3,630 matches
-
acest punct de vedere, maghiara este o limbă aglutinantă, întrucît un cuvînt precum kert "grădină" are această formă la nominativ, dar la dativ devine kertnek, cu sufixul -nek, la nominativ plural kertek, cu sufixul de plural -ek, iar la dativ plural kerteknek, cu ambele sufixe, fiecare avînd o unică valoare și numai una. Limbile romanice și latina, precum și cele germanice sînt flexionare, fiindcă un afix poate întruni simultan mai multe valori, încît în latină, de exemplu, nominativului vir îi corespunde acuzativul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este și el analitic în toate limbile succesoare. Ca atare, nu se poate caracteriza o limbă romanică prin analitism total și nici printr-o opoziție între substantiv și verb, deoarece și la substantiv sînt forme sintetice (pentru exprimarea genului și pluralului), și la verb sînt forme analitice, care nu existau în latină. Dacă declinarea latinească a dispărut aproape în totalitate, nu același lucru s-a întîmplat cu numărul, încît, dacă în latină forma casae poate fi de dativ sau de genitiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în totalitate, nu același lucru s-a întîmplat cu numărul, încît, dacă în latină forma casae poate fi de dativ sau de genitiv singular ori de nominativ și de vocativ plural, forma case din italiană este numai o formă de plural, aici fiind o determinare paradigmatică sau internă. La fel, forma amici din latină putea fi genitiv singular sau nominativ ori vocativ plural, dar în italiană amici este un plural bine determinat (și, la fel, amici din română). În latină, genul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vocativ plural, forma case din italiană este numai o formă de plural, aici fiind o determinare paradigmatică sau internă. La fel, forma amici din latină putea fi genitiv singular sau nominativ ori vocativ plural, dar în italiană amici este un plural bine determinat (și, la fel, amici din română). În latină, genul nu se putea recunoaște deseori în mod explicit decît numai prin acordul cu un determinant (adjectiv), dacă acesta avea trei forme (altus, -a, -um, pulcher, -chra, -chrum) și numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cea mai dezvoltată, deoarece, prin preluarea modelului germanic de folosire obligatorie a pronumelui personal pe lîngă verbul predicativ, a renunțat la rostirea desinențelor personale, iar pronumele a devenit astfel instrument gramatical pentru marcarea persoanei și numărului. Deși desinența -s pentru plural s-a păstrat în scris, ea nu se mai pronunță și, de aceea, la 90 % dintre substantive și adjective se constată fenomenul sincretismului în exprimarea numărului. În mod similar, desinența -e, păstrată ca marcă de feminin în codul scris, nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
recurgînd foarte rar la exprimarea prepozițională a genitivului. Există, așadar, din acest punct de vedere, două tipuri de limbi germanice: unul apropiat limbii-bază (care cuprinde islandeza și germana) și altul similar modelului romanic (celelalte limbi germanice). Din perspectiva mărcilor de plural, disocierea se poate face tot în două tipuri. Unul dintre ele este reprezentat de engleză, care realizează pluralele aproape numai cu -s, -es, la fel ca limbile romanice sigmatice, în special, la fel ca spaniola și ca portugheza, unde -s
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbi germanice: unul apropiat limbii-bază (care cuprinde islandeza și germana) și altul similar modelului romanic (celelalte limbi germanice). Din perspectiva mărcilor de plural, disocierea se poate face tot în două tipuri. Unul dintre ele este reprezentat de engleză, care realizează pluralele aproape numai cu -s, -es, la fel ca limbile romanice sigmatice, în special, la fel ca spaniola și ca portugheza, unde -s și -es se pronunță permanent pînă astăzi. Celelalte limbi germanice realizează un alt tip, întrucît prezintă situații mult
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile romanice sigmatice, în special, la fel ca spaniola și ca portugheza, unde -s și -es se pronunță permanent pînă astăzi. Celelalte limbi germanice realizează un alt tip, întrucît prezintă situații mult mai complexe. Germana are mai multe desinențe de plural, majoritatea fiind moștenite din germanică, dar la unele împrumuturi neologice admite și desinențe latinești, cum se întîmplă, de altfel, și în engleză. Desinențe numeroase de plural (de obicei moștenite) se întîlnesc și în suedeză (-or, -ar, -er, -r, -n, Ø
