9,624 matches
-
permis generalizarea acestui mod de asigurare a hranei și de trecere spre societățile agricole. Practicarea agriculturii (ca mod sistematic de procurare prioritară a hranei și a altor activități de producere de bunuri, cum ar fi Îmbrăcămintea) a creat o activitate productivă În adevăratul sens al cuvântului. Ulterior, descoperirea domesticirii animalelor și trecerea și la creșterea animalelor au lărgit sfera producției (introducând și un principiu de diviziune socială a muncii Între triburile de agricultori și cele de crescători de animale). Cum se
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cuvântului. Ulterior, descoperirea domesticirii animalelor și trecerea și la creșterea animalelor au lărgit sfera producției (introducând și un principiu de diviziune socială a muncii Între triburile de agricultori și cele de crescători de animale). Cum se realizau Însă aceste activități productive? Folosind, cel puțin, modul european de evoluție a societăților omenești, ne amintim că antichitatea (sclavagistă) Își concentra Întreaga activitate productivă În cadrul gospodăriilor familiale (termenul grecesc oikos desemnând gospodăria și, de aici, gospodărire și, deci, Înglobând toată „administrarea” bunurilor și activitățile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
diviziune socială a muncii Între triburile de agricultori și cele de crescători de animale). Cum se realizau Însă aceste activități productive? Folosind, cel puțin, modul european de evoluție a societăților omenești, ne amintim că antichitatea (sclavagistă) Își concentra Întreaga activitate productivă În cadrul gospodăriilor familiale (termenul grecesc oikos desemnând gospodăria și, de aici, gospodărire și, deci, Înglobând toată „administrarea” bunurilor și activitățile de producție, distribuția, consumul, regulile socioculturale de viață ale gospodăriei și gospodăririi etc.). Cine dorește să cunoască mai mult (și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și mai multe) cu privire al această problemă găsește În lucrările lui Aristotel (foarte multe traduse În românește) informații și, În special, păreri deosebit de valoroase și astăzi, referitoare la tema noastră. Gospodăria este sfera socială de desfășurare a principalelor activități productive, dar și a vieții sociale. Relațiile Între gospodării erau limitate și temporare. „După ce am arătat părțile din care se compune statul, trebuie să vorbim mai Întâi despre gospodăria familială, căci orice stat constă din gospodării familiale, iar părțile gospodăriei sunt
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
spontane ale pământului (...) Supraviețuirea devenind mai dificilă, amenințarea morții devenind tot mai apăsătoare. Pe măsură ce hrana devine greu de procurat, munca, internnt proporțional, trebuie să crească În intensitate și să se folosească de toate mijloacele posibile pentru a deveni cât mai productivă. (...) Economia nu-și mai află principiul intern În jocurile reprezentării, ci pe latura acestei zone periculoase, unde viața se luptă cu moartea (...) Homo economicus nu este cel care-și reprezintă propriile nevoi și obiectele capabile să le satisfacă, ci acela
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
teorie” asupra muncii neproductive depuse În servicii a fost Adam Smith (1723-1790). Smith extinde conceptul de „factor de producție” la muncă, pământ, capital. În lucrarea sa de bază<footnote Ibidem, p. 89. footnote>, Smith dă două definiții diferite ale muncii productive. Prima definiție („versiunea valorii”) consideră munca productivă ca fiind cea care adaugă valoarea netă produsului. A doua definiție („versiunea depozitării”) consideră că munca productivă „se realizează Într-un anumit domeniu sau al mărfii vandabile”, În timp ce „serviciile muncii neproductive” se caracterizează
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a fost Adam Smith (1723-1790). Smith extinde conceptul de „factor de producție” la muncă, pământ, capital. În lucrarea sa de bază<footnote Ibidem, p. 89. footnote>, Smith dă două definiții diferite ale muncii productive. Prima definiție („versiunea valorii”) consideră munca productivă ca fiind cea care adaugă valoarea netă produsului. A doua definiție („versiunea depozitării”) consideră că munca productivă „se realizează Într-un anumit domeniu sau al mărfii vandabile”, În timp ce „serviciile muncii neproductive” se caracterizează prin aceea că „se Încheie chiar În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
lucrarea sa de bază<footnote Ibidem, p. 89. footnote>, Smith dă două definiții diferite ale muncii productive. Prima definiție („versiunea valorii”) consideră munca productivă ca fiind cea care adaugă valoarea netă produsului. A doua definiție („versiunea depozitării”) consideră că munca productivă „se realizează Într-un anumit domeniu sau al mărfii vandabile”, În timp ce „serviciile muncii neproductive” se caracterizează prin aceea că „se Încheie chiar În momentul realizării lor”. În abordările sale, Smith se referă la această a doua versiune În mod deosebit
