3,260 matches
-
întorci fața Ta? Uiți de sărăcia noastră și de necazul nostru? Că s-a plecat în țărână sufletul nostru, lipitu-s-au de pământ pântecele noastre. Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă și ne izbăvește pe noi, pentru numele Tău. (Psalmi 43, 25, 26, 27, 28) 22. MOARTEA UNUI CÂINE DE PAZĂ sau DEVOTAMENTUL ORB ȘI MILOSTENIA ORTODOXĂ În curtea bunicilor își făcea veacul un dulău impresionant: un mioritic solid și lățos, cu părul spălăcit spre gri și cu ochii ascunși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai ospitaliere. Se intra într-un fel de letargie, de amorțeală generală. Ce era de făcut?? Pentru ce Doamne lepezi sufletul meu și întorci fața Ta de la mine? Peste mine au venit mâniile Tale și înfricoșările Tale m-au tulburat. (Psalmi 87) Gardul de nuiele împletite fusese cândva frumos, ca orice lucru nou făcut cu pricepere și dăruire. N-aș putea garanta că inițial, la momentul construcției, fusese neapărat o capodoperă. Dar, în mod sigur, fusese un lucru bine făcut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acte condamnabile. Cine știe? Până la urmă, tind să accept ideea că, încă din copilărie, au existat în mine morbul distrugerii și al mistificării, ambele fiind implanturi ale medicinii luciferice. Dixit! Păcatele tinereților mele și ale neștiinței mele nu le pomeni. (Psalm 24:7) 25. ATAC LA PERSOANĂ sau PURICII DEZLĂNȚUIȚI În lumea asta sunt două feluri de oameni: bogați și săraci. Bunicii mei, cu o casă plină de copii, făceau parte din a doua categorie. Ca atare, în casa lor nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vreme făcând parte din ceata îngerilor Domnului. La Tîrgu Neamț, tata a închiriat o locuință cu o curte mare plină de bălării. Lipsuri, foamete, mizerie cumplită: Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc și Tu le dai lor hrană la bună vreme. (Psalm 144:15) Se părea că suntem sortiți cu toții pieirii și că nu mai există nicio șansă de supraviețuire. Dar, deodată, parcă ceva începuse să se miște. Echipe formate la nivelul primăriei umblau prin cartiere, pe străzi, din casă în casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cei mai numeroși, slăbiți și aproape doborâți de inaniție, rosteau această propoziție cu ultimele lor puteri, în speranța că li se va da un răspuns: "Vin americanii???". Unii transformaseră sintagma în imn religios, psalmodiind-o ca pe o ectenie, un psalm ori o litanie: "Doam-ne mi-lu-ie-eș-te! Vin a-me-ri-ca-a-nii!" Sărmanii oameni! Aproape înnebuniseră. Erau loviți de un "delirium tremens" de o intensitate inimaginabilă. Pentru nemțeni, venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe Unsul Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
memoria noastră s-a declanșat brusc, dând curs unei porniri lăuntrice de nestăpânit: Mânca-vor săracii și se vor sătura și vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului. (Psalmi 21:30) Amin! 27. FUGARII sau SIMPTOME MALADIVE Mircea este cel de-al treilea copil născut în familia Aciocîrlănoaiei, dar după decesul lui Vasile și cel al Silvicăi, el a rămas fratele nostru cel mai mare. Frumos și inteligent, înzestrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se limitează doar la senzații: dispunem de rațiune, conștiință, credință, o viață sufletească intensă și diversificată. Ca atare, îmi repugnă visceral ideea asimilării cu "oile" și "caprele" sau orice altă necuvântătoare! Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi. (Psalm 22:1) Sunt om, Doamne, și nu "oaie" sau orice altă rumegătoare, clar?! Țin nebănuit de mult la statutul și la statura morală de "Homo sapiens", în ciuda tuturor imperfecțiunilor de care dă el dovadă. "Homo sum, humani nihil a me
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
universale: nici rob, nici sclav, nici slugă; și nici mujic, iobag sau șerb; nici... supus austriac! NU! Sunt un OM LIBER! Limpede?? Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului... (David 18:10) Începutul înțelepciunii este frica de Domnul. (Psalm 110:10) Doamne, încă mai cred în Tine, cred că exiști undeva, acolo și aici, ca o entitate omniprezentă, omnipotentă, omniscientă, cred că ești suveranul unic a tot ceea ce există pe pământ și în cer. Dar așteaptă-mă să vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mână, au revenit în partea noastră a vagonului, reluându-și fiecare locul său, pentru un moment de tăcere meditativă. Vasăzică, așa stăteau lucrurile... Oare unde o fi Bărăganul ăsta?? În tot locul stăpânirii Lui binecuvintează suflete al meu pe Domnul. (Psalmi 102) Copii, a sosit momentul să luăm o gustare. Aveți puțină răbdare. Imediat! Jumătatea de ziar rămasă a fost întinsă pe dușumea, în fața noastră. Noi formam acum un cerc în mijlocul căruia, pe o foaie de ziar, se aflau pâinea, slănina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
