3,706 matches
-
cu mult Înaintea noastră”38. În scrierile lor, sfinții sfătuiesc pe cei credincioși ca nici‑ decum să nu râvnească „plăcerile” păcătoase, nici prosperi‑ tatea, opulența sau averile dobândite pe căi ilicite, ori starea de aparent huzur și părelnică acalmie a păcătoșilor nepo‑ căiți ori a oamenilor secularizați, adică a celor ce Își petrec viața după bunul plac, fără nici o normă morală, ca și cum Dumnezeu nu ar exista, ci ar trebui mai degrabă a deplânge 40 Suferința și creșterea spirituală și a tângui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aprins de mânie și nemaiputându‑și stăpâni revolta, exclamă : «Iar mie puțin a fost de nu mi‑au alunecat picioarele, puțin a lipsit de nu s‑au poticnit pașii mei, pentru că am pizmuit pe cei fără de lege când vedeam pacea păcătoșilor. Căci ei nici nu se gândesc la moarte, iar loviturile pricinuite lor sunt slabe. Nu iau parte la ostenelile oamenilor și nu vor fi biciuiți Împreună cu oameniiă, adică trebuie pedepsiți În viitor Împreună cu demonii cei care În prezent n‑au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dărâmat. Plângeți pe ruinele lui, aduceți balsam pentru rănile lui, căci poate se va Însănătoșiă. Răspund deznădăjduiți Îngerii cu grijă pentru mântuirea oamenilor, sau profetul În numele apostolilor și al bărbaților și al doc‑ torilor duhovnicești, care văd Împietrirea minții celor păcătoși și inima lor nepocăită”42. La originile bolii 45 Însă, cu aceste explicații și paralelisme nu pretindem că am epuizat misterul suferinței drepților și al vieții de huzur al păcătoșilor nepocăiți. Acestea rămân mai departe taine ascunse În Dumnezeu. Citim
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și al doc‑ torilor duhovnicești, care văd Împietrirea minții celor păcătoși și inima lor nepocăită”42. La originile bolii 45 Însă, cu aceste explicații și paralelisme nu pretindem că am epuizat misterul suferinței drepților și al vieții de huzur al păcătoșilor nepocăiți. Acestea rămân mai departe taine ascunse În Dumnezeu. Citim la Pateric cum Avva Antonie, iscodind adâncul judecăților lui Dumnezeu, a Întrebat : „Doamne, cum unii mor după o viață atât de scurtă, În vreme ce alții ajung la adânci bătrâneți ? De ce unii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
iubirii lui Dumnezeu pentru noi 55 liniștea decât În Hristos, deoarece El singur este și Binele și Adevărul și tot ceea ce‑l poate bucura pe om58. II.5. Mulțimea păcatelor omului nu Întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta Hristos, „prietenul păcătoșilor” (Matei 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l‑a ales și l‑a rânduit coroană a creației, preot și rege al ei, „făcând sărbătoare cerească din Întoar‑ cerea celui ce se căiește”59. Mulțimea păcatelor și fărădele‑ gilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
am vindecat” (Isaia 53, 4‑5). Această profeție este uluitoare și ne oprește‑n loc, invitându‑ne să reflectăm mai mult asupra ei. „Robul” suferă, nu pentru El, ci pentru noi. Dar cum ? Și de ce ? El are tristețea unei lumi păcătoase pe umeri. Într‑un anume sens, El a luat asupra Sa povara suferinței și Întristării noastre. Unii lectori ai acestui pasaj scripturistic se pot pripi spre o concluzie greșită : a fost condamnat de Dumnezeu !68 Dar evenimentele ulterioare relevă clar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nostru. Suferința a fost luată de la noi și pusă pe umerii Lui. Din iubirea infinită a lui Dumnezeu pentru om, „Robul” este pregătit să sufere pentru ca să Îndrepte pe mulți (Isaia 53, 11). S‑a mulțumit să fie tratat ca un păcătos, purtând păcatul și fărădelegea altora, dându‑ Și viața pentru păcătoși (Isaia 53, 12). El este pregătit să sufere pentru păcătoși, Împreună cu păcătoșii, fiind numărat În rândul lor. Să ne amintim că pe Golgota erau trei cruci. La răstig‑ nirea Domnului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
umerii Lui. Din iubirea infinită a lui Dumnezeu pentru om, „Robul” este pregătit să sufere pentru ca să Îndrepte pe mulți (Isaia 53, 11). S‑a mulțumit să fie tratat ca un păcătos, purtând păcatul și fărădelegea altora, dându‑ Și viața pentru păcătoși (Isaia 53, 12). El este pregătit să sufere pentru păcătoși, Împreună cu păcătoșii, fiind numărat În rândul lor. Să ne amintim că pe Golgota erau trei cruci. La răstig‑ nirea Domnului Hristos, În dreapta și stânga Sa erau cru‑ cificați doi tâlhari
