3,039 matches
-
2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,06%). Pentru 2,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Teleajen al județului Prahova și era formată din satele Izvoarele și Costeni (astăzi, în comuna Măneciu). Comuna avea 1475 de locuitori, o școală fondată la 1875 frecventată de 78 de elevi (din care 10 fete), 6 mori și 2 pive
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
precipitațiilor este de 500 - 700 mm/an. Numărul anual de zile senine: 160-180; viteza medie a vântului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismică: 7. În secolul al XIX-lea, comuna Scorțeni făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Scorțeni (sat moșnenesc) și Mislea (sat de țărani împroprietăriți la 1864 pe moșia statului Vatra Mănăstirii Mislea). Comuna avea 1474 locuitori și pe teritoriul ei funcționau o școală frecventată de 48 de
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
XIII-lea documentele atestă existența cetății Zedecheu, neidentificată în teren. Rezervația constitue un important obiectiv turistic, aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
este o enigmatica și legendară figură a unor timpuri supuse unui război care a tulburat liniștea și ospitaliatatea plaiurilor moldave. În vreme de restriște când jugul stăpînirii apasă tot mai greu umerii oamenilor săraci apare acest om care se opune unui sistem fără să se gândească la faptul că cineva îi va mai rosti numele atunci când se va simți
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
ortodocși (94,36%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,38%). Pentru 3,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al orașului era organizat în mai multe comune rurale din plaiul Buzău al județului Buzău. Astfel, centrul orașului împreună cu localitățile vecine (Păltineni, Curmătura) formau comuna Păltineni, formată din cătunele Albinari, Botele, Cătiașu-Ploscari, Curmătura, Fundătura, Fundu Nehoiului, Gura Cătiașului, Muscani, Nehoiu, Păltineni, Pâslari și Piatra, având în total 1920 de locuitori. În
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
construcția șoselei dintre Câmpina și Predeal, iar după 30 de ani se instalează și calea ferată care fac din locul strâmt un centru vital al transportului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bușteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul Prahova al județului Prahova. El ocupa atunci malul drept al Prahovei și partea inferioară a văilor Jepi, Paltinul și Valea Albă. Casa regală a construit în sat biserică (1889) și, în 1887, un local pentru școala care funcționa din 1865
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
componenșa acestui județ erau menționate în 1700 pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino doar 11 sate (Apostolachi, Berceni, Bucov, Ceraș, Cricovul, Drajna, Gheorgachi, Măneciu, Podeni, Porani, Zeletin) din care unul boieresc (Bucov). În 1835 era împărțit în 3 plăși și 2 plaiuri: La desființarea acestuia era împărțit în 7 plăși (Câmpul, Tohani, Cricovul, Podgoria, Scăieni, Teleajenul și Despre-Buzău) cu 170 de sate administrate de vătași. Avea o polcovnicie și 4 căpitănii: Scaunului, Starchiozi, Mărgineanul și Găgeni. La 1 iulie 1842, în județul
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
Vălcineț este una dintre cele mai mari localități din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea se află în partea de nord-vest a raionului Călărași, în apropiere de raioanele Ungheni și Nisporeni, la poalele rezervației Plaiul Fagului. Satul Vălcineț se află la distanță de circa 16 km de orășelul Călărași și la 66 km de Chișinău. Localitatea este situată în regiunea centrală a Republicii Moldova, în zona de Codru, fiind înconjurat de de păduri seculare, vii și
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]
-
de orășelul Călărași și la 66 km de Chișinău. Localitatea este situată în regiunea centrală a Republicii Moldova, în zona de Codru, fiind înconjurat de de păduri seculare, vii și livezi. În partea de nord-vest satul se mărginește cu rezervatia științifică “Plaiul Fagului”. Populată satului este formată din mici întreprinzători, fermieri, elevi și pensionari, în total fiind aproximativ 5.000 locuitori. Încă în cronică medievală (17 iulie 1436) se vorbește despre existența satului, pe malul stîng al Cotovețului (în prezent rîul Bic
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]
-
