8,430 matches
-
epistemice 22 1.2.3. Argumente istorice 25 1.2.4. Argumente sociologice 27 1.2.5. Argumente psihologice 29 1.2.6. Argumente manageriale 31 1.3. Paradigme explicativ conceptuale ale studiului managementului clasei de elevi 36 1.4. Paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevi 43 Bibliografie 47 Capitolul 2 Managementul clasei - orizonturi și perspective 51 2.1. Perspective de abordare a clasei de elevi 51 2.1.1. Perspectiva psihosocială 53 2.2. Factori determinanți ai managementului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fie un munte deștiință” afirmă cu nonșalanță unele cadre didactice, numai că această convingere firavă se destramă brusc atunci când profesorul se confruntă cu situații pedagogice problematice, cu reacții neașteptate ale clasei ori ale elevilor izolați, cu un fiasco didactic evident. Paradigma omului de știință capabil să facă și instrucție sau chiar educație nu mai poate supraviețui într-o conjunctură educațională modernă. Se pare, sau poate că aici nu ar mai trebui să lăsăm loc aparenței, că pentru succesul muncii didactice, dincolo de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
revistă a principalelor elemente cu caracter psihologic, care legitimează extinderea sferei de analiză educațională către arii interdisciplinare mai largi și mai îndepărtate de sectorul imediat al științelor socio-umane. Aici se înscriu și deschiderile motivate ale didacticii și teoriei instruirii către paradigma epistemologică modernă a managementului. 1.2.6. Argumente managerialetc " 1.2.6. Argumente manageriale" Există o multitudine de definiții ale managementului și multe dintre ele sunt cuprinzătoare și științifice. La origine, cuvântul provine din latinescul manus și desemnează strunirea cailor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
35). Dificultățile care apar în stabilirea conturului propriu al managementului clasei în raport cu didactica sunt, desigur, reale. De altfel, așa cum s-a observat și din argumentele cu caracter epistemic, dezvăluirea interacțiunilor și deosebirilor dintre diverse discipline devine din ce în ce mai grea în condițiile paradigmelor de abordare interdisciplinară, multidisciplinară și transdisciplinară din științele contemporane. Chiar dacă este vorba despre o discuție din perspectiva intradisciplinarității (atât didactica, cât și managementul clasei fiind discipline circumscrise domeniului pedagogiei), evaluăm profitabil extensia paradigmelor de analiză ale uneia și aceleași realități
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
diverse discipline devine din ce în ce mai grea în condițiile paradigmelor de abordare interdisciplinară, multidisciplinară și transdisciplinară din științele contemporane. Chiar dacă este vorba despre o discuție din perspectiva intradisciplinarității (atât didactica, cât și managementul clasei fiind discipline circumscrise domeniului pedagogiei), evaluăm profitabil extensia paradigmelor de analiză ale uneia și aceleași realități: procesul de învățământ. Am încercat să arătăm până acum ceea ce face ca integrarea dintre domeniile de studiu ale didacticii și ale managementului clasei să poată fi argumentat și legitimat temeinic. Numai că relația
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o componentă intrinsecă științelor pedagogice, în directă interdependență cu teoria instruirii, în măsura în care actul educativ se manifestă ca act de conducere, aflat într-o solidă unitate cu toți factorii, cu toate funcțiile și cu toate principiile care îl determină. 1.3. Paradigme explicativ-conceptuale ale studiului managementului clasei de elevitc "1.3. Paradigme explicativ‑conceptuale ale studiului managementului clasei de elevi" Elevii petrec o mare parte din timpul copilăriei în școală. Viața în clasă a lui Jackson (1968) estimează acest timp la aproximativ
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
instruirii, în măsura în care actul educativ se manifestă ca act de conducere, aflat într-o solidă unitate cu toți factorii, cu toate funcțiile și cu toate principiile care îl determină. 1.3. Paradigme explicativ-conceptuale ale studiului managementului clasei de elevitc "1.3. Paradigme explicativ‑conceptuale ale studiului managementului clasei de elevi" Elevii petrec o mare parte din timpul copilăriei în școală. Viața în clasă a lui Jackson (1968) estimează acest timp la aproximativ 7.000 de ore până la sfârșitul claselor primare, pe când Rutter
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