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alt tip, întrucît prezintă situații mult mai complexe. Germana are mai multe desinențe de plural, majoritatea fiind moștenite din germanică, dar la unele împrumuturi neologice admite și desinențe latinești, cum se întîmplă, de altfel, și în engleză. Desinențe numeroase de plural (de obicei moștenite) se întîlnesc și în suedeză (-or, -ar, -er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor din rădăcină (umlaut: dan. bog "carte", pl. bøger [΄bög(], germ. Buch [bux], pl. Bücher [΄büxər]). Din acest punct de vedere, aceste limbi se apropie de tipul reprezentat de limba română în cadrul familiei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deosebită în cazul tipologiei germanice este cea care vizează articolul hotărît. Situația cea mai simplă se întîlnește în limba engleză, unde articolul hotărît are o singură formă (ca și cel nehotărît, de altfel) pentru toate genurile, la singular și la plural. În germană, articolul este diferențiat pe genuri și numere și este antepus, ca în limbile romanice occidentale. În daneză însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
categorii să fie marcate numai în cazul substantivului determinat (în unele limbi romanice, precum franceza și provensala, marcarea numărului și genului se face, dimpotrivă, prin determinanți). Dacă numărul este întotdeauna marcat în limba engleză, de obicei prin desinența -s la plural (dar uneori prin mijloace nondesinențiale: man-men, woman-women, goos-gees etc.), genul nu are întotdeauna o determinare internă (desinență, sufix sau infix), fiind marcat intern doar în cazul heteronimelor (boy girl), marcat implicit prin relația cu realitatea denumită (book este de genul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile germanice, și-au creat articolul hotărît și nehotărît în Evul mediu, iar altele, ca unele limbi slave, continuă să nu folosească o astfel de categorie morfologică. 42 Formele de persoana întîi plural sem (lat. simus) și persoana a doua plural seți (lat. sitis), atestate în textele românești din secolul al XVI-lea, au fost înlocuite de formele analogice sîntem, sînteți, create pornind de la sînt. 43 Fenomenul este denumit articol contractat sau prepoziție articulată: fr. article contranté, it. preposizione articolata, sp
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
investighează "comunicarea" sînt importante pentru studiile culturale. Și, în fine, este curios și faptul că unele departamente și discipline folosesc termenul de "comunicare" pentru a descrie obiectul studiului lor, în timp ce alte departamente și alți indivizi folosesc același termen, dar la plural, "comunicări". Există evident diferite tipuri de niveluri de comunicare în cultura noastră, astfel că pluralul termenului își are rostul și validitatea sa, deși singularul servește și el la accentuarea faptului că nenumăratele varietăți sînt toate forme de comunicare; în consecință
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unele departamente și discipline folosesc termenul de "comunicare" pentru a descrie obiectul studiului lor, în timp ce alte departamente și alți indivizi folosesc același termen, dar la plural, "comunicări". Există evident diferite tipuri de niveluri de comunicare în cultura noastră, astfel că pluralul termenului își are rostul și validitatea sa, deși singularul servește și el la accentuarea faptului că nenumăratele varietăți sînt toate forme de comunicare; în consecință, voi folosi ambii termeni în contexte diferite pentru a denota pluralitatea ori singularitatea. 29 Preocuparea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
politică / 80 Sisteme politice coercitive și dictaturi / 84 Privire de ansamblu / 87 Bibliografie suplimentară / 87 Partea a II-a SOCIETATEA ȘI GUVERNAREA / 89 Capitolul 6 Bazele sociale ale sistemelor politice / 94 Introducere / 91 Sistemele politice și structura socio-economică / 92 Societățile plurale / 97 Caracteristici culturale / 100 Privire de ansamblu / 104 Bibliografie suplimentară / 105 Capitolul 7 Grupurile și sistemele politice / 107 Introducere / 107 Controverse privind grupurile în viața politică / 108 Clasificarea grupurilor și sistemele politice / 111 Grupuri comunitare și asociative / 116 Privire de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Political Integration (1967). Conceptul de integrare este discutat sistematic și de H. Teune în Social Science Concepts, ed. G. Sartori (1984: 239-63). Pentru o examinare empirică a problemelor în societățile plurale, vezi A. Rabushka și K.A. Shepsle, Politics în Plural Societies (1971), C. Young, The Politics of Cultural Pluralism (1976), A. Lijphart, Democracy in Plural Societies (1977) și D.L. Horowitz, Ethnic Groups in Conflict (1985). Lucrările privind dictatura și coerciția sunt, desigur, numeroase. Printre cele mai influente sunt cele ale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Science Concepts, ed. G. Sartori (1984: 239-63). Pentru o examinare empirică a problemelor în societățile plurale, vezi A. Rabushka și K.A. Shepsle, Politics în Plural Societies (1971), C. Young, The Politics of Cultural Pluralism (1976), A. Lijphart, Democracy in Plural Societies (1977) și D.L. Horowitz, Ethnic Groups in Conflict (1985). Lucrările privind dictatura și coerciția sunt, desigur, numeroase. Printre cele mai influente sunt cele ale lui C.J. Friedrich și Z. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy (1965). Vezi și M. Duverger
