18,757 matches
-
alegerilor pentru Parlamentul European sau pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, unde verificarea legalității desfășurării procesului electoral se realizează de instanțele judecătorești, în cadrul procesului electoral ce vizează alegerea Președintelui României nu există posibilitatea de principiu a creării unui cadru procesual în fața unei instanțe judecătorești pentru a putea fi ridicată, în condițiile art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, o excepție de neconstituționalitate care să vizeze prevederile Legii nr. 370/2004, în afară de contestațiile care vizează deciziile de admitere/respingere
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
prevederile Legii nr. 370/2004, în afară de contestațiile care vizează deciziile de admitere/respingere a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale, respectiv constituirea Biroului Electoral Central, unde competența de judecată revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât singurul cadru procesual în care se poate pune problema constituționalității prevederilor Legii nr. 370/2004 este cel reprezentat de contestațiile judecate de către Curtea Constituțională în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. ... 29. Curtea a mai reținut, la paragraful
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
și infracțiunea de abuz în serviciu. ... 16. Prin Sentința civilă nr. 477 din 24 aprilie 2024, Tribunalul Harghita - Secția civilă a respins acțiunea, ca neîntemeiată. ... 17. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, pricina aflându-se, în prezent, în faza procesuală a recursului la Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 18. În ședința publică din 17 septembrie 2024, instanța de trimitere a pus în discuția părților aplicabilitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență a
DECIZIA nr. 88 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296961]
-
din punctul de vedere al constituționalității, raportat la prevederile art. 21 și 24 din Legea fundamentală, dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, reținând (în paragrafele 18-23 ale Deciziei nr. 591 din 1 octombrie 2015) că dispozițiile procesual penale ce reglementează soluționarea recursului în casație nu prevăd în mod expres neparticiparea procurorului la procedura de examinare a admisibilității în principiu a cererii. Așa fiind, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent
DECIZIA nr. 22 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297056]
-
și părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită; conform dispozițiilor aceleiași norme, inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai acestora se citează din oficiu de către instanță, care poate dispune și citarea altor subiecți procesuali, atunci când prezența acestora este necesară pentru soluționarea cauzei. Analizând sistematic prevederile art. 353 și 363 din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că acestea sunt norme cu caracter general aplicabile oricărei proceduri de judecată, în lipsa unor dispoziții
DECIZIA nr. 22 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297056]
-
ridică doar o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, din moment ce este asigurată egalitatea procesuală între părți, pe de o parte, și procuror, pe de altă parte. În aceste condiții, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu
DECIZIA nr. 22 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297056]
-
unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 46. Verificând condițiile de admisibilitate astfel prezentate, se apreciază că acestea sunt în totalitate îndeplinite. ... 47. Sesizarea a fost formulată în cadrul unei cauze aflate în curs de judecată, în stadiul procesual al recursului, pe rolul Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal. ... 48. În esență, procesul în care a fost pronunțată încheierea de sesizare are ca obiect actualizarea valorii normei de hrană la care au dreptul reclamanții, polițiști locali
DECIZIA nr. 65 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296989]
-
la alin. (1) al art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 53. Din conținutul încheierii de sesizare rezultă însă că în litigiu sunt drepturi de natură salarială ale unei singure categorii de personal - polițiștii locali -, în faza procesuală a recursului invocându-se încălcarea dispozițiilor art. 35^1 din Legea nr. 155/2010 și aplicarea greșită a art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, întrucât personalul poliției locale nu se regăsește în enumerarea prevăzută de alin. (1) al
DECIZIA nr. 65 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296989]
-
reclamantului, în calitate de ofițer în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, de a beneficia de compensația lunară pentru chirie de până la 50% din salariul lunar. ... 46. A doua condiție este îndeplinită deoarece procesul se află în ultimă instanță, în faza procesuală a recursului. ... 47. A mai arătat că problema de drept invocată influențează în mod direct soluționarea cauzei, invocându-se în recurs interpretarea și aplicarea eronată de către prima instanță a dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002. ... 48
DECIZIA nr. 79 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296841]
-
Finanțelor (MF) sau Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF); criteriul are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanțelor de judecată și se referă la entitățile împotriva cărora MF/ANAF a inițiat în instanță un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data solicitării contragaranției NCS; ... i) nu se află în litigiu cu Exim Banca Românească - S.A. ... Articolul 7 (1) De regulă, toate criteriile de eligibilitate menționate la art. 6 trebuie îndeplinite la data înregistrării de către Exim Banca
NORMA N3.9 din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296987]
-
a soluționa contestații îndreptate împotriva deciziilor adoptate de Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a prevederilor legii alegerilor prezidențiale, precum și de a soluționa excepții de neconstituționalitate ridicate direct în fața Curții în cadrul contenciosului electoral prezidențial, fără minime garanții procesuale referitoare la citarea părților ori publicitatea și oralitatea dezbaterilor. În acest sens reiterăm argumentele prezentate pe larg în opinia concurentă la Hotărârea Curții Constituționale nr. 66/2019 și în opinia separată la Hotărârea Curții Constituționale nr. 21/2024. Judecător, prof. univ. dr.
