7,887 matches
-
ridicară din demonul nemuritor. Împresurat de vîlvătăi Demonul crescu urlînd cu strășnicie în focurile sale; 110 Los o învălui cu teamă pe Enitharmon într-un nor rece alb, Apoi jos o conduse în adîncuri și-n labirintul sau, Dînd Spectrului porunca aspră ca să vegheze-asupra dúșmanului ce urlă, Rotindu-se concentric în Dragostea Părintelui, Afectuoasa Pofta 138, Jinduire. Puse în fiare, mădularele-i de lanțuri își bat joc, fiindcă o văpaie 115 De foc învîrtitor deasupră-le se joacă ne-ncetat; cu viața pentru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
merse multe mile Înapoi în groaznică să Pînză, zapezi că lină prefirînd: În vreme ce urcắ, răcnind, puternic vibră Pînză, De la un cer la altul, de la un glob la altul. În vaste căi excentrice 187 320 Silite Cometele rostogolitu-s-au la groaznica-i porunca, îngrozitorul drum Căzînd în volbura năvalnic jos printre văile lui Urthona Și-n jurul lui Orc roșu; la Urizen napoi mergînd, erau cu sînge îndopate. Încet rostogolescu-se Globurile grele la porunca să, și-ncet se-nvîrt în jur188 Groaznicele escadroane ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
excentrice 187 320 Silite Cometele rostogolitu-s-au la groaznica-i porunca, îngrozitorul drum Căzînd în volbura năvalnic jos printre văile lui Urthona Și-n jurul lui Orc roșu; la Urizen napoi mergînd, erau cu sînge îndopate. Încet rostogolescu-se Globurile grele la porunca să, și-ncet se-nvîrt în jur188 Groaznicele escadroane ale lui Urthona teșind îngrozitoarea Pînză-n 325 Calea lor, si a lui Urizen cărare naintea-i pregătind-o. Sfîrșitul Nopții a Șasea VALA Noaptea a Șaptea 189 Apoi Urizen se înalță. Spectrul fugi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
căzînd asupra frunții tale sure blestemate". 90 Urizen răspunse: Citește cărțile mele, și explorează Constelațiile-mi, Întreabă-mi Fiii și ei te-or învăța să porți Război. Întreabă-mi Fiicele, care-,n întunecatele-afunzimi, afurisite, Frămînta pîine-a Suferinței la aspră mea porunca; căci eu sînt Dumnezeul Acestei groaznice ruine. Nălțați-vă, O, Fiicelor, la aspră mea porunca!" 95 Sfărîmînd Stîncile, Eleth și Uveth se nălțară, si Ona se nalta 197, Grozavnice cu vasele de fier, ce le purtau Prin aerul întunecos; cartea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-mi, Întreabă-mi Fiii și ei te-or învăța să porți Război. Întreabă-mi Fiicele, care-,n întunecatele-afunzimi, afurisite, Frămînta pîine-a Suferinței la aspră mea porunca; căci eu sînt Dumnezeul Acestei groaznice ruine. Nălțați-vă, O, Fiicelor, la aspră mea porunca!" 95 Sfărîmînd Stîncile, Eleth și Uveth se nălțară, si Ona se nalta 197, Grozavnice cu vasele de fier, ce le purtau Prin aerul întunecos; cartea de fier o luară și așezat-o-au deasupra Pe nori de moarte, si cîntecele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
50 Strigînd: "Așa precum voiesc voi dezbina Noroadele, dezbinînd Neamul: zadarnic se unesc, le răzleți-voi. Dar tu, O Fiule, ție ți-am dat tron și coroană, cu strășnicie Te-apăra-voi, deși în juru-ți se înalță Potrivnici fără număr. Voi da porunca vînturilor și îi vor răzleți, ori 55 Apele-mi chema-le-voi că pe-un puhoi în juru-ți; să nu te temi, să crezi în mine Și îți voi da în stăpînire toate marginile cerului. Avea-vei în război domnia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și Morții cei din Ulro coborît-au dintr-al lui Urizen Război 55 Și al lui Tharmas și din norii femeii-Întunecoase. Și unii erau țesuți o dată, și alții de două ori, iar alții întreit În Cap sau Inima ori Pîntec, după porunca cea mai dreaptă A preaîndurătoarei mile pentru spectralii morți. Cînd Urizen văzu pe Mielul Domnului învesmîntat în straiele lui Lúvah, 60 Uimit și îngrozit statu, desi bine știa că Orc Era Luváh. Însă acum privea un nou Luváh, Sau Unul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiindcă-așa cum e Persoană, deopotrivă viața sa e rînduita. Lasă-l pe Lúvah să răcnească în sumbrele străfunduri, chiar pîn' la Mistuire, Căci dacă nu-i hrănești mînia, se potoli-va-n pace. Dar daca încăpățînat cutezi aspra-mi porunca s-o refuzi, 145 Îți lua-voi sceptrul și coroană, și-mi rîndui-voi toate mădularele Cu aprigă asprime, si in nedeslușire te-arunca-voi, Unde nimic nu viețuiește 312, să rătăcești acolo; și dacă ostenit te-ntorci, Plîngînd la pragul Existenței, îmi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Atunci Urthona-Întunecatul lua Grînele afară din Camarile lui Urizen; Le macină în Morile-i vîjiitoare. Îngrozitor chinul Tuturor Neamurilor Pămîntului, măcinate-n Morile lui Urthona. În mîna-i Tharmas ia furtunile: vîltoarea el o slobozește-asupra 810 Roților; marile zbuciumate urlă la porunca-i cruntă Și-Învîrtejindu-se cumplit se veselesc în fioroasa tulburare-a roților Întunecatului Urthona. Tunete, Cutremure de Pămînt, Focuri, Potopuri, Se veselesc unul spre altul; glasurile lor cu strășnicie zguduie Abisul, Îngrozitoarele lor chipuri grijă-avînd de morile temute. Era acolo gerul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
