13,371 matches
-
sistemului guanilatciclazei-cGMP. Efectele stimulante de la nivelul structurilor neurovasculare centrale ale CO contribuie la reacțiile reflexe inhibitorii de tip depresiv, însoțite de reacții hipotalamo-hipofizare compensatoare (CRH, vasopresină, oxitocină etc.). Acționând atât la nivel neurovascular cerebral, cât și în unele teritorii neuro-efectoare periferice, interacționează cu NO, realizând reacții cumulative directe sau indirecte producătoare, în funcție de doză, nu numai de fenomene adaptative normale, ci și de stres oxidativ generator de stări patologice. Împreună cu NO și alte gaze endogene (H2S, NH3), CO constituie o nouă clasă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ser, cât și în diferite țesuturi și organe (tub digestiv, ficat, creier, cord, vase, rinichi, fibroblaste, leucocite etc.) la mamifere și om (Meyer și colab., 2001). În creier se produc concentrații de 2-3 ori mai mari decât în teritoriile vasculare periferice, prevăzute cu proprietăți neuromodulatoare centrale reglatoare a circulației cerebro-vasculare. Pe plan funcțional s-a precizat că H2S crește reactivitatea receptorilor membranari glutamatergici de tip NMDAr facilitând procesele de memorare hipocampică (Kimura și colab., 2000). Efectul vasorelaxant al H2S, deși are
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crește reactivitatea receptorilor membranari glutamatergici de tip NMDAr facilitând procesele de memorare hipocampică (Kimura și colab., 2000). Efectul vasorelaxant al H2S, deși are o componentă nitrinergică, nu se însoțește de activarea căii guanilat ciclază - GMPciclic. În afara acțiunilor vasodilatatoare centrale și periferice, H2S posedă proprietăți miorelaxante gastro-intestinale și inhibitorii ale reacțiilor proliferative și inflamatorii tisulare (Rinaldi și colab., 2006). Participarea H2S ca mesager gazos alături de NO și CO la realizarea transmiterii sau modulării de semnale intercelulare deschide noi perspective cognitive și aplicative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în mod diferit în cazul simpaticului și parasimpaticului. II.1.1. ARCUL REFLEX VEGETATIV În cazul reflexelor vegetative simpatice, filetele senzitive aferente ale neuronului spinal asigură legătura dintre receptorii periferici și centrii nervoși adrenosimpatici de la nivelul coloanei intermediolaterale a măduvei spinării. De la acest nivel, pornesc fibrele eferente ale celui de al doilea neuron vegetativ, care coboară de-a lungul ramurii comunicante albe până la ganglionul paravertebral simpatic, îndeplinind rolul unui veritabil
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiunea directă asupra centrilor cardiomoderatori bulbari (reflexul Cushing). Anemia acută a bulbului sau măduvei excită, de asemenea, centrii vasomotori, adrenalinosecretori, iridodilatatori și intestinoinhibitori. Variațiile glicemiei și temperaturii sângelui care irigă creierul determină, prin intermediul centrilor glicoreglatori și termoreglatori diencefalici, reacții vegetative periferice de tip hiperglicemiant și hipertermizant sau invers. Prin relații intercentrale de vecinătate, se realizează aritmia cardiacă respiratorie, efectul inhibitor al deglutiției asupra respirației și ritmului cardiac, sialoreia consecutivă grețurilor și vărsăturilor etc. Manifestările organice concomitente emoțiilor sunt atribuite de asemenea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. În contrast cu sistemul nervos simpatic care se distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. Ca exemplu poate fi dat parasimpaticul sacrat, care inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de terminații parasimpatice, se sustrag influențelor vagale. În schimb, vagul, distribuindu-se organelor efectoare de la nivelul toracelui și abdomenului, supleează lipsa inervației parasimpatice în regiunea toraco-lombară. Cele două componente eferente ale sistemului nervos organo-vegetativ, deși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și tegumentare sub influența predominenței simpatice. Stimularea parasimpatică nu are efect direct asupra vaselor, cu excepția acțiunii dilatatoare din anumite arii restrânse, cum sunt cele din regiunea feței. Asupra presiunii arteriale determinată de funcția de pompă a inimii și rezistența vasculară periferică la fluxul sanguin, stimularea simpatică determină atât creșterea ambelor componente presionale, ceea ce conduce la hipertensiune arterială. În mod contrar, stimularea parasimpatică reduce funcția inotropă de motopompă a inimii, fără a influența rezistența vasculară periferică. Stimularea puternică a vagului poate opri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pompă a inimii și rezistența vasculară periferică la fluxul sanguin, stimularea simpatică determină atât creșterea ambelor componente presionale, ceea ce conduce la hipertensiune arterială. În mod contrar, stimularea parasimpatică reduce funcția inotropă de motopompă a inimii, fără a influența rezistența vasculară periferică. Stimularea puternică a vagului poate opri complet activitatea contractilă a inimii, timp în care presiunea arterială poate atinge valoarea 0. La rândul lor, descărcările simpatico-adrenergice determină vasoconstricția coronarelor, arterelor viscerale și venelor. II.1.5. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sudoripare, care acționează prin intermediul acetilcolinei. În plus, câteva teritorii electoare având numai inervație simpatică (membrană nictitantă, vasele cutanate și musculare) sau parasimpatică (insulele Langerhans) își modifică activitatea în funcție de tonusul centrilor respectivi. Printr-un astfel de mecanism se realizează reacțiile vasomotorii periferice de origine centrală, producătoare de paloare sau roșeață a tegumentelor, de tipul eritemului pudic, precum și dereglarea neuro-reflexă centrală a secreției de insulină, produsă de fenomenele de predominanță vagală. La rândul lor, reacțiile organelor efectoare la stimularea nervilor simpatici și parasimpatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