etnică a satului Cania conform recensământului populației din 2004: La 19 octombrie 2000, în comuna Cania, județul Cahul, un sobor de preoți ai Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu IPS Petru Păduraru, Arhiepiscop de Chișinău, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, si PS Casian Crăciun, Episcop al Dunării de Jos, au sfințit piatră de temelie a viitoarei Biserici-Mausoleu din localitate. La ceremonia de sfințire a participat și Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un viu simbol al rezistenței ortodoxe anticomuniste. Zidirea sfanțului lăcaș înveșnicește
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
are mai bine de 30 de ani. Acest colectiv s-a învrednicit de titlul de cor popular încă în 1973, este laureat a nouă festivaluri de prestigiu din republică și de peste hotare. La căminul cultural mai activează ansamblul folcloric „Comorile plaiului” (condus de Cucu Nadejda), care adună, valorifică și promovează folclorul local. Cântăreața de muzică populară Alexandra Pîrvan din Biești s-a învrednicit să fie inclusă în enciclopedia „Femeia din Moldova” (Chișinău 2000). Satul se mai mândrește cu mai multe personalități
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
mutată din calea apelor Dunării, "Suflet din sufletul neamului său" (despre personalitatea lui Nicolae Bălcescu), "Play-Cupa Davis" (despre finala de Cupă Davis în care au jucat Ilie Năstase și Ion Țiriac), "Începuturi" (despre repartizarea unor proaspăt absolvenți de facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și "Lungul drum al pâinii către casă", un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil). El a
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
armatei expediționare este situația noastră militară față de Ungaria. Nu că m-aș teme de o acțiune imediată, care o cred pe durata războiului în curs, aproape exclusă: mă tem că tineretul, care voim să-l pregătim temeinic, va cădea pe plaiurile îndepărate ale Rusiei bolșevice, lipsindu-ne foarte mult în cursul socotelilor cu Ungaria”". În perspectiva unui război viitor cu Ungaria pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, armata română ar fi fost decimată într-un război inutil și și-ar fi redus
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
pe la 1780, (data nașterii încă este subiect de controversă istorică), într-o familie de țărani liberi, cu o bună stare materială. A devenit unul dintre reprezentanții tinerei burghezii aflate în plină ascensiune: a fost arendașul mai multor moșii, vătaf de plai (subprefect) de Mehedinți și a practicat negustoria. A participat la războiul ruso-turc din 1806 - 1812 în fruntea unui corp de panduri olteni, fiind decorat cu ordinul „Sfântul Vladimir” clasa a III-a și înălțat la gradul de locotenent. A călătorit
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
vârfurile cele mai înalte (peste 1600 m) apar abia în partea centrală a crestei principale. Munții Nemira formează un horst boltit în zona crestei principale, din care se desprind spre Est câteva creste secundare lungi și paralele între ele ca:plaiurile Groza, Prihodiște, Ciunget, Dofteana și altele. În SE și Sud apar niște muncei deparați de văi adânci de corpul principal al Nemirei: Cernica, Caraslăul Mare, Jiroș etc. În Vest, între afluenții din dreapta Apei Roșii (Bărzăuța) apar: Culmea Chiliașca, Dealul Țiganca
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
etc. Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor "Capra cu trei iezi", "Maria Mirabela" , serialul "Guguță" ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: "Radu Ștefan, întâiul și ultimul"; Pe un picior de plai"; "Ce frumoasă este viața"; "Păsările tinereții noastre"; "Sfânta sfintelor"; baletele "Luceafărul" și "Venancia" ș.a. Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stilistice diferite. Muzica sa este, în
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
6 secole, așa cum menționează cronici și hrisoave care îi subliniază popularitatea de care se bucura printre copii și tineri, printre oșteni și voievozi. Așa, de pildă, aflăm că pe timpul lui Vlaicu Vodă, adică prin anul 1364, oina se juca pe plaiurile Țării Românești, ea pătrunzând peste tot: în sate, în comune, în viața oamenilor. Jocul de oină amintește de o veche îndeletnicire a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la șesul verde, într-o zonă
Sportul în România () [Corola-website/Science/306409_a_307738]
-