v.Fraser, J. Barry, Classroom Environment, 1986). Câteva exemple bune ale studiilor privitoare la mediul clasei (mai vechi ca an de apariție) pot include autorii: Jackson (1968), Cusink (1973), Rutter (1979), Stake și Easley (1980). Ca fundamente de epistemologie psihopedagogică, paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele teoriei promovând
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
autorii: Jackson (1968), Cusink (1973), Rutter (1979), Stake și Easley (1980). Ca fundamente de epistemologie psihopedagogică, paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele teoriei promovând analize de tip funcționalist, structuralist și sistemic. Ea se soldează, de obicei, cu formularea unor ipoteze generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1973), Rutter (1979), Stake și Easley (1980). Ca fundamente de epistemologie psihopedagogică, paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele teoriei promovând analize de tip funcționalist, structuralist și sistemic. Ea se soldează, de obicei, cu formularea unor ipoteze generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Easley (1980). Ca fundamente de epistemologie psihopedagogică, paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele teoriei promovând analize de tip funcționalist, structuralist și sistemic. Ea se soldează, de obicei, cu formularea unor ipoteze generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze izolate de indivizii componenți
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
tip funcționalist, structuralist și sistemic. Ea se soldează, de obicei, cu formularea unor ipoteze generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze izolate de indivizii componenți ai unor grupuri. O aserțiune implicită de la care pornește paradigma normativă este reglementarea conduitei umane printr-un ansamblu de norme explicite și instituționalizate. Paradigma interpretativă este centrată pe individ, în diferite ipostaze sociale, pe ideea că o colectivitate este formată din persoane ce desfășoară acte conștiente, care nu pot fi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze izolate de indivizii componenți ai unor grupuri. O aserțiune implicită de la care pornește paradigma normativă este reglementarea conduitei umane printr-un ansamblu de norme explicite și instituționalizate. Paradigma interpretativă este centrată pe individ, în diferite ipostaze sociale, pe ideea că o colectivitate este formată din persoane ce desfășoară acte conștiente, care nu pot fi cuprinse într-o teorie generală. Viața socială este constituită din interacțiuni între participanți. Interesul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nu pot fi cuprinse într-o teorie generală. Viața socială este constituită din interacțiuni între participanți. Interesul general al unor asemenea perspective paradigmatice este contextul, acțiunea în dinamica ei și,mai puțin, relația cauză - efect. Metodele utilizate sub auspiciile acestei paradigme sunt de tip calitativ, motivând că metodologia statistică ascunde adevărul, prezentând numai performanțele medii și mai puțin extremele. Argumentele de ordin paradigmatic, anterior prezentate și care permit formularea concluziilor interdependenței celor două modele explicativ-investigative în fundamentarea domeniului managementului clasei de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
statistică ascunde adevărul, prezentând numai performanțele medii și mai puțin extremele. Argumentele de ordin paradigmatic, anterior prezentate și care permit formularea concluziilor interdependenței celor două modele explicativ-investigative în fundamentarea domeniului managementului clasei de elevi pot plasa proporțiile repartizate celor două paradigme astfel: o treime celei normative și două treimi celei interpretative. Ca urmare a unei operațiuni de sinteză cu privire la evoluția istorică a domeniului investigat, atât preocupări (cercetări, investigații și studii) indirecte, conexe, cât și preocupări directe, tabloul unitar realizat - multidisciplinar și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Având în vedere aserțiunile precedente, se poate observa că structura teoretică a conceptului de management al clasei este deosebit de complexă. Nu lipsită de importanță este și analiza principalelor instrumente metodologice de investigare a vieții din clasa de elevi. 1.4. Paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevitc "1.4. Paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevi" Cea mai obișnuită folosire a instrumentelor din mediul școlar, în special în cercetarea timpurie, a fost pentru evaluarea percepțiilor elevului, dar și pentru
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