deschiseră în inima și-n pîntece și-n creier 25 Către Beula, si morții cei din Beula prin porțile lor coborît-au Și unii erau țesuți o dată, alții de două ori, iar alții întreit În cap sau inima ori pîntec, după porunca cea mai dreaptă 363 A prea-întristatei mile pentru spectralii morți. Beznă și tristețe acoperit-au toată carnea; vecia fost-a-ntunecată364. 30 Urizen se chinuia șezînd în pînza-i de religie înșelătoare. Femeia o-a simțit și [SFÎRȘITUL FRAGMENTELOR SUPLIMENTARE] Note BIBLIOGRAFIE 1
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai semnifică și "arc de cerc de 90°". 56 (ÎI, 35) Instruction conține atributele: faptul de a da învățătură, cunoaștere; faptul de a călăuzi, de a arăta calea, deci iluminare; faptul de a da porunci, sau de a da cunoașterea poruncilor, deci arătarea legilor. În "învățătură" sînt cuprinse cele trei sensuri: cunoaștere, iluminare, ascultarea legii. 57 (ÎI, 39) Tyburn: Loc al faimoaselor spînzurători din Londra, la nord de Hyde Park. Cum sugerează și numele (dial. scoțian: burn = pîrîu; engl. veche burna
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vezi detalii pentru astfel de structuri verbale în lucrarea noastră The Phrasal Verb, 2004). "Wheel over" se mai poate însă traduce: "a se roți în jurul cuiva, fiind deasupra": o traducere alternativă ar putea fi așadar: Încet rostogolescu-se Globurile grele la porunca să, și-ncet dau roată Groaznicelor escadroane ale lui Urthona [...]." Dar "overwheel" se mai poate traduce și prin "a întrece în învîrtire": "Încet se-nvîrt Globurile grele la porunca să, și-ncet întrec în învîrtire Grozavnicele escadroane ale lui Urthona [...]". 189
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o traducere alternativă ar putea fi așadar: Încet rostogolescu-se Globurile grele la porunca să, și-ncet dau roată Groaznicelor escadroane ale lui Urthona [...]." Dar "overwheel" se mai poate traduce și prin "a întrece în învîrtire": "Încet se-nvîrt Globurile grele la porunca să, și-ncet întrec în învîrtire Grozavnicele escadroane ale lui Urthona [...]". 189 NOAPTEA A ȘAPTEA: Există două versiuni ale acestei Nopți; Blake nu a respins nici una dintre ele (versiunea b a fost scrisă probabil ulterior) (notă editorului englez). Descrie criză
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lor: Vezi Vala, VIII, 292-294. 360 (6, 13-18) la moarte osîndit: Vezi Vala, VIII, 321-326. 361 (6, 19-22) de-a' lui Luváh vesminte: Compară Vala, VIII, 337-340. 362 (6, 23-28) Enitharmon le teșea: Compară Vala, VIII, 52-58. 363 (6, 27) porunca cea mai dreaptă: Expresia "the fittest order" se mai poate traduce, evident, prin "ordinea cea mai potrivită". 364 (6, 29) vecia fost-a-ntunecată: Vezi Vala, VIII, 410-411. -----------------------------------------------------------------------6 7 1
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a lui Kant, dezvăluie dimensiunea antropologică a filosofiei sale. Omul este liber supunându-se necondiționat legii morale. Aceasta din urmă, posibilă prin funcționarea practică a rațiunii, fiindu-i acesteia formă a priori, este dată ca imperativ categoric, în forma unei porunci. Și tot rațiunea, dar în funcționarea sa speculativă, teoretică, determină cunoașterea. Or, dintr-o anumită perspectivă, cunoașterea și moralitatea instituie (formează) unitatea umanului. Rațiunea este unitatea modului existențial uman, universalul-dat-în-eu. Kant recompune unitatea de existență a omului pe temeiul a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a voinței pure); prin autonomia voinței (faptul ca voința să-și dea sieși legea) este condiționată orice acțiune a persoanei; si tot pe temeiul ei devine posibil un exercițiu al persoanei care tinde către un acord cu imperativul categoric (o poruncă), altfel spus, către o adecvare absolută a maximei acțiunii (mobilurile acesteia) cu "forma" rațiunii practice (însăși legea morală); imperativul categoric nu este nimic altceva decât legea morală "hotărâtă" de voința liberă pentru a condiționa o acțiune a subiectului uman. Expresia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptul unei causa noumenon. Legea morală apare pentru subiectul sensibil căci și acesta, ca element al unității de existență a omului, are o anumită relație cu tot ceea ce cuprinde subiectul inteligibil, așadar și cu legea morală ca imperativ categoric: o poruncă prin care subiectul inteligibil i se adresează celui empiric, "obligându-l" ca, în numele rațiunii la care și el participă, să se ia pe sine drept scop absolut și să nu-l socotească niciodată pe cel