factori implicați în menținerea și adaptarea presiunii sanguine la necesități. Ori de câte ori presiunea cu care sângele circulă prin vasele mari are tendință la scădere, se produc fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie și vasoconstricție care, crescând debitul cardiac și rezistența periferică, corectează prompt tulburarea circulatorie. Prin acest mecanism neuro-reflex, se evită scăderea presiunii sanguine în timpul trecerii de la elino- la ortostatism, precum și prăbușirile brutale de tensiune în cazul hemoragiilor mici și mijlocii. Dacă, din contră, presiunea cu care sângele ajunge la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptorii se împart în arteriali, atriali și ventriculari. Presoreceptorii arteriali, de la nivelul sinusului carotidian și zonei endocardoaortice, acționează în sens inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulb. Stimularea lor prin creșterea presiunii sanguine peste valorile normale deprimă centrii vasomotori, producând vasodilatație periferică, bradicardie și scăderea forței de contracție a inimii. Scăderea presiunii sub limitele valorilor staționare, reducând influența inhibitorie a zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori, va determina creșterea presiunii sistemice. Reacțiile compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a zonelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și în sens inhibitor, activitatea centrilor vasomotori din bulb. Hipotalamusul îndeosebi joacă un rol esențial în integrarea și coordonarea vasomotricității prin intermediul centrilor vasomotori bulbari. Porțiunea sa posterioară, bogată în catecolamine și serotonină (Vogt, 1954), integrează și coordonează activitatea sistemului simpatico-adrenergic periferic, sub raport vasoconstrictor, termogenetic și ergotrop, în general, iar partea anterioară conține centri parasimpatici vasodilatatori, termolitici, digestivi etc. Integrând componentele vegetative cu cele somatice, hipotalamusul asigură în același timp producerea reacțiilor somatovegetative complexe, adecvate diverselor acte comportamentale (alimentar, sexual, apărare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sexual, apărare etc.). La rândul lui, hipotalamusul este supus influențelor excitatorii și inhibitorii de la nivelul rinencefalului și scoarței cerebrale. Complexul rinencefalo-hipotalamic, având un rol important în viața psihoemoțională, afectează profund activitatea centrilor organovegetativi din hipotalamus; și, prin intermediul acestora, echilibrul simpaticoparasimpatic periferic. Pe această cale, emoțiile, starea de anxietate sau furie produc binecunoscutele modificări ale ritmului cardiac și a vasomotricității. Neocortexul, de asemenea, exercită influențe activante și inhibitorii asupra centrilor vasomotori bulbari, cu sau fără participarea hipotalamusului ca verigă intermediară. În timp ce stimularea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alți factori chimici, fizici sau psihici cu acțiune directă sau reflexă deprimantă asupra dispozitivului nervos central vaso-motor, provoacă efecte inverse, de tip vasodilatator și hipotensiv, ca urmare a reducerii numărului de impulsuri tonigene ajunse pe cale simpaticoadrenergică la nivelul patului vascular periferic. Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hiperemie funcțională, se întâlnește la nivelul tuturor organelor în stare de hiperactivitate. La rândul său, constricția arteriolară provoacă efecte locale și generale inverse, de tip ischemiant în teritoriul subiacent și hipertensiv în restul arborelui arterial, ca urmare a creșterii rezistenței periferice și încărcării patului vascular supraiacent. De menționat este faptul că presiunea critică de închidere a arteriolelor, care în condiții normale variază în jurul a 20 mmHg, depinde de tonusul musculaturii netede arteriolare, subordonat inervației simpatice. Denervarea simpatică scade presiunea critică de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
repaus până la 30% în stare de activitate musculară intensă, ca urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru crește de la periferie spre pompa centrală cardiacă. La nivel periferic, ele rezultă din confluarea segmentului venos al capilarelor în venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase funcționează cu intermitență, ca o cale derivată, numai în anumite condiții fiziopatologice. Ca și arterele, venele mici sunt bogate în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fig. 73). Acestea au la bază stimularea simpatică a frecvenței și contractilității miocardice, dependentă de intensitatea întoarcerii venoase și a distensiei telediastolice. Factorul vascular, dependent de elasticitatea și vasomotricitatea sistemului arterial, constituie ceea ce în termeni consacrați poartă numele de rezistență periferică. Aceasta este în funcție de lungimea vasului, de diametrul lui și de vâscozitatea sângelui. Cu cât un vas este mai lung, cu atât rezistența sa este mai mare și debitul de scurgere devine mai mic. Rezistența la scurgere este astfel direct proporțională
