3,550 matches
-
fine am ajuns și pe platoul Semenicului, am trecut pe lângă morile de vânt construite de mai mulți ani acolo, dar care nu prea funcționează și am oprit aproape de vârful Gozna. Îmi aduc aminte că întotdeauna când ajung aici, urc emoționat poteca spre vârf, știind că voi avea parte de un peisaj deosebit, având în fața ochilor o bună parte din regiune, până hăt departe spre Reșița. Pe vârf erau foarte mulți turiști, fiecare grup făcea poze, bineînțeles că și noi am făcut
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
am crescut și copilărit dar sufăr pentru absența celor care mă primeau cu drag, iar locurile de asemenea parcă-mi sunt ostile. Nu mai întâlnesc oamenii pe care i-am lăsat când am plecat, doar dealurile și colinele, drumurile și potecile pe care rătăceam de multe ori și noaptea, deși parcă și acestea sunt schimbate, par mai mici, mai tocite de vitregia timpurilor, uneori prea aspre. Oamenii mi se par mai mici, mai supărați, străini de cei lăsați de mine, nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de unii străini, țara și glia românescă, patrimoniul și valorile lăsate de înaintașii mei care și-au sacrificat viața pentru a le apăra, să avem noi cu ce ne mândri.Sunt atras de locurile copilăriei mele, de toate cărările și potecile pe unde am umblat, de cimitirul unde-mi sunt înmormântați părinții de unde ne cheamă mereu să le ascultăm șoaptele prin care ne îndrumă la fapte bune, să fim cinstiți, curați și buni așa cum ne-au învățat ei când eram sub
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și întreținută de primii călugări care au poposit aici. Drumul până pe vârful dealurilor l-am făcut cu autocarul, iar la capăt am dat de o parcare enormă cu foarte multe autocare. Urcușul până la mânăstire a fost foarte interesant, pe o potecă tăiată în piatră și un tunel care a fost săpat ca să ușureze accesul călugărilor, ca și al vizitatorilor. M-a fascinat modul în care urcau călugării pe vremuri sus, într-o plasă legată de o funie, carte era trasă sus
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
și prestigiu în afară[...] Pe linia tradițiilor liberale [...] PNL conștient de tradițiile glorioase al căror fir l-a reluat acțiunea noastră rămâne în mijlocul frământărilor și al nesiguranței generale stânca nezdruncinată a năzuințelor de astăzi și a înfăptuirilor de mâine [...] Pe potecile oportunismului mulți se pot strecura spre onoruri și demnități trecătoare, pe drumul greu, dar drept, pe care mergem, ne stau însă călăuză și țintă onoarea și demnitatea înaintașilor noștri. Organizarea generală a partidului Raportul d-lui Dimitrie Cioc fost prefect
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
satul Gârdești de pe Valea Iezerului și mai departe cu centrul de comună, satul Voinești, din apropierea văii Tutova. Cu satul Iezer (Ezăr), cel mai apropiat de Stâncășeni, legătura se face printr-un drum de țară, sau și mai direct, printr-o potecă peste Dealul Bisericii. Important pentru sătenii noștri este și Dealul Fântânelelor (313m), component al culmii unitare ce pleacă din Dealul Ghelmegioaei (cu punctul trigonometric 345m), la nord-est de satul Voinești, și se continuă spre sud cu D.Cârțibașu (305m) D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în mâini, ne-am început epopeea celor două săptămâni. Mai întâi ne-am deplasat până în satul Mălini, de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe culme, fiind și vremea amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de vreo 20 km spre ulucul depresionar subcarpatic de la poalele estice ale M-ților Vrancei. În urma unei prealabile consultări a hărților topografice de către întreg colectivul profesoral (căci nimeni dintre cadrele didactice nu mai fusese pe acest traseu), se hotărăște să urmăm poteca de pe Vârful Coza spre satul Coza din ulucul depresionar intern al Subcarpaților Vrancei (300-400m altitudine). Odată traseul ales și odihna terminată, caravana se pune în mișcare. Este momentul în care solicit atenție (!). Ajunși la marginea abruptului, profesorul Năstase, după ce ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
