3,088 matches
-
poate afirma chiar că nu se iese din tiparele marxismului clasic. Dar, câteva pagini mai încolo, aflăm că, "În etapa actuală, concomitent cu afirmarea cu tot mai multă tărie a rolului determinant al economicului în dezvoltarea societății, reiese tot mai pregnant în evidență rolul hotărâtor al politicului în reglarea și direcționarea economicului". Impasul este tranșat în fraza următoare: "Aceasta reclamă în mod obiectiv creșterea rolului conducător al partidului, perfecționarea întregului sistem politic la toate nivelurile, adâncirea democrației socialiste" (Crețoiu, Zahiu: 1974
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Rusan: 2003, 756-757). În anii '80 intransigența naționalistă a regimului nu va cauza tulburări numai printre maghiari, așa cum vom vedea în continuare, ci și printre germani, mai ales șvabi. La Timișoara apărea, de fapt începuse să se manifeste tot mai pregnant, fiind înființat încă din 1972 Aktionsgruppe Banat, un forum al tinerilor inelectuali germani, poeți și prozatori în principal, preocupați de "idealism, un nonconformism naiv și comun și un stil modern infuzat uneori de gândire ermetică; toți acești scriitori utilizau aceleași
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de lemn în ciuda faptului că păstrează, inevitabil, reminiscențe ale acesteia. O sinceritate "burgheză", deloc leninistă, care nu avea cum să nu îl îngrijoreze, așa cum vom vedea, pe Ceaușescu. Fermitatea deciziei lui Gorbaciov de a încheia Războiul Rece este reflectată deosebit de pregnant în capacitatea acestuia de a înțelege și accepta reunificarea Germaniei pe coordonate occidentale. Discutând într-un cadru intim cu liderul sovietic în decembrie 1989, cu ocazia istoricei întâlniri de la Malta, noul președinte american Geroge Bush se pronunța cu empatie și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o lege elementară a strategiei și tacticii până la urmă, dacă nu apreciezi just pe dușman sau dacă nu apreciezi just propriile tale forțe înseamnă că stabilești o tactică, o strategie greșită. Eu cred și consider că aici este cea mai pregnantă dovadă a tăriei conducerii noastre de partid că știe să aprecieze just, întocmai, în fiecare moment istoric această corelație de forțe, să aprecieze, nici să subaprecieze, dar nici să supraaprecieze, căzând în panică, dușmanul pe care noi trebuie să-l
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ranul) este izvorul limbii ? i tradi? iei rom�ne? ți, reazemul na? ionalismului cultural al lui Iorga. Iorga ? i?a dedicat �ntreaga via?? ap? r? rîi lui că leg? tur? cu tradi? ia poporului rom�n. Limba rom�n? este expresia cea mai pregnant? a na? ionalismului, iar ?? ranul este depozitarul acesteia. Literatura rom�n? este foarte important? pentru na? ionalismul cultural al lui Iorga. Cultură rom�n? este original? ? i latin?. Fiind �ns?? i expresia ?? r? nimii, literatura este sufletul poporului. Că ? i Eminescu, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? ptuiasc? unitatea na? ional? ? i reforma intern? , ba chiar ? i modificarea eticii politice prin cultur? ? i nu invers 83. �ntruc�ț artă ? i literatura constituie manifest? rile cu adev? raț importante ale culturii rom�ne, ele erau totodat? cele mai pregnante manifest? ri ale originalit?? îi, na? ionalismului ? i vie? îi rom�ne? ți. Ele trebuie s? se inspire din via? a na? ional? a poporului rom�n ? i nu s? fie �mprumutate din cultura francez? sau din oricare alt? cultur?! Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?? l numeasc? propriul lor stat. Instinctul lor de supravie? uire a devenit un veritabil instinct etnic, cultural ? i organic, ceva ce a c? p? tat ulterior numele de instinct na? ional spontan. ?i? au p? strat limba matern? (cea mai pregnant? expresie a oric? rei culturi na? ionale). Mul? i italieni ? i al? i c? l?tori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se ag?? au rom�nii de limba lor. Altfel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu implicații asupra abordărilor educaționale. Societatea postmodernă, caracterizată prin schimbare diversă și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere, reclamă, așa cum remarca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințe și propria experiență de viață Orice situație de învățare nu începe de la zero, ci se bazează întotdeauna pe cunoștințe prealabile și pe o anumită experiență cognitivă, de viață etc. a celor ce învață. Acest lucru este cu atât mai pregnant în procesul realizării învățării la vârsta adultă, fapt care ușurează și, în același timp, complică realizarea învățării. Astfel, cunoștințele și experiența de care dispun adulții ușurează procesul învățării, facilitând înțelegerea noilor conținuturi, integrarea lor în structurile mentale deținute (deja) de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
