5,549 matches
-
puterea jertfelor și a rugăciunilor pe care preotesele, preoții și întreaga cetate le vor rosti la fiece căsătorie, ca să se nască mereu din părinți buni copii mai buni, și din părinți folositori copii încă mai folositori. Ci vom spune că pruncul este născut din beznă și oarbă nestăpânire. d) Abolirea familiei private (Republica, 461d-461e) (Socrate) ... Însă toți copiii născuți în luna a zecea și a opta începând cu ziua în care cineva se însoară, să fie pentru acesta „fii” - dacă sunt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a lui, ți-o Însușești numai printr-un proces ideator, nu prin simțire. Numai tâlharul cel bun simte la fel ca Domnul.” (N. Steinhardt) Durerea care a trecut devine plăcere. (Succesul obținut transformă În plăcere oboseala efortului depus, așa cum nașterea pruncului transformă În lacrimi de bucurie chinurile nașterii Îndurate de mamă. Sunt cunoscute cel puțin două proverbe care surprind complementaritatea acestor două stări psihice opuse: „Slabă e fericirea care n-a trecut niciodată prin durere”; „Durerea e sămânța plăcerii”.) Vorbind despre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mult pe fiu, decât pe mamă, dat fiind că, în cazul nostru, este vorba despre o mamă dușmană. Nu puteam să n-o îndepărtez astfel încât să nu privilegiez rodul său. Aidoma cardinalului Florit, care, vorbind în mod just despre uciderea pruncilor (fetușii), ignoră uciderea pruncilor (femeile în calitate de cetățeni inferiori). Dar, așa cum trebuie considerată pur „întâmplătoare” eventuala mea concordanță ideologică cu Nello Ponente, la fel de „întâmplătoare” trebuie considerată și coincidența opiniei mele asupra avortului cu cea a cardinalului Florit. Într-adevăr, eu exclud
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe mamă, dat fiind că, în cazul nostru, este vorba despre o mamă dușmană. Nu puteam să n-o îndepărtez astfel încât să nu privilegiez rodul său. Aidoma cardinalului Florit, care, vorbind în mod just despre uciderea pruncilor (fetușii), ignoră uciderea pruncilor (femeile în calitate de cetățeni inferiori). Dar, așa cum trebuie considerată pur „întâmplătoare” eventuala mea concordanță ideologică cu Nello Ponente, la fel de „întâmplătoare” trebuie considerată și coincidența opiniei mele asupra avortului cu cea a cardinalului Florit. Într-adevăr, eu exclud că are dreptul de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare a boierimii lipsite de vitalitate, îndepărtată mult de tradițiile și aspirațiile satului, este pruncul Făt-Frumos, un copil bolnav psihic, semn al degenerării, al „rătăcirii”. Romanul, conceput ca un „jurnal” al lui Bujor, e însoțit de un prolog și de un epilog, texte impregnate de același sentimentalism desuet. Câteva personaje reapar și în al doilea
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
vizionarismul fluent, de penumbre sufletești, adecvat imaginației rafinate. De o parte, poeme ale concretului multiplu - Bărbatul, Ploaia, Oamenii mă uimesc, de alta, străveziul din Călătoria, din Țara luminii sau din Oglinzi: „Foarte mulți oameni se-neacă-n oglinzi, / femei palide, prunci suferinzi...” Iar în călătoria ultimă: „de soare străvezii, sătui de ploi, / vom adormi cu pleoapele deschise, / prins fiecare-n delta lui de vise...” Admirabilul poem recapitulativ Copilul meu, să nu mă cauți, capodopera sa, e o variantă din perspectivă feminină
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
cum mă apucă pofta de shopping. Se spune că maternitatea te schimbă - și așa e. Pentru prima oară În viață, nu mă gîndesc deloc la mine. SÎnt sută la sută altruistă! Iar toate astea sînt numai pentru binele și confortul pruncului meu nenăscut. Într-una dintre direcții se află stive de pătuțuri de vis și zdrăngănele rotative atîrnate. În alta, zăresc licărirea ademenitoare a cărucioarelor cromate. În fața mea, se află expuse nenumărate costumașe mici, mici de tot. Fac un pas În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
