9,297 matches
-
ginerilor ei: Agenții ei, un Apostol Manu (lovit uneori de amnezie) și doctorul Gheorghe din Trebizonda (Trapezuntiul), fidel și eficient - împuternicit printr-o procură generală: „Io Maria Brancovana rimasta vedova del signor Principe Costantino Brancovano, di felice memoria, che fu Principe di Valachia constituisco mio procuratore e plenipotenziario il signor Giorgio Trabisonzia Dottor di medicina sopra tutti gli afari et interessi di casa mia, tanto in Vienna, quanto attrove et in particolare in Venezia sopra il denaro posto per conto del
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Zecca de soțul ei - făcuse această depunere Nicolae Caraggiani - să fie trecuți pe numele lui Constantin, nepotul și singurul moștenitor al averii bunicului său; în septembrie 1717, Emilius Velano, notar public venețian, autentifică un act prin care se arată că principele Constantin Brâncoveanu avea depuși la Zecca 220.000 de galbeni, bani care acum sunt ai unicului său moștenitor). Doamna Marica - devenită, cu acordul patriarhului Ierusalimului, tutoră a nepotului Constantin - scrie ea însăși împăratului Carol al VI-lea solicitându-i înalta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moștenitor). Doamna Marica - devenită, cu acordul patriarhului Ierusalimului, tutoră a nepotului Constantin - scrie ea însăși împăratului Carol al VI-lea solicitându-i înalta protecție și ajutor în descurcarea afacerilor bănești și imobiliare din Ardeal și iscălind: „Humillisima ancila, Maria Brancovanna, Principi Constantini relicta vidua” ori „Umillissima e fidelissima serva, Principessa Maria Brancovana”. Văduva a adus în țară, în 1720 - Vodă Nicolae Mavrocordat a fost de acord - rămășițele pământești ale soțului ei și le-a îngropat în biserica Sfântul Gheorghe, lăcaș de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Constantinopol (cum crede un cronicar: „l-au ajuns moartea la țarigrad”). După câteva peregrinări (prin aprilie 1522 se afla la Brașov, unde primea niște merinde din partea Sfatului), Despina Milița și fiicele ei, Stana și Ruxandra, erau pribege, sub protecția principelui Transilvaniei, la Sibiu, în acel Sibiu unde fosta Doamnă a țării Românești va fi hărțuită de creditori pentru datoriile contactate cândva de soțul ei și unde va și muri, prin 1544, răpusă de ciumă. îi incumba Despinei, ca „șef al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cred în glasurile cocoșilor și altele asemenea vrăji fac...”. Vrăjitoarele legau și dezlegau, „făceau” de dragoste (româncele erau cele mai abilitate, se pare, în această direcție [cronicile săsești le amintesc]; când au vrut să-l atragă în mrejele lor pe principele Gabriel Bethlen, soția cancelarului Ioan Imreffi și văduva Ecaterina Dengelegi au apelat la vrăjitoare românce; ultima avea la reședința ei din Vințul de Jos o româncă pricepută în facerea farmecelor 429), stimulau recoltele sau le compromiteau, sporeau fertilitatea femeilor (de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bolile de ochi, de urechi, durerile de picioare, de ficat, de stomac, de splină, bolile de inimă, colicile, enteritele, calculii renali, tusea, paraziții, gușa, hepatita, febra și altele. Când bolnavul scuipa sânge - se îmbolnăvise, adică de tuberculoză -, medicii de la Curtea principilor Ardealului recomandau, în ultimele decenii ale veacului al XVII-lea încă, comprese cu bălegar de cal sau cu praf de bălegar de măgar 549. Nu știm nimic despre felul în care s-a încercat să fie tratată Stanca Brâncoveanu, fiica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Samuil Micu, la Viena, cu zece ani înainte). 86. Editat tot de Nicolae Iorga. 87. Citez după Anton Maria del Chiaro Florentino, Revoluțiile Valahiei, Iași, 1929, pp. 125-126. 88. Nicolae Iorga, op. cit., pp. 89-90. 89. „Minunata revoluție...”, în Operele principelui Demetriu Cantemir, ediție de G. Sion, vol. V, București, 1878, pp. 27-28. 90. Nicolae Iorga, op. cit., p. 423. 91. în Arhiva Românească, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, vol. II, Iași, 1845, p. 5. 92. Axinte Uricariul, „A doua domnie a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lunar de la 15 decembrie 1927 până în mai 1930, în 8 iunie 1931 și de la 15 iunie până în septembrie 1939, având subtitlul „Foaie de propagandă culturală scoasă de Ateneul Popular Tătărași”, devenit în seria din 1939 „Foaia Regionalei Fundației Culturale Regale «Principele Carol»”. Director: C. N. Ifrim, redactori: G. C. Răcoare, Petru Chirica, Gh. Chirițescu. S.M. are un program de „mobilizare a conștiințelor românești, de întărire a frontului misionarilor culturali”, în convingerea că „singura putere minunată care poate aduce lumină în viața
SOLIA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
