3,246 matches
-
o traiectorie controversată, sub semnele rigorilor politice ale tuturor intemperiilor vremurilor ce s-au abătut asupra poporului român și a culturii sale. Edificator în acest sens se impune amplul studiu elaborat de cei doi cercetători, analitic și nu mai puțin polemic, pe un ton de exaltare patriotică, ponderat totuși, dar iluminat de sensul ideatic al poemei, "operă unică în ansamblul gândirii și creației sale (a lui M. Eminescu, n.n., Ct.C.). Pentru că Doina este vârful de lance care simbolizează întregul scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dicționarul pe care îl realizează astfel Mihai Cimpoi nu este doar o simplă glosare de date și informații (este și așa ceva, evident, urmând regula de alcătuire a unor asemenea instrumente de lucru) cât, mai ales, o interpretare personală, tematologică, adesea polemică, a creației eminesciene, făcând trimiteri de substanță la diversele puncte de vedere ale criticilor și istoricilor literari antemergători, datorat unor personalități marcante din circuitul național și universal, în discuții de ultimă oră, și nu numai, căutând a exprima, în formulări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
rațiunii". Comentariile sunt în general aplicate pe texte și arată cu prisosință ce înseamnă, de fapt, munca unui editor veritabil o profesiune care, din arealul nostru editorial actual a dispărut. Regretul de a constata o asemenea lipsă duce la intervenții polemice de o reală vehemență: "profesioniștii au fost năpăstuiți și, încet, încet, au dispărut, editurile specializate, desființate". Și, mai departe: "Asistăm, de bună-vreme, la înșurubarea unui mental [...] prin care se încearcă deprecierea valorilor moștenirii culturale și în mod special a operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
joacă un rol extrem de important. Pentru o atare poziție și atitudine culturală pledează în totul comentariile doamnei Aurelia Rusu, într-o carte ce poate servi, cu drept cuvânt, ca manual de editare a scrierilor eminesciene. CHESTIUNEA BASARABIEI (Theodor Codreanu) Spirit polemic prin excelență, Theodor Codreanu dezbate chestiunea Basarabiei actuale în contextul istoric al evoluției acesteia, având ca reper de înțelegere pentru destinul respectivei părți a României tocmai publicistica eminesciană, în care viziunea gazetarului ("argumentele minții de laser a lui Eminescu") asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context, pecetluită. Tocmai de aceea consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român". E ideea pe care se axează întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu. Publicistica lui Eminescu pe această temă se revelează ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor Codreanu, este, în fapt, din punctul de vedere al eminescologiei, o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
făcut doar dușmani. Sau indiferenți. Și eu am un brăduț de Crăciun, dar esențialul: o rămurică, deasupra mesei la care am scris astea. Și totuși, Îmi cer scuze pentru a fi tulburat aceste zile de sărbătoare cu gândurile mele, poate polemice... “Radiosfera”, 23 decembrie 1996, ora 9,33 111. La anu’ și la mulți ani! Sub privirea Îngăduitoare ori, cine știe, Înțelegătoare a bradului pe care, cu toată pledoaria mea de deunăzi, desigur tot l’am adus În casă - e greu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
foarte puțin interes; științele și filosofia l-au ignorat aproape total. Este adevărat că, atunci cînd concepțiile sale sînt discutate, ele dau loc la controverse pasionante. Discipolii adoptă adesea tonul exaltat al panegiricului, în timp ce cercetătorii universitari se lansează în generalizări polemice" (9, p. 107). Întrucît ideile despre educație ale lui R. Steiner sînt întemeiate pe cele filosofice, este necesară o foarte scurtă expunere a unora dintre acestea (atît cît am putut surprinde ca un neinițiat în acest domeniu). Adept al monismului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
făcea precizarea că "școlile elementare vor putea fi organizate pe baza principiului politehnismului, în sensul că în ele s-ar învăța mai multe feluri de meserii" (35, p. 29). Același interes pentru școala rurală, interes sporit prin pasiune și spirit polemic, a manifestat și CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU (1868-1957). Fără să fi fost sociolog prin formație, fără să fi făcut cercetări de teren, Motru a întreprins, în unele din lucrările sale, ample analize sociologice asupra realităților românești din primele patru decenii ale secolului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a societății. Făcînd constatarea întemeiată că țărănimea era "tratată vitreg", nu se oprea și asupra lumii din mediul urban. Întemeiate erau și unele aspecte ale criticii îndreptate împotriva politicii școlare: școala rurală neglijată, școala secundară subordonată intereselor păturii burgheze. Spiritul polemic al lui Motru lăsa să se strecoare și critici exagerate ("am organizat un învățămînt public inutil marii majorități a poporului".) (36 a, p. 33). Viața satului, constituind o realitate de sine stătătoare față de viața orașului, iar țăranul avînd "o altă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