am ținut cont că urc de la nivelul mării (zero metri) și nu pe o pantă oarecare, ci pe un abrupt de falie tectonică. Cu rucsacul în spate ... am pornit-o voinicește de-a dreptul ... fără să mă interesez de vreo potecă mai accesibilă. Pe la amiază altimetrul meu arăta doar 1000m ... deci mai erau încă 500m în pantă plină de tufișuri spinoase ce trebuiau ocolite ... încât abia pe la orele 16 am ajuns pe culme. Priveliștile extraordinare oferite de aici, atât spre M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
culmea căruia se situa frontiera dintre Kazahstan și China. În prima zi a plănuitei ascensiuni ... o mașină a Universității ne-a urcat până la o stațiune montană situată la o înălțime de aproape 1200m. A doua zi am urcat pe o potecă accesibilă pietonal până la o cabană alpină ... pe la cca 2000m, pentru ca a treia zi să încercăm asaltul final. După nici o oră de urcuș dificil ... am întâlnit limba ghețarului văii ... aceeași vale care, la poalele muntelui, traversează Alma-Ata. După încă circa o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
văd acum, de la distanță, făcând această tentativă riscantă care avea să ducă la prima noastră închisoare. Era vorba să ajungem la Dunăre, în direcția Iugoslaviei, printr-un loc numit Vânju Mare, unde ne așteptau două călăuze localnice, oameni cunoscători ai potecilor din zonă. De acolo, aveau să ne conducă, pe timp de noapte, prin zona interzisă până la malul fluviului. Dar barca ce trebuia să ne ducă pe celălalt mal al Dunării n-a sosit niciodată în acea noapte de noiembrie... Oare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
asupra domeniului imanent, unde totul era de descoperit fără ajutorul și fără autoritatea unor dogme și tradiții nechestionabile. Condiția cercetătorului și condiția obiectului cercetat furnizează așadar amîndouă noutate, își potențează una alteia noutatea. Cunoașterea nu mai este un teritoriu cu poteci și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întinderilor fără hotar și al veșniciei, o metaforă a vieții însăși, o sugestie a condiției poetului reprezentativ. Astfel, în creația literară Rapsodia pădurii, poetul afirmă: „Fii codru, dacă poți, cu zeci de glasuri Cu cerbi, cu flori, cu vulturi, cu poteci, Dar nu uita porunca vremii tale: Fii codru-n acest secol - douăzeci.” Labiș aparține spațiului nord-moldovenesc, numit de Lovinescu „placenta de aur a artei”. Apartenența poetului la acest spațiu și deplasările aproape ritualice în București constituie un simbol al dublei
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu ce scop recoltează această plantă? 9. Precizează ce fenomen explică acest text. 10. Numește un alt text din lectura personală, care explică numele sau apariția unei vietăți. Proba nr. 3 - Ccomunicare scrisă Citește textul următor și rezolvă sarcinile date: „Poteca pe care apucase îl scoase drept la un eleșteu mare. în cale văzu o nuia lungă de alun, pe care o luă, așa de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. El era dus cu gândurile. Se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
anotimp este? Observă florile, tufișurile, sunetul păsărilor. Poate că poți să vezi fluturi sau un heleșteu cu pești...Fă-ți timp ca să creezi o grădină de care să te bucuri. Plimbăte prin grădină și în timp ce faci acest lucru, observă textura potecii de sub picioarele tale și simte senzația ușoară de căldură a razelor de soare pe piele... Imediat ajungi pe o minunată pajiște verde cosită. În timp ce treci prin ea, vezi în fața ta o fântână veche înconjurată de stânci joase, cu un
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