și cu pseudonimul Barbu Pruteanu. Ș. publică la Paris, în 1933, un studiu monografic despre diplomatul și poetul de origine franceză Édouard Grenier, bun prieten cu Vasile Alecsandri, care între 1855 și 1856 a locuit în Moldova, ca secretar al principelui Grigore Ghica. Din cauza condițiilor istorice nefavorabile, poemele și prozele scurte ale lui S., apărute în presa anilor 1930-1938, nu au mai putut fi editate în volum. Trăsătura definitorie a textelor sale de proză, precum Maur Sfântul, este factura parabolică, purtătoare
SLUSANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
, gazetă apărută la București, săptămânal, între 6 februarie și 5 iunie 1866. Reflectând actualitatea politică din zilele detronării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui străin, S. este totodată un periodic de literatură și critică literară. Redactor era B. P. Hasdeu, iar colaboratori - Nicolae Nicoleanu, I. C. Fundescu și Ștefan Vellescu. Toți semnează cu pseudonime care imită nume chinezești; de altfel, într-o Profesiune de credință
SATYRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
le domine, nu să se lase dominat de ele. Este un vechi principiu moral al stoicilor, care-l recomandau pentru obținerea stării de echilibru și liniște sufletească, condiții ale unei sănătoți mintale optime. d) Principiul echilibrului și măsurii. În virtutea acestei principii, orice educație care privește starea de sănătate mintală, trebuie să urmărească adoptarea celor mai adecvate mijloace prin care să se asigure echilibrul psihic și utilizarea regulată, ritmică a resurselor sufletești individuale. Este un principiu care corespunde moralei vechilor greci, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai degrabă, ca rezultate ale asocierilor personale . Delimitarea de perspectiva partinică și, implicit, evitarea asumării unei identități par să transpară clar din textul boerescian. Contextualizarea politică a discursului oferă Însă importante nuanțe: ministru Într-un guvern minoritar abia desemnat de principe, Boerescu avea ca prioritate dezamorsarea opoziției unei majorități parlamentare ostile: denunțarea partidelor și apelul la „binele public”, „oriunde Îl vom afla fără discuțiune” constituiau un apel la unitate curent În strategiile parlamentare ale epocii și circumscris unui deziderat practic, imediat
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
replieri conservatoare, sau cel puțin reticente față de tradiția liberală a anilor 1840. Proiectul cvasi-constituțional de reformă din finalul cărții tranșa Însă apartenența doctrinară a autorului. Erau prevăzute, sub aspect politic, unicameralismul (legitimat, ce e drept, prin tradiție), atribuțiile restrânse ale principelui, lipsit de facultatea de a convoca Adunarea, de a o dizolva sau de a o suspenda, precum și de dreptul de a declara război, având, În plus, un drept de veto limitat, privarea prelaților de calitatea de membri de drept ai
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Primul deceniu al domniei principelui Carol I de Hohenzollern, viitorul rege al României independente, a fost marcat și de o serie de aspecte ale problemei orientale care și-au pus amprenta asupra evoluției poziției internaționale a României, din această perioadă. Preluând gestionarea destinelor tânărului stat
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
el a domniei Principatelor Unite, asigurându-l pe sultanul Abdul Aziz de „să soumission” și că acceptă să respecte legăturile de vasalitate-suzeranitate „qui unissent leș Principautés à la Turquie” (s.n.) <ref id="3"> 3 Ibidem.</ref>. Un angajament pe care principele Carol l-a concretizat În timpul vizitei Întreprinse la Istanbul, Incepand cu 24 octombrie 1866, când a depus „acte d’hommage chez son Auguste Suzerain” (s.n.), cum se exprimă Palmstierna, care, la rândul său, l-a primit, potrivit aceleași relatări, „en
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
son Auguste Suzerain” (s.n.), cum se exprimă Palmstierna, care, la rândul său, l-a primit, potrivit aceleași relatări, „en grande cérémonie et très gracieusement” (s.n.) <ref id="4"> 4 Raportul lui Palmstierna, din 25.X.1866 (Ibidem, p. 274). </ref>. Principele a creat, astfel, condițiile necesare stabilirii de noi raporturi cu Poartă, adică de colaborare. Nouă stare de lucruri intervenita În raporturile româno-otomane trebuia, Însă, să fie validată de puterile garanțe, de vreme ce se circumscria problemei orientale, În general, acord pe care
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
ref>. Deoarece, măi preciza diplomatul rus, „nous n’avons rien contre la personne d’un Prince qui fait pârtie de la famille de Prusse. Îl pourra nous convenir” (s.n.) <ref id="8"> 8 Ibidem.</ref>. Sugera, astfel, faptul că, În realitate, principele Carol avea nevoie de Rusia și nu Rusia de el <ref id="9"> 9 „Quand îl s’agissait de qui ferait le premier pas, le Général dit: «mais qui a besoin de l’autre: la Russie du Prince, ou lui
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
