3,221 matches
-
fost socotită ca lipsită de resurse capabile să dezvolte și să întrețină o viață economică relevantă, însă cercetările geologice efectuate în zonă au pus în evidență asemenea resurse: hidrocarburi (predominant gazeifere) ce se găsesc în dealurile Tutovei, în preajma localității Glăvănești, pietrișuri (ca material de construcții) de Bălăbănești (Cândești) ce se găsesc în platoul Covurluiului, argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea cărămizilor de construcții), straturi acvifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
zonă (43,4% din cei 5.287 de locuitori ai Gherlei anului 1850) a dus la o dezvoltarea a comerțului și meșteșugurilor (covoare orientale, prelucrarea pieilor). La sud-est de oraș, pe o terasă a dealului "Șapte cruci", la locul numit "Pietriș", au fost descoperite urmele unei așezări cu mai niveluri de locuire din neolitic, epocile bronzului, fierului, respectiv din epoca romană. Nivelurile arheologice sunt cuprinse într-un strat de 0,70m grosime. Repertoriul, alcătuit din vetre, ceramică, piese litice, securi, figurine
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
cele "șapte cetăți" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen". În cele mai vechi documente istorice care atestă existența Sebeșului, localitatea poartă numele de "Malembach" (1245), "Millenbach" (1309), denumiri care derivă din săsescul "Malemboch", însemnând "râu care poartă mult pietriș", lucru care corespunde realității geografice. Lucrarea lui Johannes Tröster "Das alt und neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabilește data înființării orașului în anul 1150. Marea invazie mongolă a distrus orașul în anul 1242, după care locuitorii l-
Sebeș () [Corola-website/Science/296992_a_298321]
-
soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor. Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului. Din punct de vedere climatic municipiul Suceava se găsește în zona climatului temperat-continental de dealuri. Există anumite caracteristici ale mediului înconjurător care influențează clima orașului, precum: Evoluția vegetației confirmă
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
pe dealurile din preajmă, astfel se găsesc case la altitudinea medie de 300 m pe dealul Cuciur și pe albia Trotușului, la altitudinea medie de 200 m. Tipurile de sol prezente sunt reprezentate de cernoziom și roci sedimentarăe (nisip și pietriș). Fertilitatea solului este asigurată de însușirile fizice, hidrofizice și biochimice, având un conținut ridicat de humus de bună calitate, reacție neutră sau slab acidă și o bună aprovizionare cu elemente nutritive asimilabile. Din punct de vedere geomorfologic Municipiul Onești face
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Podișul Sucevei, la limita cu Obcina Mare. Relieful ușor ondulat care apare în nordul municipiului se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Zona Rădăuțiului este bogată în ape subterane și de suprafață, vatra municipiului fiind situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul localității este drenat de râul Suceava (în părțile
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime. Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrișuri și nisipuri levantine și cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuș, Siret și de precipitațiile atmosferice directe. Climatul temperat corespunde așezării sale și se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanță în
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
de natură moesică, care corespunde neogenului și cuaternarului, se îngroașă în zona de contact orogen și prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în depozite neogene. (Oncescu,1965) Întâlnim patru zone geologice, o zonă de pietrișuri și nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide și lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce aparține terasei inferioare, localizat în sud-estul orașului. Și o zonă
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
specimene de "Viviparus bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat.
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
se poate înrăutăți după amiaza, sau se golesc rezervoarele cu oxigen. Traseul de pe creasta de nord-est începe din partea de nord a Everestului, în Tibet. Expedițiile merg către ghețarul Rongbuk, unde se instalează Tabăra de Bază la pe o câmpie de pietriș aflată chiar sub ghețar. Pentru a ajunge la Tabăra II, alpiniștii urcă pe morena mijlocie din partea de est a ghețarului Rongbuk până la baza lui Changtse la o altitudine de . Tabăra III (Tabăra de Bază Avansată) se află sub Pasul de
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
m vest de satul Cândești datează din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea) și este unul din siturile eponime ale culturii Ipotești-Cândești. Celălalt sit arheologic major este cel de la Cârlomănești, din punctul „Cetățuia”, la vest de cătunul Pietriș al acestui sat. El cuprinde o așezare din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și o așezare dacică din perioada Latène
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
aferente serviciilor sociale tip after-school. Balastiera este alcătuită din: •perimetru exploatare (5,5 ha cu posibilitate de extindere foarte mare); •stație de sortare și producere sorturi: - balast Natural 0 - 63 - balast Sortat 0 - 30 - nisip Sortat sau Concasat 0 - 4 - pietriș Sortat sau Concasat 4 - 8 - pietriș Sortat sau Concasat 8 - 16 - pietriș Sortat sau Concasat 16 - 31 - refuz de ciur - cribluri: nisip de concasaj 0-4 mm, criblură 4-8 mm, criblură 8-16 mm, criblură 16-25 mm; - piatră spartă pentru drumuri (sort
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
