4,088 matches
-
seara aceea o idee: să mă furișez într-o noapte în circ, după terminarea spectacolului, și să eliberez animalele din cuști. Tot mai des mă așezam la spărtura din gard prin care se vedea bine cortul circului. Așteptam să se potolească toate zgomotele, să se stingă luminile și atunci puneam la punct planurile mele cutezătoare. Când m-am socotit pregătit, m-am hotărât, profitând de împrejurarea că tata era ocupat cu Luchi, să trec la fapte. M-am strecurat, fără să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cu bufnița aia bătrână care se ascunde între oglinzi, poate e ăla care ți-a smuls ție limba, Profetule. Măsurați-vă cu el, nu cu o femeie fără apărare, târâie brâu ce sînteți". Pescarii așteptau cu capetele plecate să se potolească ocările care semănau cu un puhoi de primăvară ce târa un mâl greu de vorbe cu el. În cele din urmă n-au avut încotro, s-au ridicat cu toții de la mese și au plecat, lăsînd-o singură în fața cafenelei; ea striga
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în masa de care mă sprijineam. Atunci Profetul mi-a aruncat o privire neagră și cât eram de beat tot am citit în ochii lui că dacă mai făceam scandal se va scula de la masă și va veni să mă potolească pentru a-și bea cafeaua liniștit. Cu mâna lui grea ca o lopată. Profetul ar fi putut să mă strivească la fel cum strivea portarul muștele. Mi s-a făcut frică. Amenințând mai departe, dar pe un ton mai degrabă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
motiv de îngrijorare. Nu cumva trebuia să plătească și el pentru prostia mea? I-am explicat cum am putut mai bine ce fusese în capul meu. ― Și acum ce ai de gînd? m-a întrebat el. ― Aștept. ― Ce? ― Să se potolească psihoza. ― Și dacă nu se va potoli? ― Adică tu crezi că... ― Eu nu cred nimic, mă întrerupse, nervos, Dinu. Te-ai jucat cu lucruri cu care în general nu te poți juca nepedepsit. Roagă-te să nu fie curiozitatea Mopsului
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
plătească și el pentru prostia mea? I-am explicat cum am putut mai bine ce fusese în capul meu. ― Și acum ce ai de gînd? m-a întrebat el. ― Aștept. ― Ce? ― Să se potolească psihoza. ― Și dacă nu se va potoli? ― Adică tu crezi că... ― Eu nu cred nimic, mă întrerupse, nervos, Dinu. Te-ai jucat cu lucruri cu care în general nu te poți juca nepedepsit. Roagă-te să nu fie curiozitatea Mopsului mai puternică decât teama de un blestem
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
răbdare!" Bănuiesc că e bătrâna meșterului. Afurisită femeie, scoală oamenii cu noaptea în cap! Dacă nu mă trezea ajungeam poate la sfârșitul visului, însă a ciocănit în somnul meu ca într-un ou până l-a crăpat... " Stai că vin, potolește-te!"... N-are cine să fie altcineva. Și va trebui să ies de sub pături, pe frigul ăsta, văd că nu renunță, bate întruna, fără să se descurajeze. Parcă e surdă. Dacă muream, mă obliga să vin de pe lumea cealaltă, să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Cu timpul, calificarea și pretențiile ei crescuseră peste măsură, strechieta trecând la vânătoare de iepurași. Nu de câmp, ci capturați din curtea unui vecin, care, neavând ceva mai bun de făcut, s-a apucat să crească iepuri. Până să o potolească stăpânii, pisica-vânător reușise deja performanța de a aduce în curtea casei trei iepurași, în trei zile. Un record. Dacă o ținea tot așa, îl depășea pe Ion Țiriac, cu mistreții lui de la Balc. Dar Manuche nu a abando- nat: a
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
care a prins să ca-dă, deasă și grăbită, nu a pus pe nimeni pe gânduri. Și acestea au o frecvență apreciabilă. La un moment dat, lumea a observat că furtuna a scăzut în furie. În scurt timp, s-a și potolit. Numai norii negri acoperiseră în strat gros cerul, sporind întunericul nopții. Adunați prin încăperi, la adăpostul obloanelor de la uși și de la ferestre, care atenuează zgo- motele de afară și păstrează mai bine temperatura în interior, briviștii nu mai știau ce
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
prezentat de trupa satului: urși, capre, tobe, clopoței, personaje cu măști simbolice. În final, oaspeții au fost invitați să încingă o horă românească, îmbră- cați în costume naționale românești. La sfârșit, Petrică, ginerele, s-a dat și el în... spectacol, potolindu-ne setea - cam accentuată - cu admirabilul vin de Panciu, din via proprietate personală. Și mai bine i-am cunoscut pe Monique și pe Raymond la ei acasă, în Brive la Gaillarde. - Basile, tu ce bei? Whisky, Porto, Pastis, Coniac? - Whisky
