3,617 matches
-
oră cu un ospăț. A mai sărutat-o o dată, apoi a plecat. Ea a stat și a lenevit. S-a înmuiat. S-a refăcut. El a lipsit mai mult de o jumătate de oră, dar lui Emmy nu i-a păsat. A avut timp să se dea cu lapte hidratant cu miros de vanilie din cel puse la dispoziție de hotel și să se aranjeze frumos în cămășuța pe care o cumpărase cu o zi înainte dintr-un mic magazin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
îmbrățișare atât de lipsită entuziasm și de pasiune, de parcă era o rudă îndepărtată sau coafeza cu care era prietenă. — Emmy, a fost nemaipomenit. Chiar nemaipomenit. Îhâm, mormăi ea din nou. Fie că el nu băga de seamă, fie nu-i păsa. După aceea, el iar o sărută părintește și o îmbrățișă încă o dată, apoi se îndreptă spre ușă. — Să ajungi cu bine acasă mâine. O să mă gândesc la tine. — Și tu la fel, spuse ea automat, fără sentimente, deși lui asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
După un minut sau cam așa ceva, Emmy și-a dat seama că el nici măcar nu-i ceruse adresa de email sau numărul de telefon: nu avea să-l mai vadă niciodată... și era clar că lui nici nu i-a păsat. Relația perfectă momentan Mâinile terapeutei care îi masa umerii încordați se simțeau extraordinar, dar chiar și cu muzica ambientală, lumina discretă și uleiurile aromatice de lavandă, Leigh nu-și putea liniști gândurile. Luna care trecuse de când se culcase cu Jesse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
depărtate pe masa de consultații, exact cu o zi înainte să împlinească treizeci de ani și era hotărâtă să audă din nou veștile încurajatoare. — Mai spune-mi cum e cu pacienta de vârstă medie, o îndemnă Emmy fără să-i pese că doctorița Kim introdusese un deget înmănușat ca să o palpeze. Simți cum ia proba pentru testul Papanicolau și își ținu respirația ca să nu se miște. — Emmy! Ai putea să-mi spui tu mie. Eu ți-am spus deja de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să mai lucreze cu cineva cu care s-a culcat, ar da faliment toată economia mondială. — Sunt de acord, spuse Leigh. Probabil că am fi putut trece peste asta. Și Dumnezeu știe că lui Henry nici nu i-ar fi păsat, numai manuscrisul să fie gata la timp. Am vorbit la timpul trecut pentru că deja mi-am dat demisia. Ieri. — Încetează! strigă Emmy. Un grup de turiști de vârstă mijlocie se întoarse să se uite la ele. Glumești, șopti ea. — Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
sărut prin telefon spre binele lui Emmy. — Doamne, ar fi grețos dacă n-ar fi atât de drăguț, spuse Emmy cu un suspin lung și teatral. Era grețos cu atâtea dulcegării, Leigh știa asta, dar era prea fericită să-i pese. Jesse o sunase neîncetat timp de două luni de zile după “incident”, cum îi spun amândoi acum; îi scria pe e-mail, îi lăsa mesaje la secretara ei, îi trimitea sms-uri de trei, patru, cinci ori pe zi. Ea nu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cerneala de pe sulurile japoneze, iar dîre roșii se scurgeau pe panourile ușilor de stejar, de parcă americanii și europenii și-ar fi vărsat sîngele pe ușile de la intrare. Forțele japoneze erau prea ocupate cu preluarea puterii În Shanghai ca să le mai pese de aceste case abandonate. Jim alese o intrare În formă de semilună, ascunsă de strada principală, unde se Înălța o casă cu acoperiș de tablă, În spatele unor ziduri Înalte. Un sul spălăcit atîrna Între lămpile de trăsură din alamă. Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
chinez stătea pe vine lîngă focul de cărbuni, suflînd În el, pînă ieșiră flăcări și mirosul de grăsime caldă se Împrăștie În aer. Jim trebuia să prindă cumva privirea soldaților din ghereta de pază. Știa că, departe de a le păsa de prizonierii nedoriți, japonezii Îi vor lăsa acolo toată noaptea. Dimineața vor fi prea bolnavi ca să plece spre un alt lagăr, așa că vor fi nevoiți să se Întoarcă la centrul de detenție din Shanghai. Aerul serii se lăsă peste țarcurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