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Mine Scriptura aceasta : «Și cu cei fără de lege s‑a socotită, căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Luca 22, 37). Cupa cea amară a suferințelor Sale cuprindea păcatele Întregii lumi. „Numai Cel fără de păcat putea să moară pentru păcătoși”69, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Același autor patristic menționează că, pe Golgota, Hristos a fost În același timp și jertfă și preot jertfitor ; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a fost altar 70. Îndurând toate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ioan Gură de Aur. Același autor patristic menționează că, pe Golgota, Hristos a fost În același timp și jertfă și preot jertfitor ; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a fost altar 70. Îndurând toate pedepsele rezervate umanității păcătoase, Fiul lui Dumnezeu ispășește pe cruce, prin jertfa Sa, vina păcatului strămoșesc, căci pentru aceasta se coborâse Fiul lui Dumnezeu din cer, ca să Se jertfească pentru Întreg neamul omenesc. Hristos Domnul primește moartea trupească, dându‑și viața pentru noi oamenii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
eliberați de ele, nu se răzvrăteau contra lor, nu cârteau, ci, prin răbdarea lor, Își lucrau propria mântuire. Crucea lui Hristos trebuie să fie modelul nostru În suferință, amin‑ tindu‑ne cum Dumnezeu a putut dirija un episod care, naturii umane păcătoase, i‑a apărut ca un episod chinuitor, umilitor, și să‑l transforme În ceva bun. Astfel, nu ne vom mărgini doar la suportarea durerii, lăsând‑o să se reverse asupra noastră, nu vom pretinde că această experiență nu ne va 172
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Se va mai mări, o să‑mi fie greu să vorbesc. Mă doare mult, sufăr, dar este foarte frumoasă boala mea. O simt ca iubire a lui Hristos. Mă străpung la inimă și mulțumesc lui Dumnezeu. Este pentru păcatele mele. Sunt păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească 212. 174 Suferința și creșterea spirituală Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să‑mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să‑L slăvesc
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
reco‑ mandă Domnul oricărui creștin ostenitor, imitator și urmă‑ tor al Său este lepădarea sinelui egoist și luarea benevolă a crucii. „Să se lepede de sine” Înseamnă lepădarea de omul cel vechi, de Înclinările spre rău, de sinele egoist și păcătos, de filavtie, adică de dragostea excesivă față de trup și de plă‑ cerile lui, de toate faptele lui păcătoase, precum și de vorbele impudice, de consimțirea cu gândurile josnice, licențioase și malițioase, de idiosincraziile proprii, de gesturile egoiste, egocentriste, rebarbative și semețe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
benevolă a crucii. „Să se lepede de sine” Înseamnă lepădarea de omul cel vechi, de Înclinările spre rău, de sinele egoist și păcătos, de filavtie, adică de dragostea excesivă față de trup și de plă‑ cerile lui, de toate faptele lui păcătoase, precum și de vorbele impudice, de consimțirea cu gândurile josnice, licențioase și malițioase, de idiosincraziile proprii, de gesturile egoiste, egocentriste, rebarbative și semețe, de prejudecățile neave‑ nite, de discuțiile fade și dăunătoare la nivel sufletesc etc. Sintagma „a‑ți lua crucea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru noi și pe cele mici și pe cele mari, urmează că nu putem suferi ceva fără voia lui Dumnezeu și că nici una din suferințele noastre nu este spre vătămarea noastră sau spre ceva asemănător”226. Însă, la lepădarea sinelui păcătos și la asumarea crucii pentru Întreaga viață, Mântuitorul a adăugat Încă ceva : „să urmeze Mie”. A urma lui Hristos implică În primul rând cunoașterea Învățăturii Evangheliei Sale și raportarea tutu‑ ror gândurilor, cuvintelor și faptelor noastre la preceptele 188 Suferința
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se referă 246 Suferința și creșterea spirituală prin urmare la modul În care creștinii, situați Într‑un cosmos căzut și Împovărați cu o natură distorsionată, dar chemați spre intimitatea restaurată a iubirii de Dumnezeu, ar trebui să‑și confrunte starea păcătoasă atunci când au de a face cu boala, suferința și experiența finitudinii umane. Pentru această problemă, sursele patristice pe care le‑a compilat Larchet oferă un cadru orientativ. Acest cadru este susținut, pe de o parte (1) de o derivare ontologică
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și are dreapta credință, atât trebuie să zică : «Muțumescu‑Ți Ție, Doamne, că‑mi dai suferință și certare ! Mulțumescu‑Ți Ție, Doamne, că mă iubești și mă cerți !ă ; și «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine, păcătosul !ă. Acestea se cer de la tot sufletul, fie bolnav, fie sănătos, dar de la bolnav numaidecât (...) Ferice de cel ce rabdă boala cu mulțumire, că Dumnezeu, văzând asta, Îl vindecă fără doctori ! Cine mul‑ țumește lui Dumnezeu În boală, este un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
