4,442 matches
-
rile. S-au creat numeroase echipe �n cadrul CNRS sau �n cadrul EPHE care au trecut la investigarea lumii rurale, a educa?iei ?i �nv???m�ntului, loisir-ului, organiza?iilor, mijloacelor de comunicare �n mas?, s?n?ț??îi populă?iei, condi?iei femeii. Unii au cerut s?-l uit?m pe Durkheim! �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al sociologiei este de net?g?duit, cu toate diferen?ele ?i inegalit??ile dintre sociologiile f?cute �n diferite
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi, ar trebui s? aib? ca scop fundamental realizarea civiliza?iei lui interioare; �n societate exist? oameni cu inteligen?? medie ?i oameni cu inteligen?? maximal?; este lege �cre?terea geometric? a inteligen?ei mijlocii a societ??îi�. Constat�nd diminuarea populă?iei autohtone ?i �nmul?irea evreilor care acaparau industria, presa ?i se infiltrau �n politic? ?i �n cultur?, A. C. Cuza a amalgamat idei din biologie, economie, istorie, teologie, sociologie pentru a formula o �doctrin? na?ionalist-cre?țin?� � antisemit?, antibol?evic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iar sociologia are mult de lucru pentru a diagnostica problemele sociale reale ale societ??îi rom�ne?ți prezente. Factorii� politici, economici ?i juridici s-au considerat capabili s? contureze singuri �noile structuri politice ?i economice�. Dup? entuziasmul din decembrie, populă?ia a devenit spectatoarea care-?i alege �reprezentan?îi� iar apoi �i contempl? la televizor, a?tept�nd binefacerile �economiei de tranzi?ie�, ale �democra?iei originale� etc. (E. Zamfir, C.�Zamfir, I. B?descu (coord.), Starea societ??îi rom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
bucura de �week-end� (nu mai spunem, �n rom�ne?te, sf�r?it de s?pt?m�n?), de toate s?rb?torile at�ț de dragi nou?. �Guvernele postdecembriste ale Rom�niei s-au preocupat aproape maniacal s? asigure populă?ia dar ?i Europa c? s�nt capabile s?-?i asume destinele ??rîi �n epoca tranzi?iei�, dar au preferat �formule lejere cu caracter declamator� (I. Ghinoiu, C. Buruian?, op. cît., p.7). �n 2001, potrivit unui indicator sintetic agregat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?tre filosofi. Este de ajuns s? ne uit?m la opozi?iile care se cristalizeaz? �n timpul primelor dezbateri din economia politic? ?i mai mult din demografie, care bulverseaz? convingerile cel mai bine stabilite, cum ar fi mercantilismul ?i populă?ionismul. Astfel, ipoteza unei suprapopul?ri a speciei umane produce spaim?. Opinia care biruie acum este aceea a englezului Malthus care, �n celebrul s?u Eseu (1798)*, sus?ine teza dup? care cre?terea spontan? a populă?iei ar excede
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fi mercantilismul ?i populă?ionismul. Astfel, ipoteza unei suprapopul?ri a speciei umane produce spaim?. Opinia care biruie acum este aceea a englezului Malthus care, �n celebrul s?u Eseu (1798)*, sus?ine teza dup? care cre?terea spontan? a populă?iei ar excede cre?terea maximal? a ofertei de mijloace de subzisten??. Se f?cuse caz, f?r? �ndoial?, ?i de revolu?ia agriculturii care punea �n mi?care statele, �n Europa. Pentru a resorbi criză social? pe care o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
numai sociale, ci ?i patologice. �n ultimele momente ale Vechiului Regim, magistratul Montyon este cel care face publice condamn?rile pentru crime ?i pentru alte delicte din jurisdic?ia Parisului �ntre anii 1775-1785. Prelucr�nd datele astfel culese, el �mparte populă?ia dup? sex, v�rst?, situa?ie profesional?, natura ?i locul delictului. Public? rezultatele sub forma Observa?iilor asupra moralit??îi �n Fran?a (1786) ?i formuleaz? concluzia c? expansiunea urban? este cauza principal? a prolifer?rîi actelor criminale, odat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
politice concrete. Era vorba, �n fapt, de a pune la dispozi?ia guvernului britanic ?i a instan?elor conduc?toare principalele date economice ?i sociale, de natur? statistic?, pe care societatea le str�ngea �n cadrul unor teme privitoare la populă?ie ?i s?n?țațe, s?racii f?c�nd obiectul unei aten?îi speciale. De la simplă observa?ie se trecea la voin?a de a interveni asupra faptelor �nse?i, cu speran?a amelior?rîi condi?iei sociale a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unicul. Inspir�ndu-se din Laplace, de la care ia principiile mecanicii cere?