hrăneau din peisajul din jur, din războaiele lui trecute și viitoare. În mod ciudat, simți cum mintea i se luminează, nu pentru că părinții lui Îl respinseseră, ci tocmai pentru că se așteptase ca ei să procedeze astfel și nu-i mai păsa. 19 Poteca Cu oră Înainte de lăsarea serii, intrară Într-o regiune de cîmpuri de luptă abandonate, aflată la vreo 15 kilometri la sud de Shanghai. Lumina după-amiezei se ridica În aer, de parcă ar fi Înapoiat soarelui o mică parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
văii, doi sergenți stăteau pe scaune de bambus, la marginea unei gropi săpate de puțin timp printre urzici. Bocancii și pămîntul de la picioarele lor erau acoperite de var. Jim ridică o bucată de ceramică cenușie. Nici unui paznic japonez nu-i păsa dacă lucrau la pistă, dar Basie ținea deja În mîini o piatră de pavaj. Jim porni În urma unui soldat chinez dezbrăcat spre pistă. Urcă panta și străbătu terenul accidentat. Chinezii Își aruncară jos coșurile și se Întoarseră la basculantă. Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mereu felul ei de a mînca. Așteptă pînă cînd bău din mîinile lui. CÎnd termină, o ajută să se ridice. — Doamna Vincent, războiul s-a sfîrșit acum. Cu o grimasă, ea Îi Împinse mîinile deoparte, dar lui Jim nu-i păsa. O urmări mergînd nesigură printre prizonierii Întinși. Jim se lăsă pe vine lîngă domnul Maxted, gonind muștele de pe fața lui. Mai putea simți Încă limba doamnei Vincent pe degetele sale. — Jamie... Altcineva Îl chema, ca și cînd ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
miriade de pești mici, nu mai lungi decît o gămălie de chibrit. CÎnd o a doua picătură căzu În apă, urmă o luptă violentă care părea să implice națiuni Întregi de pești minusculi. Se Învîrteau prin apă, fără se le pese de suprafața luminată de soare, atacîndu-se feroce unii pe alții. Curățîndu-și gura, Jim se aplecă și dădu drumul unui ghem de puroi din gingiile lui infectate. Acesta căzu ca o bombă grea printre pești, care intrară pe loc În panică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În panică. Însă Fi plecase deja. Când a Întrebat-o pe Bridget dacă știe despre ce vorbea Fi, i s-a răspuns că nu are nici cea mai vagă idee. — Dacă aș fi În locul tău, scumpo, nici că mi-ar păsa. Hormonii ei sunt Încă foarte instabili după naștere. Crede-mă pe cuvânt, trebuie să fie o nimica toată. Dar Ruby era ferm convinsă că nu putea fi o nimica toată. Câteva momente mai târziu, când a Început să amețească puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
acelea. Abia când niște puști țipară la ei „Luați-vă o cameră!“, se desprinseră din Îmbrățișare, chicotind Încurcați. Până la urmă se dovedi că potul era mai mic decât crezuseră. În loc de cincizeci de lire, erau numai vreo douăzeci. Dar nu-i păsa nici unuia dintre ei. Le era de-ajuns surpriza și râsul care-i apucase când văzuseră mașina scuipând jetoanele. Își petrecură după-amiaza lenevind Întinși unul lângă celălalt pe plajă. În timp ce stăteau la taclale, Sam Își plimba degetele pe brațul lui Ruby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
zis că Sam a trebuit s-o ia la sănătoasa noaptea trecută. Cred că asta ar putea să explice de ce. Ruby se uită la titlul de pe prima pagină: „Claudia pierde copilul“. —Doamne Sfinte, zise Ruby șocată cu-adevărat. Nu-i păsa prea tare de femeia asta și nici nu i se părea cea mai bună mamă din lume, dar nu i-ar fi dorit niciodată o așa nenorocire. — Ce oribil! Am uitat să-ți zic că a trecut pe-aici zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
gura din ce În ce mai rapid și mai adânc. Cu una din mâini Îi scoase chiloții. Îi băgă mâna Între picioare. Ei Îi era clar că aceasta era una dintre cele mai kinky chestii pe care le făcuse vreodată, dar nu-i mai păsa de mult. Închise ochii strâns și aștepta ca el s-o atingă. Icni când el i-a desfăcut picioarele tandru și a Început s-o mângâie. I se părea că o să aibă orgasm În câteva secunde. El și-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