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
variables in 147 states, 1980-85", în Scandinavian Political Studies (1989) 12 (2), și Strategies of Democratisation, ed. T. Vanhanen (1992). Caracteristicile politicii în societățile plurale au fost examinate în special de A.A. Rabushka și K.A. Shepsle, Politics in Plural Societies (1971), de A. Lijphart, Democracy in Plural Societies (1977) și de D.L. Horowitz, Ethnic Groups in Conflict (1985), în timp ce D.W. Rae și M. Taylor, The Analysis of Political Cleavages (1970) studiază efectul clivajelor întretăiate. Pentru o prezentare a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Studies (1989) 12 (2), și Strategies of Democratisation, ed. T. Vanhanen (1992). Caracteristicile politicii în societățile plurale au fost examinate în special de A.A. Rabushka și K.A. Shepsle, Politics in Plural Societies (1971), de A. Lijphart, Democracy in Plural Societies (1977) și de D.L. Horowitz, Ethnic Groups in Conflict (1985), în timp ce D.W. Rae și M. Taylor, The Analysis of Political Cleavages (1970) studiază efectul clivajelor întretăiate. Pentru o prezentare a secvenței istorice a crizelor clivajelor în societățile occidentale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
of World Rankings (1984) New York, NY: Facts on File. R.E. Lane, Political Ideology (1962) New York, NY: Free Press. J.J. Linz și A. Stepan, ed., The Breakdown of Democratic Regimes (1978) Baltimore, Md.: Johns Hopkins University Press. A. Lijphart, Democracy in Plural Societies (1977) New Haven, Conn.: Yale University Press. S.M. Lipset, The First New Nation (1963) New York, NY: Basic Books. S.M. Lipset, Political Man (1983) London: Heinemann. A. Marsh, Political Action in Europe and the USA (1990) Basingstoke, Hants.: Macmillan. B.
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
University Press. L.W. Pye, Aspects of Political Development (1966) Boston, Mass.: Little, Brown. L.W. Pye și S. Verba, Political Culture and Political Development (1965) Princeton, NJ: Princeton University Press. A.A. Rabushka și K.A. Shepsle, Politics in Plural Societies (1971) Columbus, Ohio: Merrill. D.W. Rae și M. Taylor, The Analysis of Political Cleavages (1970) New Haven, Conn.: Yale University Press. W.S. Robinson, "Ecological Correlates and the Behavior of Individuals", American Political Science Review (1950) 15 (3
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
el că venea zvonul despre oprirea plecării mele. "De la persoane cunoscute de dumneavoastră, că s-au ocupat întotdeauna cu informațiile false și cu intrigile", a fost răspunsul său. Mi-am dat seama imediat de cine putea fi vorba, cu tot pluralul folosit pentru a nu-i spune chiar numele. Era, cred, Eugen Titeanu, căci prima persoană care îmi dăduse această știre fusese un tînăr jurnalist-reporter, care lucra în acel moment la ziarul său. După cîteva amabilități schimbate ca și cum am fi fost
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
buneicuviințe, ale conduitei civilizate și ale politeții. Ca să fie mai "moderni", nu-și controlează modul de exprimare, de adresare, către cei din jur. Persoanelor în vârstă se adresează folosind doar pronumele personale la persoana a II-a singular "tu", ca și când pluralul le este necunoscut (ca și pronumele de politețe). Aceste pronume sunt însoțite uneori de epitete nedemne de a fi scrise. Uită adesea că orice cuvânt este ca vântul și pleacă de nu-l poți opri după ce a ieșit din gură
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
citesc manuscrise, bătrâni foști deținuți politici. Ajungem acasă pe la 18, când improvizăm și mâncăm masa de prânz, apoi privim la jurnalele de actualități și, dacă mai avem putere, ne așezăm la masa de scris pentru câteva ore (vorbesc mereu la plural, pentru că soțul meu are același program ca și mine). Adorm pe la 12 sau 1, dacă nu cumva am insomnie și atunci, după ce nu mai pot citi, deschid televizorul și ...las filmele proaste să mă adoarmă. (2011) II A.B.Iată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]