unul dintre gemeni. Janice se foiește cu un aer jenat, făcînd eforturi evidente să nu se uite. — Bex! Chipul lui Suze se luminează brusc. — O, Doamne! Arăți fenomenal! — Suze! O Îmbrățișez cu putere, avînd totuși grijă să nu-i storcoșesc pruncul. — Ce faci? Și ce mai face drăguța de Clemmie? Depun o sărutare pe creștetul mic și bălai. — Ăsta e Wilfrid, spune Suze, colorîndu-se brusc. La naiba. Mereu Îi Încurc. Și, ca lucrurile să se complice și mai tare, Suze e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ar fi mișto? Am fi atît de mîndri! Ideea m-a captat și nu-mi mai dă pace. Mă și văd pe stadion, În anul 2030 sau cam pe-acolo, intervievată de Sue Barker, spunîndu-i cum am știut eu că pruncul meu e sortit unui destin măreț, chiar de pe vremea cînd se afla În pîntec. Luke pare ușor amuzat. — Becky... da’ de unde și pînă unde? Ce te face să crezi că ăsta mic o să ia aurul olimpic? — E posibil! De ce să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ei, mă rog, poate că am brodat și eu un pic pe ici, pe colo. Cum ar fi că fac zilnic sport. Și că În fiecare dimineață, la micul dejun, mănînc piure de zmeură proaspătă și că Îi scriu poezele pruncului meu Încă nenăscut. (Pot oricînd să iau repede niște versuri dintr-o carte.) Plus că am zis că locuim deja În casa de pe Delamaine Road, pentru că dă mai bine decît să zici că stai Într-un apartament. Dar ideea e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Apostol D. Culea se ocupă de folclor în articolul Marea în cântecele noastre populare. Octavian Moșescu își publică un sonet și Ioan Ojog poezia Împrimăvărarea. De semnalat o prezentare a scriitorului bulgar N. Rainov, căruia i se traduce Poveste despre prunc. M.Ș.
FARUL CALIACREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286961_a_288290]
-
Cu începere din 1860 autoritățile din Transilvania au oprit difuzarea gazetei, măsură aplicată din nou în perioada 1873-1876 și în 1894. În aceste situații se recurge la subterfugii, și R. va pătrunde în Austro-Ungaria sub denumirile „Unul pentru altul” sau „Pruncul”. De la apariție titlul este imprimat cu caractere latine, în timp ce articolele se culeg în alfabetul de tranziție. Din 1861 o parte din text se tipărește cu litere latine, cum se va face, doi ani mai târziu, cu întregul ziar. Pentru întâia
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
mai ales în ceea ce privește maniera publicistică și structura. O izbândă completă nu a fost posibilă; totuși, prin apariția R. presa românească a primit, fără îndoială, un îndemn spre modernizare și spre diversificarea mijloacelor. În ceea ce privește atitudinea politică, se continuă, în linii generale, „Pruncul român”, scos de Rossetti și Winterhalder în vâltoarea evenimentelor de la 1848. Trecuseră nouă ani de la revoluție, ardoarea „căuzașului” era acum astâmpărată de experiență, de dezamăgiri și de învățămintele exilului. Și condițiile sociale se modificaseră mult. Steagul sub care, pentru moment
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
Române din Cluj, care îl premiază pentru culegerile lui. Culegeri: Datinele poporului românesc la nuntă, în plășile Beiușului și Vășcăului, Beiuș, 1937; Dorea, istețul Drăgăneștilor, București, 1937; Avram Iancu și ungurii (1848), București, f.a.; Balade și legende, București, 1937; Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice cu ceas rău, București, f.a.; Descântec de deochiat (potcă), București, f.a.; Descântec de mărit, București, f.a.; Descântec de legat, București, f.a.; Un suspin, București, f.a.; La pruncii mici, București, f.a.; Bocete, București, f.a.; Cântarea de nuntă, București, 1940; Văietări, bocete după morți, București, 1940; Bocete bihorene, București, f.a. Repere bibliografice: Ion Mușlea, Vasile Sala, T, 1942, 12; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
a prieteniei și cu o credință vibrantă în cauza revoluției, căreia i s-a devotat. R. a fost un mare ziarist al vremii sale, inaugurând un stil în presa românească, în publicistica politică îndeosebi. Cu Enrich Winterhalder scosese, în 1848, „Pruncul român”. În exilul parizian, mânat de același neastâmpăr, înființează cu I.C. Brătianu „Republica rumână” (1851) și intră în comitetul de redacție al „României viitoare” (1850). Triumful activității de gazetar a lui R. este „Românul”, organ unionist, de o mare longevitate
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
capitolul 5 și, din nou, ceva mai mult detaliu, În capitolul 13. Vă reamintiți, Freud pornește de la ideea că În primele stadii ale dezvoltării sale, un copil trăiește Într-o uniune nediferențiată cu mama sa. Eul nu este Încă format. Pruncul Își simte mama ca pe un Întreg. Nu există un sens al „eului” și al lui „celălalt”, ci numai ceea ce Freud a numit sentimentul „oceanic” de unitate. Unitatea se rupe, atunci când copilul realizează că fiecare impuls și dorință a sa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