toată ziua, stăta mersuse ore Întregi pe stradă În sus și-n jos pe un ger mușcător, Împărțind fluturași. Ruby Își dădea foarte bine seama că fluturașii nu erau tocmai pe gustul clientelei de la Les Sprogs, dar nu prea-i păsa. Evenimentul era unul de caritate și orice aducea clienți era numai bun pentru ea. Seara, Craig se ocupă de Îmbracatul pereților cu draperii din bumbac În culori vii și apoi a agățat luminițe de Crăciun și măști maiașe frumos colorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ne fi afectat În halul În care ne-a afectat. — Știi ce m-a durut cel mai tare? spuse ea. Felul În care m-ai părăsit. Ai făcut totul să pară atât de ușor. Era ca și când nu ți-ar fi păsat. Nu mi-a fost deloc ușor. Când am plecat de la tine atunci a fost cel mai greu lucru pe care l-am făcut În viața mea. Aproape că m-a omorât, dar tot timpul cât am fost Împreună mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
să luăm piesele de schimb. Mecanicul m-a lăsat în fața atelierului, a aruncat în portbagaj sculele trebuincioase și a plecat din nou. M-am învârtit încoace și încolo, cu cămașa udă de transpirație și ochelarii aburiți, fără să-mi mai pese de căldură. Indiferența pe care mi-o dăduse alcoolul coincidea însă cu o dorință mai intimă. Trăsesem din greu în acel ultim an de succese, eram mereu prezent, mereu la datorie. Pur și simplu din întâmplare alunecam în afara radarului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
toate, iar de nu, să nu se însoare cu niciuna. — Păi, omule, în primul rând nu e posibil! Când ai bani mulți, totul e posibil! — Și dacă ele află? — Nu le pasă lor de asta. Păi cum să nu-i pese, omule, unei femei că alta îi răpește o parte din afecțiunea soțului? — Se mulțumește cu partea ei, domnișorule, dacă nu-i pui rație la banii de buzunar. Ce-o supără pe o femeie e când bărbatu-său îi pune rație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
acea dimineață, în ciuda a ceea ce mi-a spus ea și mi-am imaginat familia care îi răspunsese la zâmbet în toți acei ani. Madeleine și cu mine ne-am căsătorit în vara următoare, imediat după ce a absolvit. Nu i-a păsat că nu eram evreu. Zicea că Hitler o transformase în atee. Cât despre secretul din pantalonii mei, avusesem dreptate că o fată cuminte nu știe. Eram căsătoriți de trei luni când și-a dat seama că eram circumcis. Atunci știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Dacă voiam pe cineva care să nu știe să repare lucruri, îmi găseam un soț evreu. Se furișă prin spatele meu, în timp ce stăteam la masa de lucru, își puse mâinile în jurul gâtului meu și îmi sărută creștetul capului. Nu îi păsa de prăjitorul de pâine, ci era veselă pentru că îmi revenise vocea. Episodul o speriase mai mult decât lăsase să se vadă. Stăteam pe canapeaua din sufragerie în după-amiaza în care ea a plecat la cumpărături, cu un ochi în ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mașina mea și am încetat să mă mai duc acolo, dar nu am încetat să citesc jurnalul. Nu puteam. Eram ca un băiețel cu un viciu secret, cum fusesem pe atunci, când stăteam în patul îngust ca un coșciug, ghemuit, nepăsându-mi dacă părinții mei mă auzeau dincolo de peretele umed, dacă aveam să orbesc sau să înnebunesc sau o să îmi crească păr în palmă, pentru că oricum aveam să fiu mort înainte să se întâmple toate astea. Chiar și când nu citeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ea în cazul acesta. —„Acest document, sub forma unei cărți sau a unei piese, a emoționat sute de mii de persoane“, am citit eu. Tot nu înțelegeam de ce. O mulțime de oameni se ascunseseră. Milioane muriseră. Nimănui nu i-a păsat. Sau, cel puțin, nimeni nu a făcut ceva ca să îi oprească. Și nici acum nu voia nimeni să audă de asta. Unde ai fost, ce ai văzut, toate astea nu or să te facă plăcut oamenilor. Fusese adevărat cu zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de detectivi bețivi care aveam un terier mic și despre Jimmy Stewart care se hotăra să nu se sinucidă în seara de Crăciun. Nu aveam nici o idee de unde prinsesem informațiile astea inutile. Piesa făcea bani. Nici unuia dintre ei nu îi păsa dacă actrița care o interpreta pe doamna Frank jucase pentru însuși Hitler. —Și lui Otto Frank. Obrajii lui Madeleine se înroșiră și mai tare. Onestitatea îi licărea în priviri. —Face parte din campanie. Este o listă de persoane cărora trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]