4,129 matches
-
poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul "critică" este cel mai des invocat. El este romantic și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
crezut în el sau nu l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el sau nu l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea, eu pot prelua în proiect
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea, eu pot prelua în proiect fie "ceva", fie pe "cineva". Căci atât "ceva" cât și "cineva" sânt diferiți de mine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
limitelor unui corp obișnuit echivala cu pierderea identității lui, deci fie cu căderea în "altceva", fie cu degenerarea în monstruos. Depășirea limitelor Universului echivala cu intrarea în imperiul vidului (to kenon) sau al indefinitului (to apeiron), deci în "dincolo"-ul prost al lipsei de repere. Iar "depășirea" limitei-reper echivala cu ratarea țelului vizat, cu căderea în "dincolo"-ul prost al rătăcirii. Ciclul întoarcerilor acasă ale eroilor greci după războiul troian, din care episodul odiseic este cel mai faimos, reprezintă în mare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în monstruos. Depășirea limitelor Universului echivala cu intrarea în imperiul vidului (to kenon) sau al indefinitului (to apeiron), deci în "dincolo"-ul prost al lipsei de repere. Iar "depășirea" limitei-reper echivala cu ratarea țelului vizat, cu căderea în "dincolo"-ul prost al rătăcirii. Ciclul întoarcerilor acasă ale eroilor greci după războiul troian, din care episodul odiseic este cel mai faimos, reprezintă în mare măsură povestea unor peregrinări nesfârșite datorate pierderilor repetate ale limitei-reper.1 Pentru greci, așadar, nu imposibilul depășirii unei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în față devine ocară. Îl văd acum rar și mă bucur să observ cât este de sigur pe el." Îmi vine în minte vorba aruncată de Paleologu lui Andrei cum că Noica, dacă nu ar avea geniu, ar fi un prost. Nu mă pot abține să nu i-o reproduc. Preia ideea cu voluptate, dezvoltînd-o. "Are dreptate să mă considere așa. Am avut toată viața o obnubilație salvatoare, un fel de optimism prostesc; în felul acesta am reușit să trec prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și preluat, prin incitație și pseudo-isterie colectivă, de tribune. Și de ce îi este lui indiferent dacă vede aceleași mutre în decoruri istorice care se vor diferite? Pentru că poporul român, aceasta e lucrul extraordinar pe care l-au aflat între timp proștii și umaniștii, se adaptase la istoria lui. Într-un alt decor, el continuă să mănânce felurile pe care istoria i le servise înainte. Reci, neîncălzite, stricate. Lui nici nu-i păsa că, simbolic măcar, avusese loc o revoluție, că istoria
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la urma urmei, că un om drag care-a murit e încă viu, pentru că trăiește în tine. Așa crede Noica în cultură. Cu el e invers decât spunea Paleologu: ar fi fost un geniu dacă n-ar fi fost un prost. Dar admirația lui pentru Wittgenstein îi șterge multe păcate (fără a-l mișcora pe cel împotriva Duhului: lipsa milei). Te întrebi la ce i-a folosit cititul miilor de cărți dacă n-a putut înțelege gestul lui Vulcănescu. Și cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cei care au așezat structura omului pe enigma prealabilului) Scrisul este un mod de a te concentra asupra a ceea ce nu știai că știi (asupra a ceea ce știai fără să știi că știi). Pesemne că sîntem atât de ignoranți și proști pentru că ajungem atât de rar la "scrisul de escavare", la exploatarea zăcământului de știință prealabilă pe care stăm fără să știm. sâmbătă, 15 iunie Fiind la Sibiu, m-am repezit astăzi de dimineață la Păltiniș, la "vila lui Noica", cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
uitau uneori la ele, le măsurau din ochi, cine știe dacă Într-o bună zi n-o să fie bune pentru ei, după ce vor mai trece două, trei veri, sau pentru un frate de unsprezece ani care se cufunda ca un prost, fugind de crocodil și pe care acum, la ieșire, ca să devină bărbat, ei o să-l pună să se Încaiere cu pușlamaua care are pretenția să păzească automobilele de la intrare și asta chiar aici, cînd o să iasă din bazin, fiindcă probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
din nou motorul mai tare... — Darling de Neanderthal, Îl acuză Susan, sigură acum că el Înțelesese aluzia, dar pentru orice eventualitate lăsînd să-i cadă șuvița de păr pe frunte și făcînd o gaură cu degetul ca să se uite la prostul de lîngă ea. Juan Lucas opri motorul de tot de data asta și Își Încrucișă brațele la piept, dispus să asculte orice din partea ei, poate că pînă la urmă Înțelegea ceva mai mult. — Unde erai pe douăzeci și șapte septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