oricând, chiar și În timpul somnului. Nu este sub cer nici un alt nume dat Între oameni, În care trebuie să ne mântuim” (Fapte 4, 12). Ea se exprimă prin aceste cuvinte : „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine păcătosul !” Cel care se obișnuiește cu această che‑ mare „capătă o mare mângâiere și nevoia de a o rosti mereu. După câtva timp, nu mai poate trăi fără această rugăciune, care curge În el de la sine, pretutindeni, mereu”286. Rugăciunea este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Însoțesc În chilii sau camere retrase, liniștite, cu metanii până la pământ și cu sem‑ nul crucii. Mulți practicanți ai acestei rugăciuni o leagă de respirație. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu” se spune odată cu inspirația, iar „miluiește‑mă pe mine păcătosul”, o dată cu expirația. Unii Părinți arată că se poate reduce textul rugăciunii la cuvintele „Doamne Iisuse” sau simplu la pomenirea repetată a numelui lui Iisus. Alții au arătat o anumită preferință pentru formula „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește‑mă !”. Totul a fost
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai bine cinci cuvinte cu mintea mea, ca să Învăț și pe alții, decât zece mii de cuvinte În limbi” (I Corinteni 14, 19). În zilele noastre, călugării rostesc textul ei Întreg : „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine păcătosul (păcă‑ toasa) !”. 272 Suferința și creșterea spirituală Mai Întâi, nevoitorul se reculege, se Întoarce spre sine Însuși, În inima sa, pentru a putea să Înlăture tot ceea ce l‑ar putea sustrage de la dialogul său cu Dumnezeu. După ce a reușit să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care reprezentanții școlii conservatoare o manifestă la adresa adversarilor nu este decât o mască, În spatele căreia se ascunde, În mod involuntar, frustrarea. Din acest motiv, respectiva intoleranță agresivă ar putea constitui, de fapt, primul pas spre comunicare - evident, cu condiția ca păcătosul să fie dispus să mărturisească sau ca un psihanalist dibaci să scoată la lumină izvorul complexelor și al frustrării. Adăugați, la cele de mai sus, faptul că În acest ring, În care unii practică kick-boxing, iar ceilalți dansul de societate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mantii roșii și În cizme cu pinteni”. Din aceeași imagistică terifiantă reține alegoria Morții, purtând În mâinile sale un rege, un cerșetor și un preot, sau sfinții printre care se află „și diavolii cu limba scoasă, agățându-se de coama păcătoșilor blestemați”. Jókai pare să aibă dificultăți În aprecierea acestor realizări artistice, a căror expresivitate oscilează, pentru el, Între exotic și grotesc. Vestimentația, dansul și cântecele românilor Îi prilejuiesc numeroase alte descrieri amănunțite. Portul feminin i se pare deosebit de pitoresc, prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doar un magazin! Nu mai vorbesc de alte instituții, mijloace de transport în comun sau diverse alte locuri publice! (www.bogdanignat.ro) Când te gândești că păcatul lor cel mai mare este că nici nu-și dau seama cât de păcătoși și incurabili sunt! (Rlib, octombrie 2002) Conectorii de tip relator se deosebesc, așadar, de relativizatori prin "specializarea" pentru o anumită construcție, fapt care antrenează o schimbare a statutului lor semantico-sintactic în cadrul relativei. 2.2. Clișee Într-un stadiu intermediar, între
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
cu certitudine nivelul de intimitate dintre cei doi. Ana de Austria era o persoană religioasă și avea o relație strânsă cu biserica. Din acest motiv este puțin probabil, ca, din punct de vedere psihologic, pioasa regină să accepte o relație păcătoasă. Prin urmare este plauzibilă o posibilă căsătorie secretă între Ana și Mazarin. în favoarea acestei afirmații aducem două argumente: în acele vremuri căsătoriile secrete erau un lucru firesc. Erau acceptate de biserică deoarece ceremonia avea loc într-un lăcaș sfânt, slujba
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
10">Ibidem, Comentar la Matei, Migne, P. G., CXXIX, col. 196<footnote>, aducând acea împăcare a omului cu sine însuși. Aceștia îndeplinesc o lucrare asemănătoare celei săvârșite de Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume să împace pe omul păcătos cu Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu le făgăduiește numele haric de „fii ai lui Dumnezeu”, însoțit, firește, de fericirea vrednică de acest nume. Porunca de a face pace se adresează tuturor, precum citim în epistola către evrei: „ Căutați pacea cu toți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]