3,256 matches
-
1985 - era culegerea de Colinde întocmită de G. Breazul, scoasă în colecția Cartea Satului de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, în 1938, la Scrisul Românesc S.A. din Craiova. Mi-a fost „reținută” la Aeroportul Internațional Otopeni. Am recuperat-o. O răsfoiesc mai ales de Crăciun și de Paști. Desenele lui Demian sunt o splendoare. La sfârșitul acestui an, după atâtea luni de furii, patimi și orbiri, aș dori să-i invit pe cititorii Jurnalului Național să-și plece ochii, în seara
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Îi pomenesc apoi de întâlnirile de la "Lido" din anii '70 '80, între aviatori, unele prezidate de generalui Negrescu.> MD: Da, Negrescu și pe Nadia o aprecia foarte mult. <Privește coperta cărții mele Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare. O răsfoiește.> MD: Frumos. Simplu și frumos. Și citind, întâlnesc atâtea nume cunoscute...1 1Înregistrarea video a acestui interviu se găsește în arhiva autorului. Bibliografie Arhive Arhivă personală Mariana Drăgescu Arhivă personală Stela Huțan-Palade Arhivă personală Daniel Focșa Documente publicate Stenogramele ședințelor
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a tulburării simțurilor"34. Într-o scrisoare din 1 decembrie 1918, adresată unei oarecare doamne Bulteau, Catherine Pozzi evocă această amintire care o marcase. Povestește că într-o după-amiază, aflându-se într-un salon întunecos unde, pe un pat scund, răsfoia un album de desene alături de Georgie, tânăra femeie se culcase efectiv peste ea. Georgie era probabil aplecată spre Catherine, vrând poate să-i vorbească... "Și apoi dând să apuce nu mai știu ce se apleacă dintr-odată înainte cu o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să urmez cu sfințenie drumul înscris pe biletul de călătorie, Genova Geneva Paris, fără opriri neașteptate și "tragere de timp". În trenul ce mă ducea spre granița Elveției, în apropiere de Domodossola, vameșul italian mi-a adresat o privire dojenitoare răsfoindu-mi pașaportul: aveam o viză de tranzit de cinci zile și mă plimbasem peste zece zile pe pămîntul italian. Cu glas înecat dar cu sclipiri de entuziasm în ochi, i-am explicat omului cîtă bucurie a însemnat pentru mine vagabondajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pierdut, probabil, În Alexandru Malin Tăcu pe unul dintre liderii potențiali ai promoției ‘90”. Cand a primit Constantin Hușanu volumul cu poeziile În așteptare, după ce le-a lecturat cu atenția necesară, a și răspuns, entuziasmându-se: „Dragă amice ireversibil, Volumul răsfoit de mine mi se pare un vehement protest Împotriva unui eșafodaj ideologic surpat. Este o excelentă predică la părăstasul comunismului, un osuar cu articulațiile intrate În putrefacție, un inventar acid al limbajului ce Încearcă să peticească o mantă făcută ferfenița
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
FILAT DE SECURITATE: Alexandru Tăcu a aflat că fosta poliție politică i-a Întocmit, de-a lungul timpului, patru dosare. În mai anul trecut, Într-una din camerele Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), Alexandru Tăcu și-a răsfoit primele două dosare din arhivele fostei securități. Alexandru Tăcu spune că a fost luat În evidență Securității În 1983. „Gigel”, „Dumitru”, „Costică”, „Cristian”, „Andrei” - sunt numai câțiva dintre informatorii care după „Întâlnirile” cu familia Tăcu scriau maldăre de rapoarte cu privire la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