ți ?i le transpune la faptele sociale, el �ncearc? s? degaje indicii revelatori � dat? fiind constan?a lor �n timp � ai �nclina?iei spre crim? la diferitele categorii de populă?ie. Quetelet constat? c? anumite fapte se reproduc cu regularitate, independent de indivizii care le comit. Luat individual, fiecare om pare c? ac?ioneaz? liber; totu?i, printr-un curios paradox, (cu c�ț num?rul indivizilor este mai mare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care a servit at�ț de bine ?tiin?elor naturale, ?i ?tiin?elor politice ?i morale( (Laplace). Cu ei se ajunge la schi?area unei matematici aplicate (fondate pe calculul probabilit??ilor) care �?i ia exemplele din datele statistice privind populă?ia, s?r?cia sau consumul. Coexist?, deci, mai multe demersuri de cunoa?tere a faptelor sociale ?i toate se vor ?tiin?ifice, cu toate c? se refer? la arhetipuri diferite. Pe de o parte, modelul biologic, propus de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1855) CONSTANT Benjamin (1767-1830); De la libert� des Anciens compar�e � celle des Modernes (1819) FOURIER Charles (1772-1837): Le Nouveau Monde industriel et societaire (1829) MAISTRE Joseph de (1753-1821): Consideră?îi asupra Fran?ei (1796) MALTHUS Thomas (1766-1834): Eseu asupra principiului populă?iei (1798) MARX Karl (1818-1883): Mizeria filosofiei (1847); Luptele de clas? �n Fran?a (1850); 18 Brumar al lui Luis Bonaparte (1852); Capitalul (1867-1894). Cu Engels F.: Manifestul comunist (1848). NECKER Jacques (1732-1804): Despre legisla?ie ?i comer?ul cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville se sting (Proudhon �i va urma cur�nd); Villerm� ?i Quetelet � care lucreaz? la elaborarea primului recens?m�nt al populă?iei �n Belgia � aproape ?i-au �ncheiat activitatea; mai tinerii � Marx, Spencer � �ncep o munc? de mari propor?îi pe care o vor dezv?lui progresiv, măi ț�rziu. Totu?i scenă intelectual? nu r?m�ne goal?. Numero?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce se �nt�mplase, ci proiecteaz? un ansamblu de reforme care urmau s? se bazeze pe re?eaua societ??ilor savante: Uniunile p?cii sociale. Era vorba s? se pun? �n lumin?, prin observa?ie, starea material? ?i moral? a populă?iei muncitoare, cu perspectiva unei reforme sociale f?r? interven?ia statului. Dup? un demaraj destul de lent, Uniunile au luat av�nt, ajung�nd �n 1884 s? conteze pe trei mii de aderen?i. Ace?tia s�nt �n majoritate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
guvernan?i. Pentru aceasta s-a creat �n 1891 un Oficiu al Muncii, dependent de Ministerul Comer?ului ?i Industriei, inova?ie decisiv?, prin care statul se dota, pentru prima oar?, cu un instrument permanent de investiga?ie sociologic? asupra populă?iei muncitore?ți. Acest instrument este pus la punct de c?tre sociografii leplaysieni ?i de c?tre statisticieni. �i vom reg?și pe ace?tia ?i printre exper?îi de care s-au �nconjurat guvern?rile celei de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
duit s? uneasc? economia clasic? ?i socialismul, preocupă?i fiind de dotarea clasei muncitoare cu instrumente de ap?rare, doctrinare ?i practice totodat? [Lepenies, 1990]. �n acela?i timp, al?i cercet?tori au atacat disputată problem? a amelior?rîi populă?iei din punct de vedere biologic. Francis Galton, v?rul lui Darwin, este primul (1869) care se apleac? asupra aptitudinilor mentale ?i a reproducerii lor de-a lungul genera?iilor, str?duindu-se s? arate c? aceste aptitudini s�nt ereditare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�ț de c�ț�. P. F. LAZARSFELD (1962) (tradus �n Filosofia ?tiin?elor sociale, Gallimard, 1970) Deoarece conduitele s�nt, �n practic?, măi pu?în accesibile dec�ț discursul celor care le pun �n act anchetă prin chestionar asupra populă?iilor e?antionate cu grij? constituie instrumentul privilegiat. R?m�ne s? m?sur?m leg?turile statistice �ntre variabilele construite plec�nd de la datele culese pentru a efectua inferen?e cauzale (analiza corela?iei, regresia linear?), pentru a testa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
electorală? De fapt, întrebarea referitoare la viitorul premier este alta. Și anume, în condițiile date, cine ar dori să fie premier? Are România cultura, civilitatea politică a Franței pentru a rezista eficient unei coabitări între Palatele Victoria și Cotroceni, locuri populate de adversari politici? Dacă ar putea avea loc alegeri anticipate? De câte ori au avut ele loc în România postdecembristă? De câte ori nu s-a vorbit de iminența lor, dar ele n-au venit nici cât Godot? Drept este, de data aceasta, cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Excelență, Am amânat scrierea acestor rânduri sperând că agresiunea împotriva Bibliotecii Naționale se va dovedi un simplu puseu de tembelism. Am așteptat să-l determinați pe dl Adrian Năstase să revină asupra unei decizii dezonorante. Dacă Biblioteca Națională ar fi populată doar de opera unor autori ca Radu Vasile, Nicolae Pleșiță, Caius Dragomir, Valter Roman, Pavel Coruț, Iosif Constantin Drăgan, Silviu Brucan, Viorel Roman, Paul Niculescu - Mizil, Cornel Burtică ori chiar Ulf Spineanu, mai treacă-meargă, dar pe rafturile și în depozitele
