4,664 matches
-
crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satului). Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fost numit de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi”. În câțiva ani s-au mai mutat și alți gospodari, dar numărul celor stabiliți „La trei vînturi” n-a trecut de 20. Au fost plantați salcâmi, pomi fructiferi și viță de vie. S-au săpat fântâni și bucuria celor mutați aici în câmp a fost mare, pentru că fântânile au dat de apă cam la patru metri adâncime iar apa era dintre cele mai bune pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-o din casa și din gospodăria ei. La vârsta de 65 de ani au făcut-o servitoare la școala din sat, au mutat-o în alt sat și a trebuit să-și facă altă gospodărie, altă casă, a trebuit să planteze altă vie, alți pomi roditori; a trebuit să-și facă altă fântână la noua ei locuință. Sunt cincisprezece ani de când a trecut pragul în veșnicie, dar eu am aminitrile proaspete, calde, încălzite de lacrimi care ard obrazul, și o văd
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
clasă, cancelarie, magazie pentru material didactic și magazie de combustibil. Vara am fost trimis la Iași pentru a urma cursurile de propagandiști agricoli organizate de Institutul Agronomic. După două luni de studii am început marea ofensivă agricolă: cu premilitarii: am plantat perdele pentru protecția plantelor și semănăturilor din comună. Dar uite că m-am uitat prea mult în oglindă și se cuvin multe de spus despre munca soției. Cât au fost concentrați învățătorii Dobru, Dănăilă și Malîi le-a ținut ea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mecanizatorii), dar și al utilajelor agricole necesare executării tuturor lucrărilor agricole din toate campaniile agricole. Cele două ferme zootehnice conduse de ingineri aveau un număr mare de oi, vaci și porci. Dealurile erau terasate în mare parte. Pe ele era plantată vie în cele două ferme viticole prospere. Prosperitatea se datora în primul rând celor doi ingineri care le conduceau cu pricepere și cu pasiune. Secțiile de mecanizare erau dotate cu mașini și cu oameni calificați, pentru a face o agricultură
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul Tighina iese de sub suveranitatea Moldovei iar În anul 2001 Ucraina revendică zona Palanca din sudul Republicii Moldova și plantează foraje de adâncime În platoul continental al României lângă Insula Șerpilor. În al doilea an al mileniului al treilea În plin proces de europenizare și democratizare, la Chișinău, partidul comunist impune studiul forțat al limbii ruse, Înlăturarea cadrelor naționale din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Participare la Simpozionul organizat de „Astra Bănățeană” din Timișoara cu tema: „Formarea poporului român și a limbii române” 17.X. Un grup de 6 membri ai filialei de la Sângeorz Băi, au mers la filiala din Nisporeni, Rep. Moldova, unde au plantat 500 de puieți de molid În jurul cimitirului eroilor români. Sau distribuit, de asemenea, 500 exemplare carte școlară pentru liceul din Nisporeni, cadouri și material didactic pentru Grădinița nr. 5 din Nisporeni. 18.X. Transport de cărți cu caracter didactic la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Iași, din „Cazania lui Varlaam” și 'Cronica” lui Enache Kogălniceanu, vorbitorii: Valentin Ciucă, Valeriu Slusar, Benoit Vits, directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, În timp, simbolul unității Întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de brad la Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, În jurul „Monumentului Eroilor Patriei” și a Troiței Cercetașilor. Paradă militară la statuia Ștefan cel Mare. 8.XI. „ Zilele Orașului Telenești”, cu participarea filialei din Tg. Neamț, elevi și profesori. 28.XI
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu atașații culturali și de presă. Și aceștia au început cu lamentațiile gen "nu ne putem mișca cu militarii tot timpul după noi". Le-am solicitat "să se miște" chiar și cu militarii după ei, care probabil văzând că nu plantează mine sau împrăștie manifeste, se vor plictisi și îi vor lăsa în pace. Le-am cerut mai multe contacte cu "partea chiliană" și cu mediile diplomatice, pentru a contribui la informarea centralei, exprimându-mi dorința de a-mi prezenta săptămânal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în Japonia, cherestea și pastă de hârtie. Am vizitat și o exploatare forestieră, asemănătoare cu cea din Temuco, observând însă că aici apropierea oceanului și a portului au imprimat un ritm mai accelerat defrișărilor, pe lângă speciile locale de arbori existente plantându-se masiv conifere și eucalipt, cu creștere rapidă. Din pădure copacii uriași erau scoși cu ajutorul a două sau patru perechi de boi la fel de uriași, cu coarne fantastice, de peste un metru! De la Valdivia am zburat spre Puerto Montt, localitate fondată la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de ce să suferi, să te temi că te arestează, că fata ta nu poate să urmeze o facultate? La care Gheorghiță Cozaru i-a spus că mai bine dă pământul statului și să-i lase grădina din sat unde a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
economice. Primăria, prin consilierii săi, trebuie să se implice mai mult în obținerea unei mai bune suprastructuri pe întreaga suprafață a comunei, insistând în obținerea de fonduri necesare, fie chiar europene, spre a avea șosele asfaltate. Coastele dealurilor să fie plantate cu puieți de pomi și copaci formând adevărate livezi și păduri. Nici vinul de Hlipiceni nu-i de lepădat. Toate acestea vor aduce venituri, iar viața hlipicenarilor va lua o altă turnură și altfel se va vorbi despre comuna Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de ce să suferi, să te temi că te arestează, că fata ta nu poate să urmeze o facultate? La care Gheorghiță Cozaru i-a spus că mai bine dă pământul statului și să-i lase grădina din sat unde a plantat o adevărată livadă cu pruni și meri. El nu vrea să se înscrie și să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