IOAN SBÂRNĂ DRUMUL CARULUI (Însemnări, amintiri, considerații) (c) IOAN SBÂRNĂ (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA IOAN SBÂRNĂ DRUMUL CARULUI (Însemnări, amintiri, considerații) EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 DE CE DRUMUL CARULUI ? Răsfoind recent un volum cu valoare turistică, intitulat "Culoarul RucărBran", am constatat cu plăcere că autoarea textului, Mariana Pascaru, își exprimă regretul că nu a găsit mai multe date despre satele ce compun comuna Moeciu. Autoarea, spre deosebire de alți, se referă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
aceea pe care legătorii de cărți o îmbracă.” Jean Paul (Richter) 265. „Cine nu știe că cel care se apropie de volumele docților poate să știe multe lucruri și să fie un neghiob; ceea ce nutrește nu e cantitatea care se răsfoiește, ci ceea ce se digeră.” Filippo Pananti 266. „O carte bună e patrimoniul întregii lumi.” Papa Clement al XIV-lea 267. „Cărțile sunt o lume substanțială, bună și pură, în jurul căreia, învăluite cu forța sângelui și a cărnii, pot
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
călători prin suflete, gânduri și frumuseți.” Tudor Arghezi 364. „Tot omul se naște cu cartea lui în sân... Nu o lasă necitită, căci se întunecă lumea și nu poți cunoaște slova. Cauți cartea altuia, și a ta îți rămâne străină. Răsfoiește-o la timp, înainte ca limba ei să tacă și să o uiți.” Tudor Arghezi 365. „Ar fi bine să cumperi cărți dacă ai putea cumpăra și timpul pentru a le citi, dar de obicei se confundă cumpăratul cărților cu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
frecventată zilnic este cu totul altceva. Fiecare volum pare treaz și în așteptare. Sunt în rafturi cărți necitite de mult, dar care nu se plictisesc așteptând, căci știu că o mână expertă le va adăposti într-un târziu, le va răsfoi sau le va muta pe noptieră. Răbdarea cărților e infinit mai mare decât a oamenilor. Ele s-au obișnuit să vadă chiar și secolele scurgându-se unele după altele.” Nicolae Manolescu 620. „O carte bună e aceea care ne cultivă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
colțul și vocile nu se mai aud. O carte uitată, chipul unei vechi cunoștințe, satul tău de mult nevizitat, fiecare își lasă, asupra ta, amprenta răscolitoare, în vreme ce jurnalul, cu regularitatea lui pozitivă, nu-ți va spune nimic, oricât l-ai răsfoi.” Tigran Arpiarian 649. „Cartea trebuie citită pe amândouă fețele.” Proverb armenesc 650. „Cuvântul este omul, iar marii maeștri ai artei cuvintelor sunt cărțile. În ele se adâncește mintea și se întrupează năzuințele spiritului; ele sunt confidenții orelor de solitudine, ele
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în timp de război nu călătoresc fără cărți.” Montaigne 681. „Cartea este cea mai bună provizie pentru călătoria aceasta omenească și îi plâng din tot sufletul pe oamenii inteligenți care nu sunt de acord cu asta.” Montaigne 682. „Trebuie să răsfoiești tot felul de autori, atât vechi cât și noi, și străini și francezi, ca să vezi despre ce tratează și cât de diferit.” Montaigne 683. „Un cititor priceput descoperă deseori în scrierile altcuiva alte perfecțiuni decât acelea intenționate de autor și
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Una dintre cele mai tulburătoare imagini ale umilinței mi-o dau cărțile care zac în librării, ocolite de cititori.” Eugen Frunză 686. „Cititor deștept e acela care știe să elimine cartea proastă.” Eugen Frunză 687. „O seară nemaipomenit de tristă: răsfoind o carte cumpărată de la anticar, am descoperit în ea, o floare de Nu-mă-uita.” Eugen Frunză 688. „Există și cărți proaste cu bun simț, care îți cer scuze pe parcursul lecturii.” Eugen Frunză 689. „Judecând după faptul că fiecare carte are un
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