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
-i la o bancă, fie cheltuindu-i, fie folosindu-i Într-o afacere. Mai mult, prețul (relațiile preferențiale ale consumatorilor și producătorilor) se corelează direct de „starea economiei”, adică de „percepția socială” a acesteia. Când economia unei țări (unui sistem productiv) se desfășoară În bune condiții, se manifestă o creștere și stabilitate, se instaurează o Încredere În ceea ce privește siguranța investițiilor. În aceste condiții, consumatorii preferă să cumpere, fiind siguri că locul lor de muncă nu este În primejdie, că vor avea posibilitatea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de altă parte, apar noi tipuri de locuri de muncă care solicită un efort intelectual superior, ceea ce impune un nou profil al Întregii populații active (și chiar a celei neocupate). Se Înțelege că În acest context, exigențele piețelor, ale cumpărătorilor (productivi și cei de consum individual) vor fi de ordin calitativ diferit, ceea ce impune, de asemenea, noi exigențe la care trebuie să se adapteze managementul zilelor noastre. Un loc deosebit este atribuit, de către specialiști și practicanți, presiunilor exercitate de modelul, experiența
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
unele operații la altele, În executarea unui produs În ansamblul său), În strânsă legătură cu trecerea la modele netayloriste de muncă . Căi ale dezvoltării muncii industriale <footnote Ibidem, p. 75. footnote> Schimbarea radicală a locului și rolului omului În sistemul productiv al societății și Întreprinderilor, omul Încetând a fi o „unealtă” (schema 2), ci devine baza de proiectare a sistemului. Prin aceasta, Întreprinderile cu un management axat pe om Își recrutează salariații din rândul oamenilor cu un nivel ridicat de pregătire
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
118. footnote>. Economia de piață (ca formă socială de organizare a unei economii de tip capitalist) și-a dovedit viabilitatea prin aceea că are la bază un mecanism social (cel al intereselor și motivațiilor personale) capabil a stimula capacitățile creatoare, productive, novative prin competiția agenților sociali autonomi și liberi. Prin aceasta, se instituie un mecanism economic care contribuie la autoreglarea economiei dat prioritar de relațiile dintre cerere și ofertă În cadrul sistemului piețelor. Tocmai asupra mecanismului social (al relațiilor competitive În structura
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a sistemului de interese și motivații. Aparent, ambii agenți sociali (managementul și salariații) ar avea doar interese diferite) și chiar opuse - conform modelului conflictual. În practica socială, printr-o evoluție treptată pe linia perfecționării sistemelor sociale de realizare a activităților productive, s-a instituit un mecanism social de negociere capabil a corela interesele celor două tipuri de agenți sociali și a stimula pe salariați În a realiza obiectivele managerului producător. Alături de sistemele de plată, care fac din câștig motivația comună a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
au pus și pun În evidență carențe reale importante În economia de piață. Pentru a realiza o critică științifică (corectă) a economiei de piață trebuie să arătăm că: a) până acum societatea nu a putut elabora un alt sistem social productiv mai bun decât cel al economiei de piață; b) avantajele mari ale economiei de piață depășesc setul de dezavantaje; c) aceste dezavantaje Își găsesc treptat o soluționare, deși nu putem presupune că vom ajunge la o stare perfectă; d) există
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
societatea, În armonie cu natura, conturează o zonă vastă de cunoaștere. Iată de ce, managementul nu se reduce la activitatea managerilor, impunând un câmp larg de preocupări realizabile de profesioniști de diverse specialități, acționând În cooperare În „puncte” diverse ale procesului productiv. b) Omul este resursa principală a producției. O serie de dimensiuni ce definesc „factorul uman” (cunoaștere, creativitate, cercetare etc.) arată că față de o serie de resurse naturale finite și neregenerabile, omul prezintă unele caracteristici ce denotă „o resursă regenerabilă și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mai mari decât cheltuielile.”<footnote Blackaert André, La technique du planning et ses applications, Paris, Style Pret, 1965, p. 82. footnote> O asemenea viziune este cu totul inoperantă. Nivelul de satisfacție și gradul de socializare se dovedesc a fi „factori productivi” deosebiți de activi În Întreprinderile cu modele manageriale centrate pe om. Managerul de azi trebuie să țină seama de „costul social” (ansamblul resurselor antrenate, materiale și umane) În conducerea Întreprinderilor, iar acesta este conceput pe Întreaga cultură (scală de valori