întâi să trăiești, apoi să filozofezi.) Copii, cu adâncă smerenie să aducem laudă lui Hristos pentru bunătățile oferite. Da, mama. Bogații au sărăcit și au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele. (Psalm 33:10) Amin. Bine, dragii mei copii, bine. Sunteți niște copii buni, vă iubesc atât de mult... Acum stați cuminți și odihniți-vă. Așa. Atunci nu ne-am dat prea bine seama, dar ziua aceea a constituit pentru noi, cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pentru a îndepărta urmele reziduale inoportune. Acuma, te rog, Mircea, toarnă-mi puțină apă să mă spăl pe mâini. Cu plăcere, mama, poftim. Gata. Se terminase. Acum se puteau odihni. Copii, rugăciunea de seară, vă rog. Recitam, împreună cu mama, versetul psalmului Cu pace, așa mă voi culca și voi adormi, că Doamne, îndeosebi întru nădejde m-ai așezat. (David 4:8) Mama a stins lumânarea. Noapte bună, copii. Noapte bună, mama. Dar mama nu putea dormi, nu avea somn. Gândurile o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cenușă umană depuse succesiv pe suprafața lor, iar soarele își arăta doar o părticică din măreția, puterea și căldura lui, aflându-se într-o perpetuă și înspăimântătoare eclipsă. Cerul cerului este al Domnului, iar pământul l-a dat fiilor oamenilor (Psalm 113:24) Cerul este tronul Meu și pământul așternut picioarelor Mele. (Fapte 7:49) Pe deasupra oceanului planetar, peste pădurile și munții acestui Pământ, peste întinderile nesfârșite și inospitaliere ale deșertului și sus, sus de tot, până la zenit și mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
imaculată, țesută din cel mai fin borangic și brodată cu încântătoare motive folclorice? La ce meditai, Doamne? Spune! Ai probleme? Crezi că aș putea să Te ajut cu ceva? Și-au făcut viței în Horeb și s-au închinat idolului. (Psalm 105:19) O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? (Matei 17:17) Eu te voi pierde pe tine, Israele și cine ar putea veni în ajutorul tău? (Osea 13:9) Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din care maimuțe clinice/ covrigesc ștreanguri/ arătându-ni-le cu subînțelesuri. Dar/ poeții rezistă tentațiilor macabre/ unii dintre ei o știi prea bine/ Bunule Sfinte Terapont chiar/ din unealta supliciului bahic și-au făcut/ pahar pentru candelă/ reîntorcându-se la psalmii poeziei care/ în egală măsură merg spre zeu și/ spre om efemer acesta/ stârpitor de singurătate prin harul ctitoritului/ oarecum mai norocos decât zeii noștri de tranziție la/ ei înșiși/ nepreocupați de evoluție ci de/ statornicie cică preocupați drept clișeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura autorului, cu numeroase figuri în text, deosebit de utilă celor interesați. * Lumina, organ profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, având înscris pe frontispiciu conținutul psalm.145 „Cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi”, reapare la Cernăuți la 28 octombrie 1938, director și redactor responsabil Onufrei Dobrea, redacția și administrația: strada C. Negruzzi nr.13 B, Cernăuți. Tiparul la Glasul Bucovinei. Lumina apărea ca o necesitate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre biserici; mijlocul prin care acești slujitori ai bisericii se puteau îndruma, manifesta, îndrepta și cere din drepturile care li se cuvin” - completa cantorul Petru Șuhari. „Cantorul numit de popor și „dascăl” nu este numai persoana care cântă tropare și psalmi în strana bisericii, ci mai este un om a cărui profesie are un trecut destul de bogat... Scriitorul povestitor Ion Creangă și-a primit primele învățături de la un dascăl. Primii oameni de cultură ai satelor noastre au fost preotul și dascălul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în exegeza vetero-testamentară. Docent la Universitatea din Uppsala începând cu 1959. Din 1963, profesor asistent la Universitatea din Chicago. Participant la al II-lea și al III-lea Congres Internațional de Studii Vetero-testamentare - Strasbourg 1956, Oxford 1959. Dintre lucrările sale: Psalm 89. Eine Liturgie aus dem Ritual des leidenden Königs, Lund, 1959; Aspects of Syncretism in Israelite Religion, Lund, 1963; „Die Königsideologie in Israel”, Theologische Zeitschrift 18 (1962). Articole și recenzii publicate în Journal of Religion, Svenskt bibliskt uppslagsverk, Svensk teologisk
