse în prim-plan o seamă de manifestări și activități de rezonanță - pe lângă continuarea stagiunii de concerte “Paul Constantinescu”, printre care: participarea Asociației la organizarea și susținerea unor evenimente muzicale corale de pe teritoriul țării, printre care: Festivalul Coral Internațional “D.G. Kiriac”, ce se desfășoară de peste două decenii în orașul Pitești; Festivalul Coral Internațional “Ioan D. Chirescu” - inițiat de oficialitățile locale din orașul natal al ilustrului
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
de Artă Ion Vidu care a sprijinit desfășurarea manifestărilor artistice, Editurii Eurostampa care s-a alăturat organizatorilor, precum și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și Directorului artistic al festivalului - prof. univ. dr. Dan Buciu, care ne-a oferit ocazia primei organizări a SIMN la Timișoara
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
străini, precum și de vârfuri interpretative ale generației tinere din mai multe țări, laureați de concursuri naționale și internaționale, elevi și studenți cu premiul 1 și la Concursul Internațional din Câmpina. Primul concert simfonic, din stagiunea care s-a încheiat în organizarea Societății Filarmonice din Câmpina, a avut loc sâmbătă 3 octombrie 2012 ora 12 în Sala mare a Casei de Cultură “ Geo Bogza” sub bagheta dirijorului Andrei Iliescu cu un program “W.A. Mozart”, având ca soliști pe Viniciu Moroianu în
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
Si bemol major , pe violoniștii Corina Bura și Ladislau Csendeș în Concertone p. 2 viori și orchestră în Do major și pe cântăreața Ștefana Tiron în “Laudate Domine “ pentru soprană și orchestră . Cel de al doilea concert simfonic, în aceeași organizare, a adus pe scena sălii mari a Casei de Cultură, “Geo Bogza”, luni 8 aprilie 2013, o orchestră formată din studenți ai Universității Naționale de Muzică din București, care sub bagheta dirijorului Dumitru Goia, și a studenților clasei sale de
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
imagine, încă de la debut, în 1961, vânduse 20.000 de unități cu "Chemarea mării" de George Grigoriu, apoi, prin 1963-1964 vindea numai în țările socialiste în jur de 300.000 de exemplare anual, după cum scria presa din RDG sau Ungaria. Organizarea, tipic românească (nu s-a schimbat nimic până azi, stați liniștiți!) a făcut ca discurile Margaretei Pâslaru să ajungă la Cannes... după încheierea târgului! Chiar dacă atunci conducerea politică nu încuraja foarte tare mediatizarea unor asemenea succese interna- ționale, publicațiile “Contemporanul
Albumul cu amintiri by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84160_a_85485]
-
fiecare dată, condus cu înțelepciune și profesionalism de o viață, de maestrul Stelian Olariu, a creat un personaj colectiv prezent și implicat în desfășurarea dramatică a operei. La finele serii, artiștii au oferit autografe spectatorilor, în foaierul Operei. Salutăm inițiativa organizării unor spectacole-eveniment de acest gen care atrag publicul, fac săli pline și justifică statutul Operei Naționale București de prim teatru din țară.
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
toate muzicile sale, chiar și atunci când orizontul limită abia se zărește. În același timp, Maestrul sondează istoria ca simbol al umanității, caută sensurile, cele foarte aproape de noi și cele îndepărtate. Dintotdeauna un gânditor, artistul și-a expus concepțiile privitoare la organizarea limbajelor sonore nu numai în formulări esențializate, ci și în realitatea lucrărilor. Dincolo de cronologie, acest reper de dualitate teoretică și autentificare practică ar putea fi Columna modală (1984-1985), aici ”...primordială fiind descifrarea ethosului închis...în primul rând înfățișarea unei lumi
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
se opresc aici. Festivalul a fost întrerupt așadar după cea de-a zecea ediție, din mai 1988. Din păcate, în acel moment evenimentul de la Iași reușise să intre în enciclopediile internaționale de specialitate, compozitorii și interpreții contau deja pe ritmicitatea organizării lui. Mai presus de orice însă, la Iași se formase un public numeros, interesat de muzica produsă de festival. Aceeași competență, bun gust, bun simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și în interpretare, care caracteriza publicul ieșean al
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
propriul centenar. Deja a lăsat o mulțime de urme asupra cărora se cuvine măcar răgazul unei minime enumerări, cum, bunăoară, compozițiile simfonice, concertante și vocal-simfonice, zecile de lucrări camerale, dar și faptele de cetățean al breslei, amintind aici inițierea și organizarea mai multor ani la rând a unui festival de muzică contemporană la Brăila (1997-2003), apoi la București, unde, ca președinte al Secțiunii române (2003-2013) din cadrul Societății Internaționale de Muzică Contemporană (SNR- SIMC), și cu sprijinul substanțial al UCMR (președintelui Adrian
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
fi lăudată. Deși, nu se prea poate fără. Cunoașterea Eu- geniei Văcărescu ține de mai multele ei însușiri. Talentul muzicianului interpret, o inteligență deosebită, o cultură care lasă larg acces neliniștii, curiozității analitice, o latură pragmatică în care se îmbină organizarea muncii, programelor, supravegherea disciplinei în relația cu copiii dar și, în viața particulară, stăpânirea volanului mașinii sale. Acasă cânta la pian, pe scenă dirija corul, în sala de concerte asculta muzică, în turnee nu uita ideea vizitării monumentelor și nici