din motive lesne de Înțeles, să renunțe la exigențele protocolare, deplasându-se el, cel dintâi, la reședința Misiunii diplomatice a Rusiei. Ca urmare, generalul Ignatiev l-a informat pe prințul Știrbei, ministrul de externe al României, care-l Însoțea pe principele Carol, ca Rusia urma să-l recunoască În curând pe acesta că domnitor al României. Or, această recunoaștere fie că avea să fie acordată Împreună cu celelalte puteri garanțe, fie separat, avea să constituie, potrivit opiniei diplomatului suedez, „une pièrre de
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
Rank and prerogatives of Prince of the United Principalities” (s.n.) <footnote id="14">14 În preambulul Firmanului se menționa, Între altele, și faptul că „recognising, on the other hand, the wisdom, the high intelligence, and the capabilities which distinguish you (principele Carol - n.n.) I confer on you the Rank and prerogatives of Prince of the United Principalities on the following conditions, which have been specified în the Vizerial Letter addressed to you on the 19th October of the present year, which
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
id="18"> 18 Ibidem, p. 1786. </ref>, Principatele Unite și domnitorul lor aveau să fie confruntați, În anii următori, cu efectele unora din aspectele evoluției problemei orientale <footnote id="19"> 19 Informații utile pentru cercetătorul acestei perioade, privind Începuturile domniei principelui Carol I În Principatele Unite, selectate din Arhiva Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, păstrată În Sigmaringen, au fost puse În circuitul științific de Dan Berindei, În Documente inedite privind Începuturile domniei principelui Carol I, În <ref> Memoriile Secției de Stiinte Istorice și
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
19 Informații utile pentru cercetătorul acestei perioade, privind Începuturile domniei principelui Carol I În Principatele Unite, selectate din Arhiva Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, păstrată În Sigmaringen, au fost puse În circuitul științific de Dan Berindei, În Documente inedite privind Începuturile domniei principelui Carol I, În <ref> Memoriile Secției de Stiinte Istorice și Arheologie, seria IV, tomul XX, 1995, București, 1996, p. 7-23</ref>.</footnote>. Așa cum s-a apreciat În istoriografia problemei, unul din rezultatele Războiului Crimeii s-a concretizat În crearea unui
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
de la Paris, din 30 martie 1856, constituia, În opinia acestuia, o gravă infracțiune la actul internațional În discuție. Cu atat mai gravă, cu cat românii nu s-au mulțumit cu acest rezultat, ci au adus În fruntea statului lor un principe străin, demers care, de asemenea, nu fusese prevăzut În Tratat și În actele subsequante, dar care au fost, totuși, sancționate de marile puteri garanțe, inclusiv de puterea suzerana, adică Poartă . Or, se subînțelegea, În noile condiții create de acele evenimente
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
În noile condiții create de acele evenimente În Europa Orientala, perpetuarea neutralizării Mării Negre devenea deosebit de periculoasă pentru securitatea și poziția Rusiei În această zonă. Cu atat mai mult cu cât - se poate deduce din incriminările În discuție -, În urma instalării unui principe străin În fruntea lor, Rusia nu-și mai putea exercita influență, În parametrii În care o făcuse În perioadele anterioare. Chiar dacă, Într-o altă Notă, cea din 1 noiembrie 1870, prințul Gorceakov, ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, minimaliza consecințele pentru
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
administrative pe durata vieții domnitorului, s-a Întărit și modernizat, odată cu domnia, prin Statutul din 1864, traversează un moment neplăcut, dar necesar, controversat Încă În istoriografie, prin abdicarea silită a lui Vodă Cuza și, În fine, se Încheie cu aducerea principelui Carol de HohenzollernSigmaringen și acceptarea dinastiei străine ereditare. După cum se poate Înțelege, Epoca Unirii, a constituirii statului național român modern, cuprinde, din punct de vedere politico-administrativ, conducerile temporare din intervalul 1856 1859, Întreaga domnie a lui Al. I. Cuza și
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
două principate, a fost preocupată de reformarea și modernizarea acestei importante instituții care era domnia. Ceea ce rămâne semnificativ Însă, din punctul nostru de vedere, este atitudinea unanimă a oamenilor politici români față de aducerea, pe tronul noului stat creat, a unui principe străin dintr-o casă domnitoare europeană, o unanimitate copleșitoare față de oricare altă problemă care frământa societatea românească de atunci. Opțiunea românească nu era o noutate și nu românii erau cei ce doreau primii să o pună În aplicare. O făcuseră
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]