economice. Primăria, prin consilierii săi, trebuie să se implice mai mult în obținerea unei mai bune suprastructuri pe întreaga suprafață a comunei, insistând în obținerea de fonduri necesare, fie chiar europene, spre a avea șosele asfaltate. Coastele dealurilor să fie plantate cu puieți de pomi și copaci formând adevărate livezi și păduri. Nici vinul de Hlipiceni nu-i de lepădat. Toate acestea vor aduce venituri, iar viața hlipicenarilor va lua o altă turnură și altfel se va vorbi despre comuna Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
potrivite pentru prezentarea personalității lui Giovanni Calabria despre care episcopul de Verona mons. Bartolomeo Bacilieri admițându-l la subdiaconat a spus: „Am admis atâția clerici docți, să admitem și unul evlavios. În casa Tatălui sunt multe atribuții“». Don Calabria își plantase bine în suflet convingerea de a fi «zero și mizerie», de a fi un «mizerabil», de «a nu valora nimic», de a fi fost ales de Domnul ca «aprod» al Operei sale ca să arate lumii că Opera nu îi aparținea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
putut constata în ce măsură, în împrejurări delicate, influența unui actor secundar poate fi hotărîtoare în a duce la dezastru sau la redresare... După ciocnirea personală cu însărcinatul de afaceri german, executant nepriceput al unor directive prin care Berlinul continua să-și planteze jaloanele în vederea eliberării de Tratatul de la Versailles, profitînd de neînțelegerea dintre aliați și de miopia lor, activitatea mea de Ministru al Afacerilor Externe, pe trei sferturi paralizată din lipsa de mijloace financiare, s-ar fi tîrît prin văi lipsite de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de sorginte comunistă, situată temporal în zona cincinalurilor isprăvite în patru ani și jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii în acte vor planta puieți și vor raporta golaveraje la hectar. În apele patriei vor apărea euglene verzi, care apoi se vor numi echipe de prim eșalon. La „Cotele apelor rîurilor“ n-ar fi exclus să se audă: „Supurul de Jos, crește trei puncte
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pe un caracter boem, nopțile sale fiind de două categorii, unele în care citea și altele în care povestea pe îndelete ce aflase din cărți. Prin ’97 sau ’98 îndeplinea măruntul rol de antrenor secund al „tineretului“ Craiovei, unde îl plantase președintele din acea vreme, Ion Crăciunescu, impresionat de situația sa dramatică. Venise cu echipa în București, a doua zi era meciul cu FC Național, pe terenul IMGB, undeva, dincolo de marginea Berceniului. Seara l-am vizitat la hotel, unul cu nume
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
foarte bune și amăndoi au obținut diplome de merit.Acum sunt la bunici. Casa bunicilor e aproape de pădure. Copiii sunt mândri de bunicul lor care e pădurar , pentru că are grijă de pădure. - Ce mai fac puieții pe care i-am plantat astă- toamnă, în poieniță? întreabă Vlăduț. - Au crescut cât niște uriași, răspunde bunicul. Mergeți cu mine să-i vedeți? Copiii nu așteaptă să fie invitați de două ori. O zbughesc la fugă. Aleargă râzând pe potecile pădurii. Într-un târziu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
-i ferească de frig și de dinții ascuțiți ai iepurașilor.Cât despre oameni, toți ar trbui să știe că e mare păcat să rupi un copăcel, pentru că el înseamnă pentru omenire: aer curat, frumusețe , sănătate și viață. Oamenii trebuie să planteze cât mai mulți copaci, nu să-i distrugă pe cei plantați de alții. - Te rugăm să ai grijă de copăceii noștri, bunicule! Să-i ajuți să crească mari, ca niște uriași. Noi vom scrie un afiș și-i vom atenționa
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
despre oameni, toți ar trbui să știe că e mare păcat să rupi un copăcel, pentru că el înseamnă pentru omenire: aer curat, frumusețe , sănătate și viață. Oamenii trebuie să planteze cât mai mulți copaci, nu să-i distrugă pe cei plantați de alții. - Te rugăm să ai grijă de copăceii noștri, bunicule! Să-i ajuți să crească mari, ca niște uriași. Noi vom scrie un afiș și-i vom atenționa pe cei care trec prin aceste locuri să nu facă nici un
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
capătul făcăturii. Eu am prins-o de un capăt și îi voi scoate la lumină celălalt capăt chiar dacă va trebui să crape de ciudă tot cioporul de întunecați. În Apocriful Genezei, după ce Noe găsește bun sălaș la poalele muntelui Ararat, plantează o vie și după 4 ani își cheamă copii să bea împreună din vinul lui la o mare adunare-sărbătoare. Col. Xl - Xlll,16 ,,...Am chemat pe fiii mei și pe copiii fiilor mei, și toate soțiile noastre și am făcut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
folosesc pentru tămăduirea unor „vătămă turi” mai ales a celor provocate de lăcomia, de abuzul de mâncări grase și greu digerabile. În sat, și în fața caselor, și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are țepi răutăcioși, deși lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și greu digerabile. În sat, și în fața caselor, și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are țepi răutăcioși, deși lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn de salcâm dă multă căldură. Florile de salcâm alb-gălbui, par un roi de albine în freamăt ușor, frumoase
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]