asupra domeniului imanent, unde totul era de descoperit fără ajutorul și fără autoritatea unor dogme și tradiții nechestionabile. Condiția cercetătorului și condiția obiectului cercetat furnizează așadar amîndouă noutate, își potențează una alteia noutatea. Cunoașterea nu mai este un teritoriu cu poteci și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru ceea ce a fost prima sinteză a culturii române. Extrage, nu decupează, din textele sapiențiale motivațiile unor sensuri arhaic-moderne și cîntărește greutatea specifică a cuvintelor noastre esențiale plămădite de autori prestigioși de pînă la 1900 (Coresi, Neagoe Basarab, Cantemir, Eufrosin Poteca, Hașdeu, Lazăr Șăineanu, citit și citat cu una dintre cărțile cele mai frumoase ale culturii noastre": Încercare asupra semasiologiei limbei române, 1887; Eminescu, Blaga, Iorga). Pleacă și se întoarce mereu la Biblie, face lectura, cum singur mărturisește, a zecilor de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de 80 %, restul de 20% fiind eliminați. Aceasta se va realiza cu sprijinul voluntarilor elevi ai Colegiului Silvic și membri ai Asociației ECOTIN Bucovina, precum și din comunitatea locală, iar materialele necesare vor fi furnizate de către custodele rezervației: Ocolul Silvic Pojorâta. Poteca pornește chiar din drum, si este semnalizată în prezent doar la intrare cu ajutorul unui panou cu un minim de informație, unde există câteva trepte din piatră și balustradă de lemn. În rest, poteca urmărește un drum format de către cervide, relativ
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
furnizate de către custodele rezervației: Ocolul Silvic Pojorâta. Poteca pornește chiar din drum, si este semnalizată în prezent doar la intrare cu ajutorul unui panou cu un minim de informație, unde există câteva trepte din piatră și balustradă de lemn. În rest, poteca urmărește un drum format de către cervide, relativ accesibil, marcat cu vopsea, pe alocuri se vor putea folosi pietre pentru a ușura accesul, iar peste pârâul care traversează rezervația se va construi un podeț de lemn. În punctele importante, acolo unde
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
atrăgător pentru a stârni interesul celor care vizitează rezervația atât în scop didactic, cât și în scop turistic. Pe lângă informațiile științifice, încercăm să transmitem și mesaje legate de importanța protejării acestui ecosistem unic pentru a sensibiliza orice trecător al acestei poteci. Prin realizarea acestei poteci tematice se urmărește ca impactul antropic să fie minim. Chiar dacă accesul în rezervație este permis doar persoanelor autorizate, estimăm că prin creșterea numărului de vizitatori în următorii ani, este posibil să apară un minim impact antropic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
interesul celor care vizitează rezervația atât în scop didactic, cât și în scop turistic. Pe lângă informațiile științifice, încercăm să transmitem și mesaje legate de importanța protejării acestui ecosistem unic pentru a sensibiliza orice trecător al acestei poteci. Prin realizarea acestei poteci tematice se urmărește ca impactul antropic să fie minim. Chiar dacă accesul în rezervație este permis doar persoanelor autorizate, estimăm că prin creșterea numărului de vizitatori în următorii ani, este posibil să apară un minim impact antropic, care să fie studiat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
permis doar persoanelor autorizate, estimăm că prin creșterea numărului de vizitatori în următorii ani, este posibil să apară un minim impact antropic, care să fie studiat. Eventual, dacă apar modificări prin care sunt periclitate elementele caracteristice ale rezervației, urmează ca poteca să fie utilizată doar în scop științific și didactic. Elementele caracteristice potecii Poteca va avea o lungime de 1200 m pornind de la drum până la golul alpin și se va desfășura între altitudinile 1200- 1500 m. În mare parte, aceasta va
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
următorii ani, este posibil să apară un minim impact antropic, care să fie studiat. Eventual, dacă apar modificări prin care sunt periclitate elementele caracteristice ale rezervației, urmează ca poteca să fie utilizată doar în scop științific și didactic. Elementele caracteristice potecii Poteca va avea o lungime de 1200 m pornind de la drum până la golul alpin și se va desfășura între altitudinile 1200- 1500 m. În mare parte, aceasta va urmări drumul creat de cervide, care este mai mult în pantă decât
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]