asemenea (orice ființă rațională) doar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ierta oamenilor greșealele lor, ierta-va și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; Iar de nu veți ierta oamenilor greșealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșealele voastre. (Matei 6, 14-15). CITAT RETRAS!!! Nu este vorba despre o simplă poruncă, cu caracter ultimativ, ci despre o recomandare pentru a fi asemenea Mântuitorului. Legea „nouă” vine cu un alt Înțeles al raportării la cel care ne greșește: Ați auzit ca s-a zis: „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”. Eu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nimic care să definească ființa particulară și umblătoare, așa cum sunt. Aș putea corela ideea aparent paradoxală din Apocalipsă cu una dintre posibilele Învățăminte ale pildei fiului risipitor, asupra căreia nu Încetez să reflectez: nu Întotdeauna cel „bun” și „ascultător” al poruncilor date (fratele fiului risipitor) apare astfel și În fața judecății părintești (dumnezeiești). Sondarea sau chiar experimentarea unor stări tensionate, de limită, depășirea lor printr-o reconversie a ființei trebuie apreciate, În comparație cu o condiție de mijloc, echivocă, mediocră și lascivă. A respecta
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și din noapte, până la acele primejdioase performanțe sportive - nu sunt decât o gimnastică menită să Întărească voința și să disciplineze sufletul. La drept vorbind, nu greșeam prea tare când consideram dandysmul un soi de religie. Cea mai aspră lege mănăstirească, porunca neînduplecată a Bătrânului din munți care, după ce-i Îmbată, le cere discipolilor săi să-și ia viața, nu era mai despotică și nici mai respectată decât doctrina aceasta a eleganței și a originalității care impune, la rându-i, ambițioșilor și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din noapte pînă la cele mai periculoase exerciții sportive, nu sînt decît o gimnastică menită să Întărească voința și să disciplineze sufletul. Într-adevăr, nu mă Înșelam Întru totul considerînd dandysmul un fel de religie. Cea mai aspră lege monahică, porunca Bătrînului din munți, care cerea fără a Întîmpina Împotrivire discipolilor săi beți să se sinucidă, nu era mai despotică și nici mai ascultată decât această doctrină a originalității și a eleganței, care impune și ea ambițioșilor și smeriților sectanți, bărbați
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu pedeapsa pe care le-a hărăzit-o Dumnezeu. "Dumnezeu l-a luat pe omul pe care-l zidise și l-a pus în rai, ca să-l lucreze și să-l păzească. Și Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam poruncă și i-a zis: "Din toți pomii raiului poți să mănânci, dar din pomul cunoștinței binelui și răului, să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, cu moarte vei muri""62. Intervine, însă, șarpele, ulterior simbol
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
recurgă la punga altuia"805. Viteza transferului de bani și folosința monedei este dimensiunea fundamentală a capitalismului. O lume căreia i-am dat numele plecând tocmai de la folosința banului, a capitalului. Braudel mai adaugă: "Acumulați, acumulați! Asta e legea și porunca!" pentru o economie capitalistă. S-ar putea spune tot atât de bine: "Împrumutați, împrumutați. Asta-i legea și porunca!"806 Este de remarcat că ceea ce făceau băncile 807 cu banii, adică încep să-i înmulțească "din nimic", tot asta făceau negustorii cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
O lume căreia i-am dat numele plecând tocmai de la folosința banului, a capitalului. Braudel mai adaugă: "Acumulați, acumulați! Asta e legea și porunca!" pentru o economie capitalistă. S-ar putea spune tot atât de bine: "Împrumutați, împrumutați. Asta-i legea și porunca!"806 Este de remarcat că ceea ce făceau băncile 807 cu banii, adică încep să-i înmulțească "din nimic", tot asta făceau negustorii cu mărfurile. Secretul este expansiunea și dezvoltarea, rafinarea și atitudinea omului, care pe fondul unor moșteniri naturale sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Răsplata fraierului", în Dilema Veche, anul XI, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014. Chirițescu, D. D.; Vasilescu, M., Economia SUA, Editura "Academica Brâncuși", Tg-Jiu, 2011. Chombart de Lauwe, P. H., "Cultura și puterea", Editura Politică, București, 1982. Chouraqui, A., Cele zece porunci ale zilelor noastre, Editura Humanitas, București, 2012. Cohuț, I. P., Inflația în cea de-a doua jumătate a secolului XX, Editura Economică, București, 2005. Constantinescu, N. N.,-co., Capitalismul contemporan, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985. Constantinescu, N. N.,-co., Economia politică a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]