teoretică a conceptului de management al clasei este deosebit de complexă. Nu lipsită de importanță este și analiza principalelor instrumente metodologice de investigare a vieții din clasa de elevi. 1.4. Paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevitc "1.4. Paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevi" Cea mai obișnuită folosire a instrumentelor din mediul școlar, în special în cercetarea timpurie, a fost pentru evaluarea percepțiilor elevului, dar și pentru evaluarea dinamicii elementelor cuantificabile din universul clasei de elevi. Tehnicile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz (1966) întemeiează etologia (știința care se ocupă de studiul comportamentului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz (1966) întemeiează etologia (știința care se ocupă de studiul comportamentului animal) și afirmă că agresiunea este o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz (1966) întemeiează etologia (știința care se ocupă de studiul comportamentului animal) și afirmă că agresiunea este o forță a vieții cu rol decisiv în viața socială etc. Alte orientări în interiorul aceleiași paradigme sunt teoria hormonală, structura cerebrală, aberațiile cromozomiale etc. B. Paradigma frustrare - agresivitate Lansată de Dollard (1939) și explicată ca fiind o tensiune emoțională apărută în urma barierei interpuse în fața desfășurării scopurilor respective. Berkowitz asociază stării de frustrare sentimentul frustrant și probează
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
întemeiează etologia (știința care se ocupă de studiul comportamentului animal) și afirmă că agresiunea este o forță a vieții cu rol decisiv în viața socială etc. Alte orientări în interiorul aceleiași paradigme sunt teoria hormonală, structura cerebrală, aberațiile cromozomiale etc. B. Paradigma frustrare - agresivitate Lansată de Dollard (1939) și explicată ca fiind o tensiune emoțională apărută în urma barierei interpuse în fața desfășurării scopurilor respective. Berkowitz asociază stării de frustrare sentimentul frustrant și probează experimental faptul că „nu întotdeauna cel frustrat dezvoltă un comportament
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Berkowitz asociază stării de frustrare sentimentul frustrant și probează experimental faptul că „nu întotdeauna cel frustrat dezvoltă un comportament agresiv... trebuie să aibă la îndemână și o armă”; or, cea care pune la dispoziția sa arma este societatea etc. C. Paradigma socio-culturală (educațională) Îl aduce în prim-plan pe Bandura și colaboratorii săi (1963), care afirmă că factorii ce pot regla comportamentele agresive sunt: recompensa, pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
tipul ei; c. evaluarea intervenției. Toate aceste elemente reprezintă baza de intervenție în situații de criză educațională în clasa de elevi Intervenția în cazul copiilor cu nevoi speciale în clasă S-a conturat în utlima perioadă de timp o nouă paradigmă la nivelul managementului clasei de elevi: integrarea, ca principiu organizatoric preluat și acceptat necondiționat și în pedagogia generală. Cei mai mulți copii cu probleme de învățare și de comportament prezintă și puncte fierbinți la nivel social-relațional. În universul vieții lor cotidiene, regulile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
la problema abordată: Art. I: „Persoana umană este inviolabilă”, Art. II: „Persoana umană are dreptul la dezvoltare liberă”, Art. III: „Egalitatea tuturor oamenilor și interdicția dezavantajării ori a prejudicierii persoanei umane”. Managementul clasei prezintă în momentul de față necesitatea schimbării paradigmelor astfel încât evaluarea pedagogică să fie operată la un nivel înalt de obiectivitate, iar noțiunile teoretice să găsească o proiecție practică la nivelul sarcinilor concrete de intervenție în dezvoltarea personalității. Schimbarea raportului dintre componenta medicală și cea educativă la nivelul teoriei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
structură, cât și prin conținut, lucrarea de față încearcă să ofere o serie de răspunsuri la problemele controversate pe care le ridică procesele și fenomenele psihopedagogice, de instruire și de educare, la nivelul clasei de elevi, utilizând ca modalitate explicativ-teoretică paradigma managerială. Scopul materialului parcurs îl reprezintă însușirea principalelor repere teoretice ale managementului clasei de elevi, ca domeniu de studiu al științelor educației, precum și conștientizarea statutului managementului clasei de elevi în programul de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. Obiectivele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]