5,828 matches
-
212, 230, 291, 294. Producere/reproducere, 48, 50, 70, 79, 85, 143, 146, 148, 155-156, 163, 187, 195-196, 201, 226, 231, 232, 248, 252, 255-257, 263, 270, 272-273, 276-277, 280, 289-290, 310-311. Profan, 42, 73, 184. Profesionalizare, 107, 189-190, 248. Profet, 167, 172, 182-183, 271. Proprietate artistică / intelectuală, 54, 179, 257. Protejare, 80, 209, 219, 224, 228-230, 235-239. Public, 48-50, 66, 69, 70-71, 74, 76, 85, 94-95, 98, 100-110, 120, 122, 125, 140, 156-157, 167-168, 174-175, 178, 185, 195-196, 205, 210
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
celor doi). Evreul Marx, convertit la luteranism, deposedat de cetățenia germană, prieten cu alt expatriat german, Heinrich Heine, ajunge să-și urască neamul, să manifeste aversiune față de cultura evreiască. Pentru el, ideile proprii, marxismul erau un Talmud propovăduit de singurul profet pe care l-a avut. Expulzat și din Franța și Belgia, se stabilește la periferia Londrei, unde duce o viață strâmtorată, acuzând societatea și economia contemporane în Capitalul. A fost considerat eminența cenușie a comunismului, precursor al altor filosofii totalitare
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
lua naștere? Răspunsul este: prin revelație. Dar cum revelația nu este o stare comună de conștiință, ci dimpotrivă una de grație, de iluminare și rapt, ea nu poate surveni decât în indivizi izolați, excepționali și aleși. Aceștia, fondatori de religii, profeți sau sfinți, au ajuns în contact direct cu divinitatea și astfel au intrat în posesia unui adevăr revelat care în cele din urmă este consemnat ca atare și devine text sacru. Textul sacru, care este străjuit, interpretat și transmis mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu presupune viziunea și relatarea în direct. Cel ce vede vede fără martori și relatarea lui este secvență în raport cu momentul când a văzut. Buna lui credință nu trebuie pusă la îndoială în două sensuri: credincioșii trebuie să-l creadă pe profet atât în privința întîlnirii lui cu Dumnezeu, cât și în privința acurateții dezvăluirilor sale. Dar de ce oamenii acceptă în acest caz să creadă cu atâta încrîncenare lucruri care sânt cu totul neobișnuite și perfect neverificabile, în vreme ce în atâtea alte cazuri ei se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și de - aici, vrând Dumnezeu, În paradis deodată o să te vezi transportat Și desfătat Ca un credincios de frunte în poala lui Mohamed Cu tată-tău de 'mpreună de hurii încunjurat, Zi și noapte dezmierdat De melodioase sazuri lângă marele Profet. - Toate bune, maică dragă, sunt acestea care spui, Zice suspinând băiatul, și nu am nici o 'ndoială C-o să văd lucruri cerești Dar vrun havadiș ceva De cele de prin cetate, dacă tata m - a 'ntreba, Nu-mi spui ce ză
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că turcii vor adera la această comunicare. [5 ianuarie 1877] FOAIE NOUĂ [" COLECTORUL LITERAR PENTRU AMBELE SEXE "... "] Colectorul literar pentru ambele sexe iese o dată pe săptămână în Piatra sub administrația d-lui N. Miculescu. Cuprinsul broșurei no. 1 este: Misiunea profetului Moisi, traducere din Schiller; Dama cu mănușa neagră, traducere din Ponson du Terrail: Miss Mary sau institutricea, trad. din Eugene Sue, și anecdote. N-am încuviințat niciodată literatura frumoasă a traducțiunilor, mai ales acelora de pe texte de o valoare îndoielnică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu toți. COMPOZITORUL: Artiștii cu vocea întinsă pe ață sunt prin natura lor medială persoane deosebite care sunt înscrise dinainte să se strice. Ca și compozitor sau interpret genial te înfigi în grătarul plin cu gogoși al vinerei mari. Restul profeților încep să cânte melodia lor abia din lunea Paștelui și dovedesc o erotică stranie în sus și în jos tot anul în care în legătura șoldurilor planturoase și-o trag de dedesupt. Și lichidul este mereu aur curat: Ura, petrol
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vîntului, Leonard Barras • Poezie. Dramă, Edgar Allan Poe • Proză feminină austriacă, Dan Stoica (coord.) • Roze, crini, metafore, Procopie P. Clonțea • Teatru austriac contemporan (vol. 1, 2), Dan Stoica (coord.) • Teatru austriac modern, Dan Stoica (coord.) • Tîrgul șaradelor, Paul Miron • Ultimul profet. Teatru, Renzo Ricchi În curs de apariție Teatru vol. 2, Werner Schwab LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției FLORILEGIUM (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem, p. 30. 