substitute tehnologice În speranța de a recapta corpul uman. Din nefericire, argumentează Brown, „sechestrarea vieții corpului În obiecte” În numele progresului tehnologic și material atrage umanitatea din ce În ce mai mult În domeniul instinctului morții 25. Frica de moarte care ne chinuie, pe care pruncul o trăiește la separarea inițială de mama sa, este cea care, până acum, a motivat o bună parte a progresului uman. Istoria civilizației pentru Freud, Brown și alți psihologi nu este decât proiecția instinctului morții asupra lumii exterioare. Am construit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care marchează viața copilului sau dezvoltarea timpurie a speciei umane. În aceste cazuri, participarea nu este voluntară, ci, mai degrabă, predestinată. Sinele nu este dezvoltat suficient pentru a face alegeri conștiente. În cazul copilului, dependența determină relația dintre mamă și prunc. În cazul Înaintașilor noștri paleolitici atât frica de furia naturii, cât și dependența față de ea au condiționat relația. A reparticipa cu natura de bună voie este ceea ce separă cea de-a treia etapă a conștiinței umane de tot ceea ce s-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CRĂCIUNUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din an în an, aducerea aminte A Tainei ce întrupat-a Pruncul din Înalt Renaște-n noi copilul dinainte, Ca lacrima, la suflet, și-n trup - neîntinat. * Să-mpodobim cu daruri Pomul Bucuriei, Ghirlandele iubirii atârne tot mai Sus Și-n imnice cântări să-I mulțumim Mariei Că ni-L aduce,-n
CRĂCIUNUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381288_a_382617]
-
cetina-ți anume tămâiată, Ni-i casa-n rod, de Sărbători, Copac ce tinzi la Cer, cu noi odată. *** Refren: Drag brad ce-atingi cu fruntea Cerul Și-ntâmpini primul pe Hristos, Înfruntă muntelui azi gerul Și adă-n slavă Pruncul jos! Referință Bibliografică: COLIND CU BRAD / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2179, Anul VI, 18 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
COLIND CU BRAD de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381265_a_382594]
-
fericit. Nu o dată textul său se transformă în rugă: „Cât timp voi rămâne fără să plâng pe săturate? Părăsesc viața puțin câte puțin ca toată lumea, dar nu mor ca toată lumea. Învăț să plâng, lacrimile mele sunt stângace ca pașii unui prunc. Membrele mele au nevoie de lapte. Dă-mi sânul tău, Doamne.” Împrumutând titlul basmului eminescian, și totodată inspirat de Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, „basmul atât de cunoscut, acel Faust al poporului român” - după cum spune autorul într-o
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
stele”. În spatele ei se arată un „Balaur mare” de foc, cu șapte capete încununate și zece coarne. Balaurul lovește cu coada sa stelele, aruncând pe pământ o treime dintre ele. Femeia urmează să nască, iar balaurul pândește să‑i înghită pruncul. Acest lucru nu se întâmplă însă, deoarece, după naștere, copilul este ridicat lângă tronul lui Dumnezeu. Înfricoșată, femeia fuge și se ascunde în deșert, unde „are loc pregătit de Dumnezeu pentru ca acolo s‑o hrănească [timp de] o mie două sute
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
creștinilor, care vor dura trei ani și jumătate, vor fi descrise în capitolul 13. Copilul născut din Femeie îl închipuie pe Isus. Începând cu Bousset și până la Peerbolte, cercetătorii își exprimă uimirea în fața acestui personaj, mai exact a faptului că pruncul‑Mesia este răpit la ceruri imediat după nașterea sa. Totuși, supus unei noi lecturi, lipsite de orice părere teologică preconcepută, fragmentul pare a nu avea nimic extraordinar. Ce spune acest text? Actul I (nașterea): Femeia „a născut un copil de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și Înălțarea): „Și copilul ei a fost răpit la Dumnezeu și la tronul său”. Distingem, așadar, trei momente cruciale ale existenței lui Isus: întruparea; anunțarea caracterului său mesianic; înălțarea la Tatăl. Nicăieri, în versetul citat, nu se face precizarea că pruncul va fi ridicat la Tatăl, imediat după naștere. Isus poate fi numit la fel de bine „fiul/copilul Mariei” sau, în cazul nostru, „fiul/copilul poporului Israel” și la vârsta de treizeci și trei de ani. Prin urmare, autorul rezumă într‑un singur verset
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]