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
seama de considerentul că viteza de scurgere a lichidului circulant crește considerabil odată cu creșterea suprafeței de secțiune a vasului, ca urmare a reducerii rezistenței opusă de pereții vasculari straturilor laminare ale undei lichidiene (fig. 74). Așadar, crescând diametrul, scade rezistența periferică, ajungându-se la creșterea în proporție geometrică a debitului. În timpul efortului fizic intens, debitul sanguin muscular poate atinge 12,5 litri la nivelul musculaturii scheletice (în repaus 1,2 l), iar cel cardiac crește de la 5-6 l la 25-30 litri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acesta este de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. El apare ori de câte ori se produc fenomene de predominanță simpaticoadrenergică generate de stimularea directă sau reflexă a căii eferente simpatice. Hipertensiunea se realizează pe seama creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
teritoriul venos cefalic și pelvin, care primește filete eferente atât simpatice, cât și parasimpatice, restul venelor prezintă numai inervație simpatică. În general, sistemul venos răspunde înaintea arterelor la stimulii adrenosimpatici și la intensități mai mici, fără modificări semnificative ale rezistenței periferice, în schimb, venoconstricția de natură simpatică, reducînd complianța, activează întoarcerea venoasă și crește debitul cardiac. În felul acesta, creșterea rezistenței arteriolare periferice produsă de stimularea căii eferente simpatice este dublată de activarea întoarcerii venoase și de mărirea debitului bătaie și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemul venos răspunde înaintea arterelor la stimulii adrenosimpatici și la intensități mai mici, fără modificări semnificative ale rezistenței periferice, în schimb, venoconstricția de natură simpatică, reducînd complianța, activează întoarcerea venoasă și crește debitul cardiac. În felul acesta, creșterea rezistenței arteriolare periferice produsă de stimularea căii eferente simpatice este dublată de activarea întoarcerii venoase și de mărirea debitului bătaie și frecvenței cardiace, ca principali factori de producere a reacțiilor presoare simpatico-adrenergice. II.2.6. REGLAREA UMORALĂ A ACTIVITĂȚII CARDIOVASCULARE Reglarea umorală completează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pulmonară și cutanată. Vasele musculaturii striate, inimii și creierului fiind puțin afectate, permit deplasarea sângelui mobilizat din organele de depozit către acestea, în vederea activării circulației la nivelul teritoriilor celor mai solicitate în timpul reacțiilor de tip ergotrop. Paralel cu efectul vasoconstrictor periferic de scurtă durată, catecolaminele produc activarea unor procese metabolice și neuroreflexe centrale, necesare reacțiilor adaptative de autoreglare a funcției circulatorii. Din prima categorie fac parte hiperglicemia, hiperlactacidemia și hiperpotasemia adrenalinică, iar din cea de a doua, sensibilizarea centrilor vasomotori și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare, acetilcolina, ca mediator al fibrelor parasimpatice terminale și colinergice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea sa parasimpaticomimetică de tip muscarinic, acetilcolina provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității ritmice a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze și apar potențate de ezerină și inhibate de atropină. Spre deosebire de catecolamine care activând prin intermediul receptorilor beta-adrenergici și a proteinei Gs cuplul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
II.2.7.1. Factorii determinanți ai presiunii arteriale Așa cum s-a menționat deja, presiunea cu care sângele circulă în segmentul arterial al arborelui vascular depinde de forța de propulsie a cordului, de masa sanguină circulantă și de rezistența vasculară periferică. În mod schematic, factorii determinanți ai presiunii arteriale pot fi împărțiți în factori fizici și factori fiziologici. Din prima categorie, a factorilor fizici, fac parte volumul sanguin și structurile elastice ale sistemului arterial. La rândul lor, factorii fiziologici sunt reprezentați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fi împărțiți în factori fizici și factori fiziologici. Din prima categorie, a factorilor fizici, fac parte volumul sanguin și structurile elastice ale sistemului arterial. La rândul lor, factorii fiziologici sunt reprezentați de volumul bătaie, frecvența cardiacă, debitul cardiac și rezistența periferică. Factorii fiziologici acționând prin intermediul unuia sau ambilor factori fizici, forța generată de cord în timpul contracției ventriculare va fi întreținută de elasticitatea arterelor mari (complianța arterială) și reglată de rezistența periferică a vaselor mici. La nivelul arterelor mari și mijlocii, presiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]