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
În afara celor concepute ca mijloace de represiune, nici o instituție nu este, în sine, nedemocratică. De la cimitire la bordeluri, de la biblioteci la cherhanale și de la universități la aeroporturi, caracterul democratic ori nedemocratic al unei instituții e dat de oamenii care o populează. Nu instituția în sine are o mentalitate; mentalitatea este a oamenilor care sunt instituția cu pricina. Fără oameni, instituția e o abstracțiune. Și o abstracțiune nu poate fi nici democratică, nici nedemocratică. Dezastrului financiar și administrativ al Uniunii Scriitorilor - niciodată
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Iașii anului 1808. Se știe, însă, că pe la 1821, același oraș avea 4.654 dajnici evrei. În privința estimării numerice cea mai importantă sursă rămâne, însă, recensământul din 1859, întocmit sub oblăduirea lui Ion Ionescu de la Brad. Conform acestuia, Iașii erau populați de un număr de 65.745 locuitori, între care erau incluse și cele 7.865 de familii evreiești, ale căror membrii totalizau 31.015 suflete, reprezentând 46 % din locuitorii orașului. Apelul la statistici confirmă creșterea constantă înregistrată de populația evreiască
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Alexandu C. Cuza, profesor de economie politică și finanțe la Universitatea din Iași, a fost foarte localizată. Sprijinul electoral pentru Cuza nu a trecut niciodată de circumscripțiile din nordul Moldovei situate în jurul Iașilor său natal și în regiunile Basarabiei intens populate de evrei Oricum, cariera sa politică a fost remarcabilă prin longevitate și consistență, ea furnizând o bază românească pentru dezvoltarea unor mișcări antisemite mai radicale și mai periculoase decât cea a lui Cuza însuși. Întreaga sa filosofie politică s-a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
tânăra lor patrie, alungați de mizerie, tocmai în momentul în care în nord capitalismul italian se dezvolta. Așadar, odată cu Crispi, politica colonială a Italiei, trimițând oameni peste graniță, punea accent pe necesitatea de a găsi terenuri pe care să le populeze cu proletari. Așa avea să se nască legenda despre „colonizarea unei națiuni sărace”, a unei „Italii proletare”, mânată de nevoi, ca „națiune imperialistă”, după modelul Marii Britanii și Franței. Aceste teze vor fi însușite de fascism. Cam în această epocă a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a încercat să se asigure că Italia nu va deveni un aliat de mâna a doua și a hotărât anexarea Albaniei, în 1939. După anexarea Austriei în 1938, regimul fascist a început să fie preocupat de situația Tirolului de Sud, populat în majoritate de germani, care și-ar fi putut manifesta dorința de a se reuni cu Reichul. Fasciștii erau preocupați de asemenea de implicațiile pe care le-ar fi avut implementarea politicilor antievreiești în schimbul câștigării de favoruri din partea regimului nazist
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
surprinde diferențele intergeneraționale cu privire la debutul vieții sexuale, am realizat o distribuire a femeilor incluse în eșantion pe cohorte de câte 5 ani, cu excepția primei și ultimei cohorte care acoperă intervale de timp diferite, datorită numărului redus de respondente care le populează. Astfel, cel mai tânăr interval de vârstă este format din femeile născute în anii 1985-1986, cu vârste de 18 și 19 ani, incluzând un număr de 68 de respondente (3,4%), iar cel mai în vârstă interval cuprinde femeile născute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
se pregătise să folosească drept intermediar între iubită și străin. Tocmai de aceea nu are rost să vă descriu bisericile și nici Galeriile Ufizzi. N-a fost un turneu turistic. A fost o poartă miraculoasă deschisă spre istorie, spre întîmplări populate de oameni, oameni reali, reînviind între zidurile Palatului Signoriei sau pe străzile multiseculare. Iată-i pe toți cei ce-au ridicat Florența pe culmile istoriei popoarelor și artei. Ies din cadre aurite, trăiesc, suferă și iubesc, clădind gloria lor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]