HOTĂRÂREA nr. 37 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297022]
-
sesizării, reprezentantul reclamanților a confirmat instanței plata realizată de pârâtă cu privire la pretențiile din capătul prim al cererii de chemare în judecată, despre care a menționat că, la acel moment, au rămas fără obiect. ... 52. Raportând la acest context procesual condițiile de admisibilitate a sesizării, se constată ca fiind îndeplinită prima dintre acestea, privitoare la existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 alin. (1
DECIZIA nr. 85 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297107]
-
natură să îi confere statutul de reală chestiune de drept (în sensul autonom al termenului conturat în jurisprudența instanței supreme), se remarcă în primul rând că aceasta nu constituie o chestiune de drept controversată între părțile litigante, deoarece prin actele procesuale îndeplinite în cauză (cererea de chemare în judecată și întâmpinare), dreptul principal a cărui recunoaștere se urmărește de către reclamanți nu a întâmpinat decât o opoziție de moment, sub forma întârzierii în executare din partea autorității angajatoare, de vreme ce
DECIZIA nr. 85 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297107]
-
este aceea de a coopera cu ANAF în vederea determinării stării de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de persoana verificată, în întregime, conform realității, și prin indicarea mijloacelor doveditoare care îi sunt cunoscute, cu respectarea prevederilor în materie penală și procesual penală. Alte obligații care se regăseau și în carta anterioară modificării se mențin, respectiv furnizarea de informații, prezentarea de înscrisuri, permisiunea de a fi efectuate constatări la fața locului, plata diferențelor de impozit stabilite cu ocazia verificării situației fiscale personale
Cine și în ce condiții trebuie să declare? Cum verifică Fiscul? () [Corola-blog/BlogPost/338476_a_339805]
-
înțeles să aplaude performanțele luptei împotriva corupției și, în special, ale doamnei Kovesi. Și aici ajungem la cea de a doua nemulțumire principală a celor două asociații profesionale: că nu sunt scoase în evidență erorile și excesele și încălcările drepturilor procesuale ale părților din procesele de corupție. De fapt, o constatare simplă: ținta scrisorii deschise nu e ambasadorul SUA, ci DNA și doamna Kovesi. Eu cel puțin așa înțeleg această scrisoare deschisă. Când te gândești că asociațiile acestea de magistrați sunt
Ambasadorul SUA, dl. Hans Klemm, față cu asociațiile magistraților. Câteva observații () [Corola-blog/BlogPost/338635_a_339964]
-
dovezi că așa este (nu alea vehiculate de o parte a mass - mediei, astfel de informații fiind date mass - mediei tocmai de cei anchetați de fapte grave). M-aș fi așteptat să enumere aceste erori, excese și încălcări de drepturi procesuale. Așa, demersul asociațiilor magistraților ar avea sens, consistență: nu mai e vorba de zvon public, ci, iată, dovezi pentru încălcări grave ale drepturilor și libertăților fundamentale ale oamenilor. Sau, totuși, poate nu știu eu: asociațiile de magistrați au sesizat în
Ambasadorul SUA, dl. Hans Klemm, față cu asociațiile magistraților. Câteva observații () [Corola-blog/BlogPost/338635_a_339964]
-
această pentru atingerea unor scopuri. În fapt, funcțiile comunicării sunt funcțiile sistemului de comunicare. Un sistem are un set de funcții fundamentale și una sau mai multe funcții complementare. Prin definiție, un sistem se constituie din elemente interrelaționate ce derulează procesual, unitar și coerent, ca entitate cel putin o funcție. Funcțiile nu sunt elemente sistemice autotelice. Ele sunt exercitate de entități sistemice. Funcțiile sunt funcții în îndeplinirea de către o entitate a unor scopuri. Se înțelege că funcțiile sunt determinate de scopurile
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
K. nu intră niciodată în castel. Omul kafkaian nu poate ajunge niciodată în posesia adevărului ultim. Atât Josef K. cât și agrimensorul K. mor fără a obține un astfel de privilegiu, deși au fost obsesiv preocupați de găsirea lui. Logica procesuală implică o mărturisire generală, o recunoaștere in corpore a momentelor traseului delictual personal. Lucru pe care, din cauza egolatriei intelectuale, inculpatul nostru nu-l va face niciodată, preferând să-și camufleze conflictul metafizic după cortina unei iluzorii hiperactivității cotidiene. Culpa, transcendentală