de petrecere” atât de populare la cumpăna veacurilor. Mai tânărul Oskar Szuhanek, student al academiilor de artă din Budapesta și Paris, după câțiva ani de activitate în capitala franceză și la Veneția, după prima mare conflagrație mondială a revenit pe plaiurile natale. A adus cu el culorile pastel ale lagunelor venețiene (Punta della Dogana a Venezia, Lagună, Bărci la Veneția), vibrația apei în care se reflecta toată gama de culori verzi-albăstrii-galbene ale paletei, luminile alb-gălbui ale satelor tunisiene și o nemărginită
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
noi de creație ale pictorului se trag din împletirea organică a realului cu poezia, pictura tradițiională fiind privită dintr-un unghi care nu-l împiedică a o înțelege pe plan superior de revalorificare. Receptiv la tot ce e legat de plaiul natal, a devenit un rapsod al plaiului și al vieții țăranului moldovean. Impunându-se publicului iubitor de artă mai ales prin tablourile cu temă rustică, Vieru a executat lucrări cu factură plastică, trecute prin filiera imaginativă a unui artist experimentat
Igor Vieru () [Corola-website/Science/299995_a_301324]
-
din împletirea organică a realului cu poezia, pictura tradițiională fiind privită dintr-un unghi care nu-l împiedică a o înțelege pe plan superior de revalorificare. Receptiv la tot ce e legat de plaiul natal, a devenit un rapsod al plaiului și al vieții țăranului moldovean. Impunându-se publicului iubitor de artă mai ales prin tablourile cu temă rustică, Vieru a executat lucrări cu factură plastică, trecute prin filiera imaginativă a unui artist experimentat și de o înaltă tensiune creatoare. În
Igor Vieru () [Corola-website/Science/299995_a_301324]
-
Corul I.P.P.G din Câmpina,dirijor Huba Bertalan. LUCRĂRI TIPĂRITE 1.VOTĂM VIITORUL-culegere de texte și cîntece pentru formațiile artistice,în colaborare cu C.Manolache și Nicolae Dumitrescu,editata de C.J.Î.C.M.A.M-Prahova.,Ploiești,1975. 2.DE PE PLAIURI PRAHOVENE-culegere de folclor muzical și literar,în colaborare cu Costel Manolache.Ed.C.J.Î.C.A.Amatori,1977.Ploiești 3.PATRIE NEMURITOARE-culegere de coruri patriotice,muncitorești și revoluționare,cu note bio-bibliografice,în colaborare cu Al.I.Bădulescu.Editor Comitetul de cultură
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Garfias, profesor de etnomuzicolo- logie la Universitatea din Seattle-statul Washinton, pu- blicată în revistă „Ethnomusicology în 1981, editata de Societatea de Etnomuzicologie,de pe lângă Universi- tatea din Arn Arbor-Michigan,privind ultimele apariții editoriale: cărți de folklor din Romania-referindu-se la culegerea „De pe plaiuri prahovene” realizată de Costel Manolache-literatură și Leonida Brezeanu-muzică. SMARANDA OȚEANU -muzicolog, ” O poveste spusă cu talent de artiștii amatori”-în „Scînteia”, 6 august 1980 București. „Drumu-i lung ,povestea-i scurtă” un spectacol de succes.Sute de copii au dăruit aplauze
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
din rândul cărora se detașează George-Petrescu ,Gheorghe Neagu,Leonida Brezeanu, Puiu Mancaș , Eugen Bleoțiu, Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.Brezeanu au dat la iveală un nou volum intitulat „De pe plaiuri prahovene”, care adună creații muzicale și literare caracteristice acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
în evidență. Că regula, o podgorie are două sau mai multe centre viticole, dar există și centre viticole independente care sunt situate în afara podgoriilor. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinul poartă denumirea podgoriei sau a centrului viticol respectiv. Plaiul viticol face parte integrantă dintr-un centru viticol și este cea mai mica unitate de habitat viticol. Este situat pe o anumită formă de relief, are același microclimat și în mod normal imprimă aceeași calitate produselor care se obțin. Regiunile
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Transilvaniei are în compunere podgoriile Podgoria Târnave, Podgoria Albă, Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Aiud și Podgoria Lechința. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru viticol independent (Dej), iar în componență lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția principala de producție a regiunii o constituie vinurile albe, obținute într-o gamă largă, de la cele de consum curent până la cele de mare marca, dintre care unele pot fi demi-dulci și chiar dulci. Alături de acestea, recunoscute în țară
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]