256 care evenimentele se desfășoară reprezintă tot o caracteristică a genului oral. În numai două strofe, tatăl Criseidei, Calcas, care este un profet, prevede căderea Troiei și consideră mai înțelept să treacă de partea grecilor. Cu aceeași rapiditate personajele se îndrăgostesc. Rareori autorul se oprește pentru a descrie personajele sau locurile, și nici nu încarcă narațiunea cu procedee retorice ori trimiteri erudite. Dacă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Îndeaproape cu tipul eremitului oriental care, la acea vreme, stârnea un entuziasm aidoma celui provocat, ceva mai târziu, de oracole. Aceeași căutare a unei revelații personale, dincolo de rațiune, care-i Împinge pe oameni fie Înspre oracole, fie către astfel de profeți care păreau cu atât mai vrednici de crezare cu cât erau mai Îndepărtați În timp și În spațiu. Pe de altă parte, exista ideea, foarte răspândită, pe care o găsim În Stromatele lui Clement Alexandrinul, cum că barbarii ar deține
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
asirienii pe chaldei... iar celții și galii pe druizi”, scrie Diogenes Laertios În prologul la Viețile și doctrinele filosofilor (Proem. I, 1). Toți filosofii greci s-ar fi instruit În Egipt sau prin alte părți, Într-un Orient populat cu profeți ale căror trăsături esențiale le regăsim În descrierea făcută de Cleombrotos barbarului inspirat: lipsa bolilor 1, asceza 2, căutarea singurătății și a intimității cu divinul 3, harul divinației inspirate 4 și caracterul de revelație, oracular, atribuit oricărui cuvânt al lor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
inspirat: lipsa bolilor 1, asceza 2, căutarea singurătății și a intimității cu divinul 3, harul divinației inspirate 4 și caracterul de revelație, oracular, atribuit oricărui cuvânt al lor, logica demonstrației fiind cu mult mai prejos de adevărul dezvăluit prin acești profeți: „ai fi zis că era vorba de-o adevărată inițiere În mistere, pentru că nu aducea În sprijinul spuselor sale nici un argument, nici o dovadă” (422 c). Într-un fragment din Dialogul cu Trifon VII, 1-2 al Sfântului Iustin, citat de A
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
poate deopotrivă explica dispariția oracolelor. Daimonii și entuziasmul profetic: acțiunea lor asupra sufletului omenesctc "Daimonii și entuziasmul profetic \: acțiunea lor asupra sufletului omenesc" Cu toate acestea, rămânea neatins un punct esențial În relația dintre demonologie și divinație: cum transmit daimonii profeților și profeteselor puterea oraculară sau, mai precis, starea de entuziasm profetic? Demetrios, gramaticianul, este cel care pune problema la sfârșitul lungii digresiuni despre pluralitatea lumilor, revenind, astfel, la subiectul principal al dialogului. În răspunsul pe care i-l dă Ammonios
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a Îndepărta sau a stinge starea de entuziasm”4. 2. Rolul esențial În acțiunea fluidului Îl deține uscăciunea (xeroteta) care Însoțește Încălzirea și subțiază pneuma, făcând-o pură și aidoma eterului. Plutarh se referă la un fragment din Heraclit 1. Profetul trebuia să fie un suflet nobil (meritos)2 pentru a putea intra În contact cu Înțelepciunea divină, adică, pentru Heraclit, un suflet uscat, pur, dominat de foc. În fr. 98 este vorba despre exalațiile sau efluviile (anathymiaseis) uscate, pure și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
un eveniment recent din viața sanctuarului: moartea unei Pythii. Calificată de E. Will1 drept „istorioară pioasă”, povestea, În opinia lui Robert Flacelière, opinie pe care o Împărtășim și noi, are toate șansele să fie autentică: Îi are drept garanți pe „profetul Nicandros și pe ceilalți slujitori ai cultului care se găseau acolo” și, la urma urmelor, pe Plutarh Însuși, În calitatea sa de preot la Delfi. Acest eveniment a fost considerat o posibilă sursă de inspirație pentru vestita descriere a delirului
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
e bine cunoscută ambiguitatea fundamentală a acestui cuvânt) pentru a descrie o krasis adecvată exalației. „Când facultatea imaginativă (phantasiastike dynamis) și cea divinatorie (mantike dynamis) se află În deplină armonie cu exalația, Întocmai unui remediu potrivit (pharmakon), În acest caz profeții resimt, fără greș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce pe dos, În dezordine și cu tulburare” (438 a). Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculistc "Teoria inspirației
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Dar există și o altă atitudine față de divinația oraculară, un alt „model” atestat de Întreaga literatură scrisă și care, departe de a fi o creație artificială, Își află rădăcinile Într-o tradiție orală vehiculată Încă din epoca arhaică 3. „Cuvântul profetului inspirat și cel al oracolului nu au doar valoare de sfat sau de avertisment Înaintea pornirii unei acțiuni: el implică o adevărată omnisciență bazată pe un har al dublei vederi, pe un contact direct cu nevăzutul și cu lumea de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