stil, la unii mocofani ce mă enervează al dracului de tare, devine ostentativ pentru a le da o identitate de scriitori. Supralicitează pentru a se delimita de caracudă, pentru a-și crea o identitate. Spun că sunt scriitor doar uneori, polemic, atunci când am de-a face cu un imbecil - și în cazuri dintr-astea devin aproape paranoic. Nu am citit aceleași cărți cu ăla. Unii îmi spun că aroganța asta e bună. Că sunt un bolovan, un bolovan care, ciocnindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mulțumită unor rămășiți din junețea mea spiri tuală Întârziată până la pragul celei de a doua copilării - păs trez mai departe ecoul Îndepărtat al poeziilor lui F. Aderca, cele mai multe de factură cerebrală. [...] Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos, gata să-i sară capsa din senin, din iarbă verde, dar numai pe pricini transcendente) l-au mânat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de Îndeletniciri, vag denu mită, a „publicisticei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mă întrebam ce căuta acolo. Trebuie să recunosc că am rămas și fără glas, și fără soluție. Tot despre vecini și vecinătăți interculturale. Sunt obligat de aproape patru luni să suport zilnic (mai degrabă noptic) chicotelile, urletele, râsul, discuțiile polemice nesfârșite, sunetul de telefon la miez de noapte ale vecinului meu din Coasta de Fildeș. Mă întreb, total incorect politic, dacă africanii nu au cumva o sociabilitate total diferită de a noastră. Se pare că acest lucru l-a înțeles
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
9 iulie 1972) „Spiritul civic presupune spiritul patriotic, spiritul revoluționar presupune o clară conștiință a misiunii scriitorului. El poate fi formulat în nenumărate feluri, poate fi abordat plecând de la aspecte concrete foarte diferite. Intenția noastră nu este a unei discuții polemice, ci a unei formulări de credințe literare și cetățenești. Realizată după Plenara CC al PCR din 1-2 iunie, eveniment marcat de expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, după Congresul educației politice și culturii socialiste, întâlnirea noastră are desigur în vedere invitația la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ar fi, Mutra va afirma persoana, iar persoana va afirma Mutra, într-un amalgam caracterologic gen turcul și pistolul. Persoana fiind prin excelență imperială, Mutra lui dom Virgil va avea, în contextul filmului, valoarea unei mărci poștale. Concluzia este iarăși polemică : în loc de împăratul e gol ! , trebuie să strigăm : Dom Virgil e iconic ! . Atitudini și clasamente 10 Demonul actualității față cu dictatura Văzând astăzi, la atâția ani de la premieră, filmul lui Dan Pița Faleze de nisip, constatăm că el conține destule elemente
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
X ?... Cinci întrebări pentru Radu Muntean și Răzvan Rădulescu 1. Unii au criticat filmele voastre (Furia, respectiv Marfa și banii) din cauza „limbajuluiș. Cică ar fi „suburbanș... Ce le răspundeți ? 2. Este această „felie de viațăș (sub)urbană un decupaj voit polemic cu un anumit cinema românesc sau pur și simplu nu v-ați pus problema asta ? 3. Credeți că omul care merge să vă vadă filmele are motive să se simtă „agresatș ? 4. Trebuie să se gândească un regizor, respectiv un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
că m-ar bucura să iau coronițe de recunoaștere internațională, dar nu voi ignora publicul român, oricât de tarat ar fi de experiența unui cinema românesc prăfuit și de oferta de filme străine predominant proaste. Nu-mi propun un dialog polemic cu nimeni. Tu probabil te referi la marea masă de filme românești presau postrevoluționare, sufocate de metaforuțe și pline de personaje artificiale care vorbesc ca din cărțile proaste. Posibil ca frustrarea mea cinematografică, acumulată în mulți ani, să fie unul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
