4,003 matches
-
țară mai frumoasă decât Atlantida și stăpânii ei veți fi voi! le-a spus Puarem. Iar când au coborât pe țărmul țării Ta Kemet și au aflat câte mii de corăbii le înghițise marea, oamenii au plâns și s-au potolit, fără să mai întrebe ceva. Totuși, mai mult de douăzeci de mii de soldați și mai ales meșteșugarii care nu putuseră fi prinși n-au venit la corăbii, dorind mai degrabă să moară lângă neveste și copii, decât lângă Puarem
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lanțuri dintr-un ținut aflat între miazănoapte și răsărit, apoi cine știe cum dobândind libertate de la stăpânul său, lucru care nu se mai întîmplase în Atlantida. El izbuti să curme certurile celor care căutau să-și scape viața din cumplitul potop, îi potoli, îi învăță ce să-și ia cu ei din sărăcăciosul avut pe care-l pierdeau și-i împărți pe corăbii. Erau vreo douăzeci de corăbii, cele mai multe pescărești, alte câteva mai mari, militare. Întinseră pânzele și plecară, mai apucând să vadă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și să-l îmbrățișeze. Simți că nu se poate stăpâni și lăsă plânsul să izbucnească. Fără să știe pentru ce, plânse și Nefert. Străinul își încorda ochii, părând că se gândește la altceva, dar îl privea țintă pe rob cărunt. Potolindu-și în sfârșit plânsul, Auta suspină: - Te-am crezut mort, prietenul meu drag... Bine că te-am găsit! Acum ai să vii cu noi, Mai-Baka. CAPITOLUL XXIX Părăsindu-și coșul cu pește, Mai-Baka îl urmă pe Auta ca un câine
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ei cum ai fost cu Valukaga? Mai bine să taci și să le mulțumești că ne-au scos din robie și să fii mândru că ne poartă cu ei prin văzduh. Și Ntombi tăcu, învățîndu-l și pe Mai-Baka să-și potolească limbuția. Ajunseră în sfârșit pe podiș, lângă marea luntre. Dar când văzu pădurea aproape, Mai-Baka iarăși uită de povața nevestei și-i ceru lui Auta îngăduința să se ducă să vâneze ceva pentru cină. Și spre mirarea lui, Auta nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe scaun și continuă să plângă cu fața în mâini. Moșul consideră că orice i-ar zice acum ar fi de prisos. Se așeză lângă el pe un scaun, deși în cameră era destul de rece și îl lăsă să-și potolească durerea, dar fără să-l părăsească, murmurând o rugăciune cu ochii plini de lacrimi, implorându-l pe Dumnezeu pentru a-i dărui liniște și putere să poată suporta această grea încercare. La un moment dat, Radu se opri din plâns
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
-Mi s-a stricat mașina. încercând să-i fac ceva, am stat în ploaie. -Doamne, Doamne, zise Radu, apoi o privi zâmbind, nu vezi roata pe geantă? -N-am observat, eu nu sunt inginer, vocea Ramonei devenind plângăcioasă. Ploaia se mai potoli într-o oarecare măsură, cerul se mai luminase la orizont, picurii de ploaie veneau din ce în ce mai rar. Radu îi propuse Ramonei să meargă la el acasă să se schimbe cu haine uscate, promițându-i că o va duce acasă cu bicicleta
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
este la fel de bun pentru eliminarea problemelor pielii, dar e aproape imposibil de cumpărat în ziua de azi. În plus, prin furnizarea unei nutriții veritabile care chiar ajunge în fluxul sangvin și hrănește țesuturile, legumele crude și sucurile acestora reușesc să potolească în mod eficient cunoscutul sindrom al poftei de dulciuri ce afectează sănătatea copiilor ale căror mese constituite din alimente denaturate procesate fermentează și putrezesc în loc să fie digerate și să intre în metabolism. Pofta cronică de dulciuri este un semn clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mine faptul că sunt atât de... supus. Futu-l n gură. — Mă Întâlnesc cu Forumul Lothian pentru Egalitatea Între Rase. M-am gândit că cel mai bine ar fi, din perspectiva relațiilor comunitare, să ținem legătura cu ei ca să mai potolim temerile și toate alea, pentru că ăsta e un caz delicat și așa mai departe. — Bine gândit, Bruce, așa mai zic și eu. Atunci peste două ore. Simt o senzație de căldură crescândă În piept. În ultima vreme n-am prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fapt niciodată din loc. Mă gândesc să-i spun asta lui Ray, dar decid că n-are nici un sens. Adică, de ce m-aș obosi? Totuși mă simt mai bine, mă pot concentra mai mult. Atacul meu de anxietate s-a potolit, așa cum se