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
zdrobitoare, este devoalată întreaga ideologie comunistă și antiortodoxismul lui Dumitru Micu. Cum, înțelept, spune Virgil Ierunca: "Ideologia trece, citatele rămîn". În doar cîteva cuvinte desființează pe notorii colaboraționiști la curțile comunismului, gen: Tudor Arghezi, care "și-a spus sudalma și psalmul totdeauna la Curtea cuiva nici de Geo Bogza pierzîndu-și identitatea pe Olt în jos, și sus la Academie. După cum nu vom poposi nici la periferia de miticism neaoș cu Zaharia Stancu, nici la exponenți-cîrpe ca Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
plângem pe drept cuvânt de asprimea inimaginabilă a post-stalinismului românesc - încă o dată, mai barbar, mai brutal antiintelectual decât cel, asemănător, din țările de la nord, „comuniste” și ele! -, dar... tineri și anarhici cum eram, am fi prețuit noi un Arghezi cu Psalmii săi, un Blaga cu întreaga sa operă aruncată la „gunoiul istoriei” (expresie ce nu aparține vreunui activist semidoct, ci chiar unor scriitori de elită, de nivelul unui Petru Dumitriu!Ă, am fi fost noi atenți la tradiție, la continuitatea gândului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ortodocși dintre ei ne consideră a fi un fel de coadă a cometei păgânismului greco-roman. Niște idolatri, periculoși și impuri în același timp. S-au mirat nespus, alaltăieri, când le-am spus că noi, benedictinii, ne rugăm și cântăm intonând psalmii lui David". Obișnuita genuflexiune schițată la adresa "credinței părinților noștri" devine, la copiii mici, o chestiune serioasă. De altfel și la musulmanii din apropiere, cea de-a doua generație respectă ramadanul, cea de-a treia merge la moschee. Iar la Sarcelles
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
rabini stau În fața mormântului, după un mic grilaj de fier, și mângâie poporul care vine și se roagă. Aici se odihnește Împăratul și Proorocul David. Aici se odihnește Regele lui Israel care a scris Psaltirea. A scris cei 150 de psalmi atât de frumoși și Înălțători către Dumnezeu. Când Îi citești ți se umple sufletul de speranță, de nădejde și bucurie. Îți dau atâta putere și afli Bunătatea lui Dumnezeu. Afli Mila și de tot ce ai nevoie găsești la Dumnezeu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
atât de frumoși și Înălțători către Dumnezeu. Când Îi citești ți se umple sufletul de speranță, de nădejde și bucurie. Îți dau atâta putere și afli Bunătatea lui Dumnezeu. Afli Mila și de tot ce ai nevoie găsești la Dumnezeu. Psalmii Proorocului David ni-L desco 127 peră nouă pe Dumnezeu, Îl fac cunoscut tuturor oamenilor, cât este El de bun. Ne determină să nădăjduim În El, că este Bun, ne iartă și ne primește, așa păcătoși cum suntem, numai să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
patru cu cădelnițele de argint și pe brațe cu peșchirele albe, subțiri, cusute cu aur și argint. În curtea bisericii s-au citit rugăciunile Învierii. Starița, rămasă în biserică cu ușile cele mari închise, este întrebată de preot, cu vorbele psalmului 23: „Deschideți, boieri, porțile voastre și va intra Împăratul Slavei“. Ea răspunde din biserică: „Cine este acesta, Împăratul Slavei?“ Iar preotul: „Domnul Puterilor, acesta este Împăratul Slavei. Deschideți porțile!“ Acest dialog se repetă de trei ori, iar la ultimul răspuns
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mulțime de lucrări de filozofie, pedagogie, sociologie, literatură rusă, engleză, câteva romane pe care mi le procurau prietenele din București și cetirile de seara cu preoții: Evanghelia lui Matei și [a lui] Ion, Actele și Scrisorile Apostolilor către Romani, Apocalipsul, Psalmii, Talmudul, Coranul.]( Ediția I, 1937, p. 221. ) dr. cantacuzino revine O mică indispoziție a lui Vintilică ne aduse, după mai multe cereri insistente, pe Costache. Nu-l văzusem de două luni și jumătate, era foarte slab, dar remontat de atacurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]