un cineast angajat este acela pentru care nu există „directiveș venite de „sus”, ci numai dictaturi venite din verticala conștiinței și din orizontala realității. “i mai cred că o asemenea poziție este cu atât mai problematică astăzi, cu cât este polemică : publicul nu vrea realitate, vrea evaziune, visări și romanțe. Minimaliștii (sau neorealiștii) noștri întorc spre public o oglindă în care publicul nu vrea să se vadă. Nemescu nu făcea altceva : filmul său este în ciuda inventivității regiei și scenariului, a trucurilor
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
văzut deja două lungmetraje (unul este Boogie al lui Radu Muntean, celălalt, al lui Răzvan Rădulescu, fiind abia terminat) care nu (mai) au chiar nimic „mizerabilistș - ba chiar, aș zice, dimpotrivă ! Nu cred că este vorba neapărat despre o tendință polemică, aș zice că este mai degrabă o evoluție firească și necesară. Dar simt nevoia tocmai acum să apăr acest așa-zis „mizerabilismș... Am spus odată, ca un fel de butadă, că „mizerabilismul” este atunci când ceea ce vezi pe ecran este aidoma
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
rău mirositoare și obscene” <endnote id=" (455, II, p. 262)"/>. H.S. Chamberlain - propovăduitorul anglo- german al superiorității rasei ariene (În cartea sa, foarte populară În Germania, Fundamentele secolului al XIX-lea, 1899) - a opus „germanismului” „iudaismul pestilențial”. Într-un articol polemic cu titlul „Filozofia lui Chamberlain cu privire la rase” (Noua Revistă Română, 1 august 1901), filozoful român C. Rădulescu-Motru a adoptat o poziție vehementă Împotriva teoriilor rasiste și a legendelor pe care antisemiții le puneau pe seama evreilor. Au existat de asemenea, mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era convins că „oarba, năprasnica ură” a generat „criminala lege”, și nu „concurența meșteșugarului creștin”, atât timp cât „e loc În țară Încă pentru multe mii de brațe În meserie” <endnote id="(754, II, pp. 144-145)"/>. Gheorghe Panu Își amintea despre discuțiile polemice de la „Junimea” privind „chestiunea evreiască” dintre filosemitul P.P. Carp și mai mulți junimiști antisemiți. Plecând Într-o noapte de la o astfel de Întrunire, Carp le-a arătat colegilor săi, pe o uliță din Iași, un umil „ciubotar evreu” care lucra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că discursul său „contribuie la propaganda antisemită”. Plecând de la acest text, un ziarist de la Cuvântul liber (nr. 7, din 8 martie 1924) comentează unele date statistice, din care „s-ar putea vedea că În satele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care i-au urmat lui Inocențiu al III-lea (Honoriu al III-lea, Grigore al IX-lea) au reiterat această idee <endnote id=" (455, II, pp. 274-275)"/>. În paranteză fie spus, În spatele acestei teorii pare să se ascundă o poziție polemică față de o altă idee, curentă În epocă, și anume că, indiferent de felul cum se purtau, evreii trebuiau să fie tratați fără milă : uciși sau alungați. Un vechi proverb german surprinde această mentalitate : Macht nichts, der Jude wird verbrannt („N-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a pus solzi pe ochi (aluzie la experiența extatică a apostolului Saul/Pavel) și Îl cuprinde Întunericul În timp ce așteaptă venirea lui „Mesia, pe calul alb”. Într-un articol intitulat „Iudaism și antisemitism”, publicat În 1934, Mircea Eliade adoptă o atitudine polemică față de maestrul său, Nae Ionescu, criticând faptul că acesta face, În prefața romanului, „o translație nejustificată din planul filozofiei istoriei, pe cel al teologiei creștine”, aceasta din urmă fiind „transistorică”. În plus, Eliade se ridică Împotriva „certitudinii damnației evreilor” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei au protestat din nou Împo triva acuzației de infanticid ritual, adusă evreilor de A.C. Cuza În ziarul ieșean Curentul studențesc, editat de Asociația Studenților Creștini, coordonată de C. Zelea Codreanu <endnote id="(603, p. 362)"/>. De asemenea, o replică polemică a fost inițiată de medicul și teologul Virgil Ciobanu, care a publicat În 1924 o carte despre „omorul ritual”, privit „din punct de vedere istoric și medical”. „Istoria ne arată - scria el - că acuza de omor ritual a fost totdeauna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
the First Half of the 19th Century. The Jewish Case”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from the International Symposium, București, 30 septembrie - 4 octombrie 1996, ed. Ion Stanciu, Silex Publishing House, București. 98. Violeta Barbu, „The Polemic Theology during the Second Half of the 18th Century. A Religious Dimension of the Difference”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from the International Symposium, București, 30 septembrie - 4 octombrie 1996, ed. Ion Stanciu, Silex Publishing House
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]