Întâmplă când se conturează o vânătoare la orizont. Oprim În fața apartamentului lui Ocky, iar eu cobor și sun la ușă. Nu răspunde nimeni. Sper că nu l-am ratat piezându-mi vremea cu Drummond și amicele ei pițipoance nonșalante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mănâncă pentru Minelt efect instantaneu și mă duc la chși pentru 00000000000000000 ce-i asta 00000000000000apă maro din curul meu seține-te bine 000000000000000000000000 ține-te 000000 nu se vede nici un cap. 0000000 ține-te ține-te 0000000000000000000 atac chimic0trebuie să potolim furtuna Plec din buda de pe Hunter’s Square, apoi mă opresc la patiserie pentru o plăcintă cu chilli. Aproape că dădusem afară viermele ăla nemernic. Nu se poate să fi rămas prea mult din el. Mă urc În Volvo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
stingându-se în apă. Pe furiș priveam fața lui Virgil. Probabil se gândea la pățania mea, episod ce va rămâne ca o nouă întâmplare din viața de pescar. Soarele încins și aerul dogoritor din jur au început să se mai potolească, peste tot în jurul nostru se simțea miros de flori și de stuf. Fascinați priveam locurile ca de basm și atât de dragi inimilor noastre. Am fost treziți din visare de ciripitul păsărilor și de orăcăitul broaștelor urcate pe nuferii albi
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
Ciortești, Iași, 78 ani). O altă dimensiune socială a divinației vine din capacitatea acesteia de a intensifica nevoia de supranatural. Pe măsură ce se diversifică, practica divinatorie poate fi accesată de către oricine. În ciuda așteptărilor, arta prezicerii nu acționează asemenea unui panaceu care potolește curiozitatea umană, ci, din contra, o sporește. Pentru unii, ea creează dependență. În foarte multe interviuri se afirmă că există o clientelă constantă care revine periodic pentru "consultații". "Vin la mine doamne de fiecare dată când au câte o problemă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care se doresc a fi democratice este o metodă acceptată de toată lumea. Faptul că astfel fiecare are șansa de a fi ales sporește încrederea în acest sistem. Această "domesticire" a străvechii practici a avut loc tocmai din necesitatea de a potoli spiritele în cazul competițiilor pentru putere. La limită, voința divină exprimată prin tragerea la sorți a fost înlocuită cu vocea poporului, "Vox populi, vox Dei". Se pare că, din acest punct de vedere, democrațiile târzii au reușit, puțin câte puțin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Însetat. N-are niciun rost să Încerci interpretări simbolice care să apeleze la abstracții sterile fără să te ții mereu aproape de calul care soarbe apa și, pe moment, eclipsează steaua oglindită-n ciutură sau care, golind ciutura pentru a-și potoli setea, face să dispară oglinda În care se reflecta steaua. Setea și așezarea calului, apa care oglindește steaua și potolește setea sînt forțele concrete, piedestalul pe care, păstrîndu l mereu sub picioare, se poate clădi cu migală simbolicul castel din
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
aproape de calul care soarbe apa și, pe moment, eclipsează steaua oglindită-n ciutură sau care, golind ciutura pentru a-și potoli setea, face să dispară oglinda În care se reflecta steaua. Setea și așezarea calului, apa care oglindește steaua și potolește setea sînt forțele concrete, piedestalul pe care, păstrîndu l mereu sub picioare, se poate clădi cu migală simbolicul castel din cărți de joc care este haiku-ul. Abia după ce resimți acest joc simplu și concret pe care autorul l-a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
liniștii unei amieze de vară autentice. Și de o Încercare de a spune adevărul despre senzația de pace pe care ele o induc. Nici tăcerea și nici liniștea nu sînt ceva absolut. Ele sînt doar stări În care, cînd se potolesc stridențele, vacarmul, hărmălaia, larma, sonoritățile ajung la un echilibru armonios și rumoarea devine miraculos, surdinizat, murmur abia perceptibil care ne alină și urechile, și sufletul. Tăcerea este dinamism sonor perceput ca vibrație consonantă. Pacea, În acest sens, e un mimimalism
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