l-a văzut decît atunci cînd l-a invitat la el, la cîteva zile după incidentul cu banii În folosul misionarilor. Pentru Cano incidentul fusese foarte dur, dar pe de altă parte, se gîndea Julius și el fusese un mare prost, de ce n-a făcut pe bolnavul dacă n-avea bani, În loc să stea cîteva zile fără să-și cumpere bomboane. Într-adevăr, Cano nu și-a cumpărat cîteva zile bomboane, păstrînd banii pentru colectă, Mare prost, era de atîta timp la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
picioare și se Îndreaptă spre bazin. Îl urmară ca toții. Bobby, care mergea Înainte, se Întoarse Îndată spre Julius. — Tu ce cauți după noi, mucosul dracului? strigă. Vii dacă-mi dai pușculița! Nu! — Atunci să te ia naiba, ești un prost și n-o să afli... Ce se petrece aici? interveni Santiago, oprindu-se. — What’s the matter?2 Și asta Înțelesese Lang. — Ăsta se ține scai după noi peste tot! — CÎnd m-am ținut eu după tine? — Lasă-l În pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de bancnote ca să aibă de cheltuială pînă la Anul Nou; o săptămînă de distracții Îți ajunge, din doi ianuarie te Închizi În casă și te pui pe Învățat“. Bobby se uită la Julius, de parcă i-ar fi spus o să rămîi prost și n-o să ști cu cine-o să mă culc și Julius se hotărî să-l Întrebe pe Carlos care-i cealaltă semnificație a cuvîntului a se culca. Lucrurile s-au oprit aici deocamdată. Susan Îi ceruse lui Celso să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
modă, sexy, așa vedem noi lucrurile. Mai ales sexy, Lisa. Și nimic foarte inteligent. Uită de articolele despre circumcizia la femei sau despre lipsa de libertate a femeilor din Afganistan. Astea nu vizează publicul nostru țintă. Vreți o revistă pentru proști? — Exact, străluci Calvin. Dar eu nu am fost niciodată în Irlanda, nu știu nimic despre locul acela. —Exact, aprobă Calvin. Exact asta ne și dorim. Fără prejudecăți, doar o abordare proaspătă și sinceră. Același salariu, ofertă generoasă de transfer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la a suspina și a anunțat: —E în regulă. Sunt bine acum. Serios. — Eu știu că nu ești, spuse Ashling, simțind că o pierde. — Da, sunt, spuse ea, aproape fermă. De îndată ce a închis telefonul, Ashling a început să tremure. Ted. Prostul de Ted. Avea ea un sentiment... Cu degete tremurânde a format numărul lui și l-a acuzat: — Nu te-am mai văzut prea mult în ultima vreme. Și cine e de vină pentru asta? Părea supărat. Sau era defensiv? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
idee a mea i-a plăcut enorm: la Întoarcerea de la Salzburg, Îi spusesem că am putea pune la punct un număr de clovnerie. L-am putea juca În timpul vacanței În fața familiei și a musafirilor. Eu l-aș face pe August Prostul, iar el ar fi Clovnul Alb. „Clovnii joacă de obicei cîte doi“, i-am spus eu, „și fac parte uneori din aceeași familie, ca Rico și Alex, care erau unchi și nepot, sau ca familia Rivel. Mai sînt și Foottit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cîntărit implicațiile a ceea ce Îi povesteam. De cele mai multe ori, se complăcea Într-un zîmbet sardonic pe care nu puteam evita să-l atribui naivității sau stîngăciei conjecturilor mele. — Auziți, dacă vi se pare o prostie, eu am tăcut. — Dimpotrivă. Vorbesc proștii; tac lașii; ascultă Înțelepții. — Cine a zis asta? Seneca? — Nu. Domnul Braulio Recolons, care conduce un magazin cu produse din carne de porc pe strada Aviñón și posedă un har proverbial atît pentru cîrnați, cît și pentru aforismul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
oamenii sînt niște bilete de loterie, că există ca să transforme În realitate iluziile noastre absurde. — Isaac, cu tot respectul ce ți-l datorez, ai băut cît șapte și nu mai știi ce vorbești. — Vinul Îl preschimbă pe Înțelept Într-un prost și pe prost Într-un Înțelept. Știu destul ca să pricep că propria mea fiică n-a avut niciodată Încredere În mine. Mai multă Încredere avea În dumneata, Daniel, și nu te-a văzut decît de două ori. — Te asigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ea și Varia, s-a produs pe neașteptate, dar a fost binevenită pentru mine: acum ea a văzut și s-a convins de devotamentul meu, a înțeles că de dragul ei rup toate legăturile cu familia. Deci, nici noi nu suntem proști, fiți sigur de asta. Apropo, sper că nu vă închipuiți că sunt un flecar? Eu, stimate prinț, nu fac bine că mă destăinuiesc față de dumneavoastră. Dar tocmai pentru că sunteți primul om cumsecade care s-a nimerit să-mi iasă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]