terapiile complementare a detonat prognosticul lugubru, atât de răspândit până nu demult, că diagnosticul unei maladii neoplazice semnifică o irevocabilă condamnare la moarte. Vârsta adultă mijlocie este frisonată și de instalarea climacteriului, care se însoțește, pentru ambele sexe (chiar dacă mai pregnant la femeie decât la bărbat), cu multiple efecte fiziologice, psihologice și comportamentale. Deși este un proces gradual, menopauza survine, în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se bazează pe caracteristicile învățării la această vârstă și pe condițiile care facilitează procesul învățării cursanților adulți, ele nemaifiind în nici un caz propriu-zis „didactice”, dată fiind diminuarea pregnantă a normativizării și a didacticismului însuși, la nivelul educației adulților. Printre aceste principii, există unele care vizează aspecte de proiectare și concepere a cursurilor, pentru atragerea cursanților, orientare ce apare mai ales în spațiul german. Dintre principiile analizate de literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de cunoștințe și experiență, foarte diferit de la individ la individ, dar, oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene și eteroclite. O astfel de clasificare temperamentală, structurată pe nouă tipuri distinctive, au propus, de exemplu, Altman și Cheswick (1987), tipologia lor fiind cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Bibliografietc "Bibliografie" Abric, J.C. (1986), La psychologie de la communication, Armand Collin, Paris. Adler, R.; Rodman, G. (1991), Understanding Human Communication, Rinehart Winston Inc., Chicago. Adler, R.; Towne, N. (1991), Communication et interaction, Études Vivantes, Montréal. Altman, D.; Cheswick, A. (1987), Pregnant Relationship Typology in Social Groups, S.P. Symposion, Londra, Birmingham. Attallah, P. (1991), Théories de la communication, Presse Universitaire, Québec. Boone, E.J.; Safrit, R.D.; Jones, J. (2002), Developing Programs in Adult Education, Waveland Press Inc., Illinois. Boyle, P.G. (1981), Planning Better Programs
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
provine din dimensiunea organizației. În România, nu există încă, în privința educației adulților, organizații de mari dimensiuni, majoritatea cuprinzând până la 20 de persoane, care, în general, preferă să relaționeze direct, nu instituțional. Managementul unei mici organizații de formare, dar cu individualități pregnante poate fi un proces mai dificil decât managementul uneia industriale, datorită faptului că fiecare formator constituie, în sine, un pol de putere în organizație. O a treia influență asupra managementului este dată de specificul activității de educației a adulților. În
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu implicații asupra abordărilor educaționale. Societatea postmodernă, caracterizată prin schimbare diversă și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere, reclamă, așa cum remarca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințe și propria experiență de viață Orice situație de învățare nu începe de la zero, ci se bazează întotdeauna pe cunoștințe prealabile și pe o anumită experiență cognitivă, de viață etc. a celor ce învață. Acest lucru este cu atât mai pregnant în procesul realizării învățării la vârsta adultă, fapt care ușurează și, în același timp, complică realizarea învățării. Astfel, cunoștințele și experiența de care dispun adulții ușurează procesul învățării, facilitând înțelegerea noilor conținuturi, integrarea lor în structurile mentale deținute (deja) de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
terapiile complementare a detonat prognosticul lugubru, atât de răspândit până nu demult, că diagnosticul unei maladii neoplazice semnifică o irevocabilă condamnare la moarte. Vârsta adultă mijlocie este frisonată și de instalarea climacteriului, care se însoțește, pentru ambele sexe (chiar dacă mai pregnant la femeie decât la bărbat), cu multiple efecte fiziologice, psihologice și comportamentale. Deși este un proces gradual, menopauza survine, în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se bazează pe caracteristicile învățării la această vârstă și pe condițiile care facilitează procesul învățării cursanților adulți, ele nemaifiind în nici un caz propriu-zis „didactice”, dată fiind diminuarea pregnantă a normativizării și a didacticismului însuși, la nivelul educației adulților. Printre aceste principii, există unele care vizează aspecte de proiectare și concepere a cursurilor, pentru atragerea cursanților, orientare ce apare mai ales în spațiul german. Dintre principiile analizate de literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de cunoștințe și experiență, foarte diferit de la individ la individ, dar, oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene și eteroclite. O astfel de clasificare temperamentală, structurată pe nouă tipuri distinctive, au propus, de exemplu, Altman și Cheswick (1987), tipologia lor fiind cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în consistența lui. Adultul înmagazinează de-a lungul timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]