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pună pe prim-plan și o serie de dezavantaje (standardizarea producției de masă, lipsă de varietate a produselor, o slabă satisfacție În muncă etc.). În acest sens, reproiectarea socială a automatizării se impune pentru a plasa omul În centrul sistemului productiv (ca subiect al producției și ca scop al acesteia). „O primă aproximație inițială identifică termenul de antropocentrie ca plasând atenția asupra omului, atribuind lucrătorului rolul de subiect În procesul de producție În cel mai larg mod posibil”<footnote Rauner Felix
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Bruce, Crozier Jenny, From the Editurs, RC 10 Newsleter, ISA, nr. 35, 1997, p. 2. (* -perspectiva umană). footnote> Raportarea omului la organizație (instituție) pune azi În discuție aspecte noi, evidențiind complexitatea problemelor de viață Într-o instituție (cu deosebire cele productive). Uniunea Europeană a elaborat conceptul de „responsabilitate socială corporativă” pentru a marca dimensiunile sociale ale responsabilității : „Principala funcție a unei Întreprinderi este de a crea valoarea prin producția de bunuri și servicii de care societatea are nevoie și prin aceasta a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
puteau fi trecute pe seama unor persoane diferite. Cu cât un lucrător executa mai puține operații, cu atât el „pierdea” mai puțin timp cu trecerea sa de la operație la alta (schimbarea uneltei, Îndreptarea atenției spre alte mișcări etc.), deci devenea mai productiv (producea mai multe piese, la un preț mai scăzut). Extinderea automatizării a urmat, la Început, și ea acest model până când, pentru noile modele, se trece la automatizarea flexibilă. Modelele centrate pe om aduc modificări radicale În conceperea integrării și a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
legiferată de legislația constituțională, de drept civil și al familiei etc., rolul central în acest proces"4 În comuna primitivă, relațiile sociale au purtat amprenta specificității rolului femeii sau bărbatului în viața social-economică a familiei. Creșterea treptată a importanței muncii productive a bărbatului și dependența vieții de familie, de activitatea acestuia, transformă matriarhatul în marea familie patriarhală poligamă. Având în vedere un anumit aspect al relațiilor de familie, s-a spus că familia este o realitate biologică prin unirea dintre bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și că trebuie astfel să se evite, pe cât posibil, diferențieri prea mari între rude apropiate. Cu toate acestea, nu s-ar putea solicita contribuția la întreținerea persoanelor al căror trai nu a coborât prea mult sub nivelul din timpul activității productive, oricât de largi ar fi posibilitățile rudei solicitate. Persoana care, deși strâmtorată față de trecut, are venituri sau bunuri care ar putea fi vândute, deci care îți poate asigura un trai nu prea diferit de al rudelor față de care poate cere
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nouă la nivelul întreprinderii” și vechea noțiune de „inovație”. Dacă însă dorim să ne referim, așa cum este și firesc, la conceptul larg uzitat, definit în terminologia anglo-saxonă prin innovation și similar în cea franceză, credem că este mult mai clar, productiv și neambiguu să îl considerăm ca fiind exprimat prin „inovare”, deci ca un concept care are valența unui proces (de inovare). Construind logica în acest sens și având în vedere că cea mai importantă dintre ramurile inovării este inovarea tehnologică
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
percepției; cunoștințe noi, atât științifice cât și neștiințifice. Între aceste șapte surse (de ocazii) de inovații există o interdependență directă. Ele solicită o analiză separată, pentru că fiecare are caracteristicile sale distincte. Totuși, nicio zonă nu este mai importantă sau mai productivă decât celelalte. Este tot atât de probabil ca inovațiile majore să apară dintr-o analizare a simptomelor schimbării (cum este succesul neașteptat al unei schimbări considerate nesemnificative la produs sau stabilirea prețului), sau ca ele să apară din aplicarea masivă a cunoștințelor
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Când s-a folosit de modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pește întâlnite în zonă sunt: carasul, crapul, roșioara, bibanul și șalăul în apele mari (iazuri și heleșteie), iar în apele mici: obletele, suducul și zborșarul. Crescătoriile de pește din Antohești și Motoșeni au fost populate cu specii de pește foarte productive de crap galițian și chinezesc. În aceste iazuri se practică și pescuitul sportiv, iar recoltarea se face utilizând tehnici și procedee noi, specifice exploatării specifice. Iazuri amenajate aveau: Nicu Galan, Dumitru Lehănceanu, Gheorghe Curteanu, Gheorghe Țarălungă și Gheorghe Chirilă. Aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]