este alcătuită din: •perimetru exploatare (5,5 ha cu posibilitate de extindere foarte mare); •stație de sortare și producere sorturi: - balast Natural 0 - 63 - balast Sortat 0 - 30 - nisip Sortat sau Concasat 0 - 4 - pietriș Sortat sau Concasat 4 - 8 - pietriș Sortat sau Concasat 8 - 16 - pietriș Sortat sau Concasat 16 - 31 - refuz de ciur - cribluri: nisip de concasaj 0-4 mm, criblură 4-8 mm, criblură 8-16 mm, criblură 16-25 mm; - piatră spartă pentru drumuri (sort 25-63 mm); - piatră spartă pentru calea
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
5 ha cu posibilitate de extindere foarte mare); •stație de sortare și producere sorturi: - balast Natural 0 - 63 - balast Sortat 0 - 30 - nisip Sortat sau Concasat 0 - 4 - pietriș Sortat sau Concasat 4 - 8 - pietriș Sortat sau Concasat 8 - 16 - pietriș Sortat sau Concasat 16 - 31 - refuz de ciur - cribluri: nisip de concasaj 0-4 mm, criblură 4-8 mm, criblură 8-16 mm, criblură 16-25 mm; - piatră spartă pentru drumuri (sort 25-63 mm); - piatră spartă pentru calea ferată (sort 31,5-50 mm); - piatră
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
localității Ivești precum și modul în care omul prin activitatea să le-a modificat. Subsolul localității nu oferă bogații utile, dar cercetările s-ar putea să aducă la lumină unele resurse. Depozitele sedimentare oferă materiale de construcții formate din nisipuri și pietriș. Pădurile au contribuit și în acest sens amintim că pe Siret a existat o fabrică de cherestea în perioada interbelică care folosea atât lemnul din localitate cât și cel dus cu plutele. Pădurea Cuhalm care se întindea pe o lățime
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
din ulițele laterale ale satului au un traseu care s-a suprapus pe cursul pâraielor ce se scurg de pe versanți și prezintă pante dificile care în timpul precipitaților se transformă în mici torente și care transportă importante cantități de sol și pietriș pe care îl depun în zona joasă. Pe aceste străzi lipsesc trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Pentru îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
zona montană înaltă. Particularitățile litofagice de relief și de climă determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente în formațiunile cu pietrișuri și nisipuri din luncile aluvionare ale Ariesului și a afluenților săi. Deoarece mai exista și în zonele cu roci fisurate din Munții Metaliferi .Regiunile fără ape subterane sunt alcătuite din șisturi cristaline mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
448,5 m), Dl. La Cruce (410,9 m), Dl. Perii Căpudului (414 m) etc. care se înscriu în Dealurile Lopadei și pe care se extind vatra și moșia satului, sunt alcătuiți din roci plastice, argile și marno-argile, intercalate cu pietrișuri și nisipuri, au versanții cu pante mari fapt pentru care sunt afectați de alunecări de teren, șiroire și eroziune în suprafață - și a apei freatice aflată în cantități reduse, condițiile naturale sunt favorabile locuirii: a) climatul este continental-moderat, cu influențe
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
acumulării unor vaste conuri aluvionare, aduse de râurile carpatice în pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile), iar în câmpiile joase din aluviuni recente. Localitatea Frumușeni se află într-o câmpie piemontana, înaltă, fiind o continuare evidență a dealurilor Lipovei. Rețeaua hidrogafică este puternic influențată de răul Mureș (187 m3/s debit multianual
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
epoca fierului așa cum demonstrează urmele găsite la Arad, Sântana, Pecica, Cicir ș.a. Așezările dacice anterioare și din vremea statului dac centralizat și independent al lui Burebista erau răspândite pe întreg teritoriul județului așa cum atestă descoperirile arheologice de la Arad - Ceala, Covăsânț, Pietriș, Moroda, tezaurele dacice de la Șilindia și Feniș și îndeosebi cetățile de pământ și întăriturile de la Sântana, Berindia, Dezna, Cicir (3). În bordeiele aparținând secolelor II - III d.Hr. apare deja, clar, influența cuceritorilor romani și aproape în fiecare bordei s-
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
cu ochii pe stupii gata să roiască. Era credința că un roi pus pe plecare putea fi oprit printr-un ritual. Când roiul dădea să plece și omul nu-l putea recupera prin mijloace obișnuite, în el se arunca cu pietriș sau omul cădea în genunchi și începea să înnoade firele de iarbă în vreme ce fluiera într-un anumit fel, imaginând o horă a întoarcerii. Importanța ce se acorda in diferite epoci dar mai ales în epoca medievală stupăritului rezultă și din
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Dunărea Mică și nord a satului Scăpău se înalță dealul Stârmina, a cărui denumire în limba slavonă semnifică « priporos », dealul respectiv a cărui cotă maximă atinge 287 m s-a format după retragerea Mării Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe nesimțite în apropierea satului Crivina. Versantul sudic al dealului pe toată întinderea ce are o pantă dulce, pantă ce dispare sub formă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
aerisite și arate adânc. Numai la o umiditate potrivită ele reacționează bine la fertilizări organice și chimice. În afara solului brun-roșcat, care sunt predominante, există și zone cu soluri argilo-iluviale nisipoase. Sunt soluri formate pe strat gros de la 10-15 m de pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase. În trecutul geologic zona era acoperită cu păduri întinse, fapt dovedit prin prezenta zăcămintelor de cărbuni ce se găsesc la mici adâncimi. Vegetația din acest teritoriu face parte din silvostepă fiind alcătuită din plante de cultură
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]