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Bufallo -, unde eram în trecere împreună cu Michel Deguy, și el prezent la această discuție stârnită de execuția lui Ceaușescu.) — Ar fi trebuit să fie lăsat pe mâna mulțimii, a poporului, am spus eu. Așa cum a pățit Mussolini. Asta ar fi potolit mulțimea pentru o bună bucată de vreme, societatea românească ar fi devenit poate mai puțin violentă. Și cât de cât solidară... Nu știu care dintre prietenii mei francezi a sărit să mă contrazică și să-mi explice că, dimpotrivă, ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
regulamentar” : să trăiți tovarășe maior, după care a izbucnit într-un hohot nestăvilit de râs. Pur și șimplu, îl amuza ceea ce nu mai pățise niciodată, după cum singur a și spus: să adoarmă la locul faptei. L-am lăsat să se potolească, apoi i-am zis: bine, Giorgică, eu o să trăiesc, dacă asta îmi dorești, dar tu ce cauți aici? Păi, dom’ maior, a schimbat el placa, dacă o să vă spun că aștept tramvaiul, o să mă credeți? Care tramvai mă, îi țin
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și al cărui maximum este răpitor-de-frumosul. Desigur, nu neg valoarea de comunicare în sens larg a ambalajului, însă înclin să cred că, spre deosebire de alte elemente puse în joc exclusiv în acest scop, împachetarea este realizată la superlativ doar pentru a potoli setea de armonie estetică a vânzătorului/donatorului. Aici, mă bazez atât pe intuiția mea sensibilă (care, după treizeci de ani, își rărește rateurile), cât și pe multiplele evidențe înregistrate la fața locului (indivizi care își împachetează ceremonios sandvișurile sau deserturile
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
le descoperise numele, legat de culoarea lor văratică și deci nepotriviți pentru sezonul rece și, mai mult decât atât, pentru o vizită la spital, se răzbunaseră pervers, insinuându-se printre celelalte cifre pe care zbaterea genelor ei încerca să le potolească nu știu. Știu doar că ea se înșelase și că Reiko îi plătise cu două mii de yeni mai mult decât ar fi trebuit. În acest punct în care tabloul treimii noastre confuze și stângace prindea contururi în realitatea Tamazawei, un
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
băieții în chestiuni de seamă leit cu păstorul sufletesc al satului, de unde s-ar vedea edevărul despre vinul puterea-ursului, pe care preotul continua să-l utilizeze atât în scopuri religioase, cât și în altele, cu mult mai mirene. Ca să mai potolească ceva din vorbele care circulau pe seama lui, popa s-a gândit că n-ar fi rău să-i mai vină pe lume încă unul sau doi moștenitori, așa, ca să priceapă satul că el își iubește, încă, preoteasa, abia trecută de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fost luați, după vorbele astea, la raion sau regiune. Unii s-au întors după câteva zile. Câțiva, însă, sunt și acum plecați, nimeni nu știe unde și pentru cât timp). Titi vorbește tare, deși popa-l roagă să-și mai potolească glasul. Însă copilul nu prea reușește, timbrul său mult prea sonor îi joacă feste. Uit că este păcat să ascult spovedania altcuiva, că numai preotul are dreptul și datoria s-o facă și încep să trag cu urechea... “Ia zi
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dar am stat mult timp, fascinată, să privesc țesătura albă a liniilor peste care se așternuse o ușoară brumă străvezie. Pe deasupra fluturau frunze, care parcă voiau să-mi transmită un mesaj sau doar să-mi atragă atenția. Încercând să-mi potolesc atacul de panică, atunci când am văzut că ceasul arăta tot opt fără douăzeci, am mers până la intersecție, am luat tramvaiul bun de data asta, iar când am coborât era opt fără douăzeci. Ca prin vis, am intrat în școală, prinsă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de cartier, supraaglomerată, totul sclipește, asurzitor, costumele negre, paietele, fripturile și parfumurile dulci, senzuale. Aur. Țiganii încing dansul în jurul nostru, se rotesc neîncetat. De alături se aude un puști strigând fără rost: Ia tiribomba, neamule, tiribomba cu norocul, ca să-ți potolească focul. Fum și acordeoane. O, viața mea. Maneaua se re varsă de peste tot, lunecând peste tăcerile noastre îmbrățișate, înghițindu-ne. O, viața mea. Privirea mi se agață de ceasul din hol, acum atât de departe: 12.02. Nu mai văd