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
pronunțată în aceeași zi, reducând pedeapsa aplicată denunțătorilor de la cinci la patru ani închisoare. Anghel ar fi primit 5.000 de euro. 16.Dumitru Rebegea, Judecătorul de supraveghere a privării de libertate, Măsurile preventive în procesul penal român, Revizuirea în dreptul procesual român, Editura Bibliotheca Târgoviște, coordonator prof univ dr Ion Marin Condamnat în mai 2013 la 5 ani și 6 luni pentru luare de mită. Eliberat în iulie 2015. Fostul președinte al Secției penale a Tribunalului Prahova, Dumitru Rebegea, a fost
Lista celor 20 de deținuți care au scris despre corupție din proprie experiență () [Corola-blog/BlogPost/338991_a_340320]
-
i-a cerut avocatei acestuia, Viorica Pilică, 20.000 de euro, arătau magistrații Curții de Apel București în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Dumitru Rebegea. 17.Gheorghe Dumitru, Tactica ascultării suspectului și a inculpatului în lumina noilor reglementări procesual penale, Măsuri preventive prevăzute de noul cod de procedură penală, Liberarea condiționată în reglementarea codului penal și a legii 254/2013, editura Bibliotheca Târgoviște, coordonate de prof univ dr Țical George Marius Gheorghe Dumitru a fost condamnat în martie 2014
Lista celor 20 de deținuți care au scris despre corupție din proprie experiență () [Corola-blog/BlogPost/338991_a_340320]
-
Gheorghe Bucur. Pe lângă cei 15.000 de euro, presa locală a scris că procurorul ar fi trimis la București, membrilor comisiei de examinare, mai multe sticle de vin și whisky. 18.Toni Cristian Baltag, Implicații de drept penal și drept procesual penal în materia traficului de droguri , editura Performantica, coordonator conf univ Ludmila Spînu Dumneanu. Baltag a fost condamnat în iunie 2014 la 3 ani de inchisoare pentru fapte de corupție. Avocatul Toni Baltag a fost condamnat în cadrul dosarului fostului prefect
Lista celor 20 de deținuți care au scris despre corupție din proprie experiență () [Corola-blog/BlogPost/338991_a_340320]
-
va ține cu lichidatorul, cu debitorul și cu creditorii o ședință în care va soluționa deodată, prin sentință, toate contestațiile. Curtea reține că dispozițiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, criticate în prezenta cauză, prevăd că au calitate procesuală de a contesta raportul asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe și planul de distribuire a sumelor încasate creditorii și comitetul creditorilor debitorului în cauză. În sensul art. 3 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, prin creditor
DECIZIA nr. 136 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283974]
-
trimitere a apreciat că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate impuse de aceste prevederi. ... 22. Astfel, problema de drept se ridică în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, în ultima fază procesuală, și a primit rezolvări diferite în practica judiciară, prin raportare la normele de drept aplicabile situației de fapt deduse judecății. ... 23. Întrucât soluționarea pe fond a cauzei presupune aplicarea art. 14 din Legea nr. 132/2017 și depinde de interpretarea adecvată
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
155 alin. (3) din Codul penal, în care un act de procedură efectuat față de unul dintre participanți întrerupe cursul prescripției și cu privire la ceilalți participanți, mai ales în situația în care aceștia din urmă nu au nicio calitate procesuală - de suspect sau de inculpat - la momentul efectuării respectivului act de procedură. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că pot exista elemente de neconstituționalitate sub aspectul previzibilității dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, prin
DECIZIA nr. 757 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284074]
-
lege criticat, a prevederilor art. 6 paragraful 3 din Convenție, Curtea a constatat, prin decizia mai sus menționată, că respectivele prevederi nu sunt aplicabile în cauză, întrucât garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil sunt asigurate prin norme de drept procesual penal, iar nu prin dispoziții de drept penal substanțial (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 85 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragrafele 19-20). ... 18. Curtea observă
DECIZIA nr. 757 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284074]