direct cu nevăzutul și cu lumea de dincolo.”4 E vorba despre o cunoaștere absolută, care-i revelează celui ce o posedă „lucrurile care sunt, cele care vor fi și cele anterioare celor ce sunt” (Iliada, I, 70). Oracolul și profeții inspirați, ca și poeții societăților arhaice (a se vedea exemplul lui Hesiod), sunt „maeștri ai adevărului”, ca să folosim o expresie a lui M. Detienne. Memoria lor nu este una cantitativă, ci transcendentă și esențială. E omnisciența de tip divinatoriu. Iată
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și Wormell 2 vorbesc despre o adevărată influență a „modelului delfic” asupra stilului poeților beoțieni, cum este Hesiod, de pildă, cu atât mai mult cu cât nici În cazul lui nu s-ar putea face clar diferența Între poet și profet. În plus, stilul foarte personal, dar epic, folosirea hexametrului dactilic, mișcarea metrică lentă, de preferință spondaică, gustul pentru metaforă, tonul demn - toate acestea sunt trăsături caracteristice ale oracolelor delfice care se regăsesc În egală măsură la Parmenide și Empedocle. Porecla
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
le auzisem eu Însumi de la Ammonios 4 și de la alți câțiva Învățați În timpul unui colocviu ținut chiar În același loc și În legătură cu aceleași probleme nerezolvate 5. 2. După spusele lui Ammonios, faptul că zeul este În aceeași măsură filosof și profet șmantisț este vădit chiar de fiecare dintre apelativele cu care este invocat. Magistrul ne lămurea că numele de Pythios 1, „Cercetătorul”, este folosit de către cei care abia Încep să Învețe și să devină la rândul lor cercetători. Numele de Delios
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
s-o inspire pe femeie. El se mulțumește să trimită viziuni preotesei și să aprindă În sufletul ei lumina care Îi va dezvălui viitorul; iată dar În ce constă «enthousiasmos» ș„entuziasmul”ț. De altfel, la modul general, voi, ceilalți «profeți» ai lui Epicur, căci este limpede că și tu ai trecut de partea lui, ( D) este peste putință să nu realizați acest lucru. Pe fostele preotese le Învinuiți că făceau versuri proaste; pe cele de azi că se exprimă În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
deși convorbirile lor au atacat tema iubirii, nici unul dintre ei nu a lăsat În urma lui vreun poem. Tot așa, nu poți susține că, În afară de Sappho, n-a mai existat nici o altă poetă Îndrăgostită, doar În cazul În care pretinzi că profeții În versuri au dat numai cei din categoria Sibyllei până la Aristonike 4 și acele Pythii care Își formulau oracolele În versuri. (B) Dacă Într-adevăr, așa cum pretindea Chairemon 5, vinul se amesteca cu temperamentul băutorilor, „enthousiasm-ul” profetic, aidoma celui al
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
putea avea repercusiuni asupra slujitorilor Oracolului. Zeul, Într-adevăr, nu ținea seama de acea lege formulată de Euripide: „Bine ar fi ca Phoebos el Însuși oracolele să și le rostească”2. El se slujește de muritori ca de ajutoare și profeți și se cuvine așadar (E) să vegheze asupra lor și să-i ocrotească, nu care cumva, atunci când Își Îndeplinesc misiunea, să ajungă victima unor nelegiuiți. Iată dar de ce, fără a ascunde intenționat adevărul, prezenta oracolele sub o formă enigmatică, dar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acela de la Ptoion, nu mai prejos decât acela de la Amphiaraos 3. (412) Și unul, și celălalt au fost pusela Încercare,pe cât se pare, de Însuși Mardonius 4. Acesta a trimis la Amphiaraos un lydian, iar la Ptoion un carian 5. Profetul acestui ultim oracol, care răspundea de obicei În dialect eolic, cu această ocazie a dat răspunsul În limba barbarilor, astfel Încât să fie Înțeles numai de cel care consulta oracolul și de cei care-l Însoțeau 1. În delirul lui inspirat
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la oracolul de la Tegyrai, unde se spune că s-a născut Zeul și pe unde trec două cursuri de apă pe care astăzi unii le numesc „Palmierul” și „Măslinul”. Pe vremea războaielor cu perșii, Zeul a prezis grecilor prin graiul profetului Echecrates că vor Învinge și vor ieși biruitori În acest conflict. Ceva mai târziu, pe vremea războiului peloponesiac, (C) cei din insula Delos, alungați din insula lor4, au primit, pe cât se spune, de la Delfi un oracol care Îi invita să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]