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
teancuri de reviste, manuscrise și hârtii, în fața fotoliului cu brațe ca niște coapse de elefant îmbrăcate în pluș cenușiu, în care era ghemuită, sub un pled în carouri tras până la bărbie, Ileana Roman. „Ei, acuma ai băut apă, ți-ai potolit setea, poți să-mi spui mai departe“, îi zicea. Mă obosești pur și simplu. Sunt frânt, nu înțelegi? „Lasă, că-ți trece oboseala în timp ce te montezi de cele ce-ți vei aminti. Și, la o adică, tu vorbești de oboseală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vîntul rece care adia prin Încăperile pustii ale apartamentului. El și Patrick petrecuseră ore În șir inventînd bătălii aeriene imaginare pe cerul acestui dormitor de pe Avenue Joffre. Jim urmări avioanele Spitfire și Hurricane Învîrtindu-i-se deasupra capului. Mișcarea lor Îl liniștea, potolindu-i durerea din maxilar și Îi veni să rămînă acolo, dormind liniștit În camera prietenului său plecat pînă la terminarea războiului. Dar Jim Își dădea deja seama că era timpul să-i găsească pe mama și pe tatăl lui. În lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
De cîteva ori, cînd se apropiase de vreo casă părăsită, Jim fu alungat de paznicii chinezi. Într-o dimineață, soldații japonezi nu-și mai făcură apariția. Jim așteptă răbdător În grădina casei, În spatele Country Club-ului american. Încercînd să-și potolească foamea, rupse crenguțe din boschetul de rododendron, gata să aprindă focul lîngă piscina goală. Urmări un avion care zbura În lumina rece de februarie și numără cele trei bomboane de ciocolată cu lichior din buzunarul hainei, pe care le păstrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de fiecare dată, ignorați de echipele de la tunurile antiaeriene din amplasamentele lor cu saci de nisip, postate de-a lungul șoselei din jur. Jim Își linse degetele, savurînd ultimele rămășițe din cartoful dulce de sub unghiile lui roase. Căldura catrtofului Îi potolea durerea sîcÎitoare de dinți. Îi urmări la lucru pe gunoierii chinezi, fiind tentat să se strecoare printre sîrme și să li se alăture. Erau atîtea mărci noi de avioane japoneze! Doar la vreo patru sute de metri depărtare de cursele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Totuși, alții ajunseseră la comori Înaintea lor. O jumătate de oră se Învîrtiră prin orezăriile pustii, fără să poată găsi un singur container parașutat. Price Își flutură pușca, amenințînd Întreaga lume de canale tăcute. Din fericire, furia lui Price se potoli repede. După ce reveniră la drumul spre Shanghai, locotenentul Îndreptă camionul spre trupul unui curier japonez, zăcînd lîngă motocicleta lui. Capul bărbatului mort explodase Într-un jet de bucățele sîngerii și țesut de creier, care Împroșcaseră pomii de pe marginea șoselei. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sută cincizeci de zile. $8 1. Dumnezeu și-a adus aminte de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele care erau cu el în corabie; și Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, și apele s-au potolit. 2. Izvoarele Adîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din cer a fost oprită. 3. Apele au scăzut de pe fața pămîntului, scurgîndu-se și împuținîndu-se și, după o sută cincizeci de zile, apele s-au micșorat. 4. În luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și i-a zis: "Iată, fratele tău Esau vrea să se răzbune pe tine, omorîndu-te. 43. Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban în Haran, 44. și rămîi la el cîtăva vreme, pînă se va potoli mînia fratelui tău, 45. pînă va trece de la tine urgia fratelui tău, și va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimite să te cheme. Pentru ce să fiu lipsită de voi amîndoi într-o zi?" 46. Rebeca a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
al doilea, celui de al treilea, și tuturor celor ce mînau turmele: "Așa să vorbiți domnului meu Esau, cînd îl veți întîlni. 20. Să spuneți: "Iată, robul tău Iacov vine și el după noi." Căci își zicea el: Îl voi potoli cu darul acesta, care merge înaintea mea, în urmă îl voi vedea față în față, și poate că mă va primi cu bunăvoință." 21. Astfel darul a trecut înainte, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea. 22. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]