liturgice și a oricărui loc sacramental, privirea asigură o comunicare a substanțelor. Imaginea acționează ca mediere efectivă. Cum a fost posibil lucrul acesta? Și ce s-a schimbat în ochiul nostru încât imaginea unui izvor nu mai poate să ne potolească setea, nici cea a unui foc să ne încălzească? Întrebările acestea sunt poate mai puțin anodine decât par. Două anecdote, da. Dar care stârnesc în noi vertijuri străvechi. Spectrul, reflexia, dublul ori sosia continuă să întrețină nu groaza, ci un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nevoia de a ști și mai rău nevoia de putere. A reprezenta înseamnă a face absentul prezent. Nu este vorba așadar numai de o evocare, ci de o înlocuire. Ca și cum imaginea ar fi acolo pentru a acoperi o lipsă, a potoli o suferință. Pliniu cel Bătrân spune că pictura "a apărut din obiceiul de a trasa linii pe conturul umbrei omenești"13. Aceeași origine are și modelarea, precizează el mai departe. Îndrăgostită de un tânăr care urma să plece în străinătate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
incumbă artistului, ci filosofului. Nu modurile de expresie succesive, a căror înșiruire compune "istoria artei", se înlătură unul pe altul, ci expresia artistă însăși dispare, iar "arta este ceva ce aparține trecutului"*. Nevoile spirituale pe care ea le satisface sunt potolite de ambianța acestei culturi reflexive orientate spre universal, general, rațional. Judecata estetică succede atunci emoției estetice. Odiseea cu sens unic nu este repetabilă, nici istoria artei nu se mai întoarce. În ambele cazuri, ordinea timpurilor funcționează ca judecată de valoare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
directă (când se votează prin ridicarea mâinii, la unison și imediat) se transformă mai devreme sau mai târziu în tiranie? Ce este, în fond, un dispozitiv politic civilizat, dacă nu o mașinărie prin care se încetinește timpul de răspuns, se potolesc emoțiile și elanurile, sacadele și rafalele, se ia distanță? Or, suprimarea neîntreruptă a distanțelor, amânărilor și întârzierilor dă originalitatea televiziunii (în comparație cu cinemaul) și superioritatea ei (ca și pe cea a radioului) asupra mijloacelor de informare scrisă, mai ales în vreme
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
propriului potențial. Aceste nevoi sunt organizate pe nivele. O nevoie superioară (cea de stimă, de exemplu) apare atunci când nevoile de pe nivelele inferioare sunt satisfăcute ("o persoană căreia îi lipsește mâncarea, siguranța spune Maslow va căuta în primul rând să-și potolească foamea"; "pentru o persoană înfometată, înafară de mâncare nu vor exista alte interese: va visa mâncare, își va aminti numai mâncare, se va gândi numai la mâncare, va percepe numai mâncare și va dori numai mâncare"). Odată satisfăcută, nevoia nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fie, însă ce este Dumnezeu în Sine Însuși? Ce este esența divină? Care este viața intimă a lui Dumnezeu? Și apoi, care sunt gândurile Lui, planurile Lui, voințele Sale? Cum să-L cinstești? Cum se îndreaptă mânia Lui? Cum să potolești mânia Lui? Ce cult I se cuvine? Ce destin îi dă El omului, creaturii Sale? Rațiunea rămâne mută; privirea omenească se sfarmă de nepătrunsele obscurități. Trebuie deci o a doua privire mai pătrunzătoare și la luminile rațiunii vor trebui să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de onoarea lui rănită, care aduce dezastru în tabăra aheană, într-al doilea, de dragostea lui rănită pentru omul care îi fusese cel mai drag, iar reacția lui aduce dezastru în tabăra troiană. Înainte de aceste două evenimente și după ce se potolește, împăcându-se cu Agamemnon și restituind leșul lui Hector, Ahile se comportă așa cum am arătat până 127 aici, în temeiul unor trăsături de caracter și al unor convingeri străine de violență și chiar de idealul vieții eroice și de întreaga
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dezmetici, trecând mai departe, dincolo de mânie și durere. Și, când vine ceasul, chiar spune acest lucru. Și trebuie să înțelegem că puterea aceasta este pe măsura violențelor și nemăsuratelor lui pasiuni. Lacrimile încetează să-i curgă și marile hohote se potolesc după ce plânge cum numai el o face în toată Iliada, care răsună, ca și țărmurile mării, de ecoul tânguirilor lui, aprige până la istovire. Un plâns și un zbucium întreg, atotcuprinzător de suflet, în care lumea lui se preface toată în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]