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
meloman Silviu Ponoran, care-și cinstește, începând cu actuala ediție, părintele, valoros artist liric și profesor de muzică, plecat dintre noi în intervalul scurs de la ediția a IX-a. Ei bine, și de această dată dânsul a fost garantul unei organizări impecabile din toate punctele de vedere, asigurate de primărie, consiliul local, consiliul județean (președintele Ion Dumitrel a fost seară de seară în sală), centrul de cultură “Augustin Bena” din Alba-Iulia, casa de cultură “Horea Popescu” din Zlatna. Când am scris
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
Este cazul lui Mădălin Voicu, care etichetează, cum citează ziarul “Ring”, drept “o rușine, o tristețe și o eroare” dispariția festivalului, omițând însă să precizeze că “îngroparea” acestuia s-a produs lent, an de an, tocmai datorită colegilor săi de organizare, dar și a modului cum au fost acordate premiile. Cine e vinovat că “fondurile n-au fost obținute mult mai devreme”? La cele mai puternice și mai respectate festivaluri de gen din România, “George Grigoriu” de la Brăila și “Dan Spătaru
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
proiecte atât în străinătate cât și în țară, inclusiv pentru producția dublului CD Jancsy Körössy. Managerul anului -nominalizați - M. Giura, C-tin H. J. Schmidt, L. Sabados (Ploiești), L. Briciu (Câmpina), M. Streit (Sibiu), J. Bota - Laureat Marius Giura pentru organizarea Festivalurilor Gărâna, Timișoara și Dracula Bass-București. Premiul de excelență - Adrian Enescu pentru întreaga activitate componistica și interpretativa, dar mai ales pentru ciclul de compoziții „For” înregistrat anul trecut de Big Band-ul Radio condus de Ionel Tudor. Premiul pentru blues
Gala Premiilor de jazz pe 2012 by A. ?IPA () [Corola-journal/Journalistic/84246_a_85571]
-
atâtor proiecte mai mult decât costisitoare? O explicație a misterului oferă încântătorul album al lui Nicolae Șt. Noica, Lucrări publice din vremea lui Carol I. Acte de fundare și medalii comemorative. Cercetând arhivele, autorul pune în evidență un tip de organizare în care responsabilitatea, seriozitatea, profesionalismul, atenția pentru cheltuirea corectă a banului public nu erau vorbe goale. Din felul în care sunt redactate actele de fundare ale obiectivelor (estetica punerii în pagină a documentului, stilul în care este redactat, faptul că
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
își aduc aportul la crearea unor condiții mai bune pentru comunitatea română. Intrarea a fost gratuită datorată sponsorilor și mai trebuie specificat că este pentru prima dată când 15 asociații românești și moldovenești din Italia își dau mâna la co- organizarea unui eveniment, iar jurnalul Piuculture și-a lansat suplimentul în limba română, dedicat unei mai bune informări a celei mai numeroase minorități străine din Italia. Au fost ștanduri cu CD-uri, reviste, delicatese culinare și diverse obiecte de artizanat produse
Romit TV by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84252_a_85577]
-
jazz ghitaristului Liviu Negru, pianistului Alexandru Olteanu, ambii din București, trombonistului Robert Cozma din Iași și ghitaristului Velsz Kristóf din Ungaria. Juriul a mai atribuit o „Diplomă pentru creativitate spontană” grupului New Friends. Relevând ținuta dincolo de orice reproș a organizării - s-au distins în acest sens grație nedrămuitelor lor eforturi conducătorul „Jazz & Blues Club” Demeter József și asistenta lui Sántha Júlia - am trăit în civilizatul oraș Tîrgu Mureș patru zile fierbinți, din care trei au oferit în cursul dimineților work-
Emulații în jazz-ul transilvan (II) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84245_a_85570]
-
și rezolvate corespunzător. Iată că succesul scenic nu înseamnă doar aplauze și lumina reflectoarelor, ci și suferință. Din fericire, Andrei Tudor a fost la înălțime în seara Galei laureaților, suplinindu-și părintele aflat pe un pat de spital... Cum spuneam, organizare perfectă, nimic nefiind lăsat la voia întâmplării: program de sală bogat ilustrat, la loc de cinste cu partenerii media cei mai importanți, “Actualitatea Muzicală”, Agerpres și “Ultima Oră”; ecran mare în fața Casei Tineretului, pe care trecătorii puteau urmări ce se
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
cu Smokie și Michael Bolton, la Galați, sau Paul Anka, la București). Ca de fiecare dată, cel mai echilibrat și mai dens revelion muzical a fost cel din Piața Unirii din Focșani, președintele C.J., Marian Oprișan, având experiența îndelungată a organizării celor mai „tari” concerte de gen. Aici, spre deosebire de Galați (unde Alexandru Jula este ignorat de primăria locală, dar chemat pretutindeni în țară), și artiștii gazdă își au locul lor pe scenă, de această dată fiind vorba de Geta
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]
-
formeze un sistem viu? Răspunsul este existența legilor de complexitate. (...) Toate sistemele se organizează spontan, astfel încât formează mereu structuri din ce în ce mai complexe, supuse legilor fizice exprimate prin ecuații matematice. Această complicare incredibilă nu rezultă din activitatea vreunei forțe vitale, ci din organizarea spontană a materiei. Viața este o structură complexă de informații, toate activitățile implică procesare de informații (...).” Motto 3: „(...) Emoțiile și conștiința sunt mecanisme care se nasc pornind de la un anumit grad de complexitate a inteligenței.” Motto 4: „(...) Viața se descrie
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]