poate fi citită doar la microscop ? - Cartea cu dimensiunile cele mai mari de până acum, se află în unul din muzeele din New York. Are înălțimea de 3 metri, grosimea de un metru, greutatea de 125 de chintale și poate fi răsfoit cu ajutorul unui dispozitiv electromagnetic? - Cea mai mare bibliotecă a antichității, care a ajuns să numere 700.000 de volume (tăblițe, papirusuri, pergamente) s-a constituit la Alexandria (Egipt) sub Ptolemeu Filadelful (285 - 246 a. Cr.) ? - Poetul Calimah, care a fost
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Nu se poate mi-am zis dacă-i vorba de "cultură generală" trebuie s-o citesc, de ce să rămân mai prejos de alții? Cartea era tradusă de M. Seulescu, după ediția Essais, Bibliothèque de la "Pléiade", Paris, 1937. Mai întâi am răsfoit-o cam neîncrezător, auzisem de Montaigne, eu citisem deja majoritatea marilor scriitori francezi. Era impusă pe vremea adolescenței mele literatura sovietică (nu rusă) dar pe cea franceză pe care o căutam cu lumânarea o citeam și la lampă și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
istoria incunabulelor, le-a prețuit enorm și a elogiat pe toți cei ce vin în contact cu tainele manuscriselor și cărților vechi, cu lumea paradisiacă a bibliotecii. La Iași, iubitorii de texte vechi au posibilitatea, sub strictă supraveghere, să pipăie, răsfoiască, să admire paginile frumos miniate și ornamentate cu o inegalabilă intuiție artistică, azi îngălbenite de veacurile scurse. Adesea am văzut personal ochii uluiți și umeziți ai celor care priveau, de exemplu, Sfântul Augustin. Sermones de clericorum. Vita et moribus, apărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cărții de sub ochii noștri? Există, fără îndoială, o contaminare cărturărească, apoi acele influențe greu de stăvilit. Lăsăm imaginația să zboare în timp ce degetele pipăie cu ardoarea hârtia așternută cu slove vechi. Fascinantă este țesătura cuvintelor dintr-o carte înnegrită de vreme. Răsfoiesc cu emoție "Psaltirea pre versuri tocmită" de mitropolitul luminat al Moldovei Dosoftei și parcă la zicerea poeziei lui aerul devine gros ca mierea, unduirile vocale premerg valurile ce tresaltă spre muzica ritmului perfect: "Cântați Domnului în strune,/ În cobuz de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Răsfoiesc monografia „Arc peste timp” din urmă cu 10 ani. Întâlnesc nume și chipuri ale unor oameni ai școlii care au marcat, prin vocație, destinul acestei instituții și care astăzi sunt pensionari: prof. Elenă Filip, prof. Ioana Atanasiu, prof. Viorica Pricopie
Foști profesori, În semn de preţuire. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1852]
-
tratamentul folosind enunțuri de tipul: Te voi învăța cum să-ți controlezi fricile, cum să te confrunți cu situațiile de care te temi și cum să-ți gestionezi îngrijorarea. Iată un ghid practic ce descrie tratamentul. Ia-l acasă și răsfoiește-l. Nu uita să-l aduci la următoarea ședință, cînd vom începe să-l punem în aplicare. 3. Ședințele de terapie ale pacientului vor fi frecvente de obicei, mai mult de una pe săptămînă , fiecare fiind dedicată unei secțiuni a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cât sufletesc, această lume care ne cere totul? Băgați de seamă că, dacă există vreo ființă care ar trebui să se abțină de la pretenții, aceasta ar fi tocmai omul. Ce încredere ne dă ființa omenească? Gândirea omului este un scandal. Răsfoiți un text din Istoria filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să deții catedră de literatură, de istorie, de știință, unor elevi destinați la preoție sau la viața consacrată la fel ca într-o școală de stat pentru tinerii de orice fel, care aspiră doar la profesiunile laice? Este îngăduit să răsfoim clasici, istorici, oameni de știință, să vorbești ani în șir fără nici o aluzie la acea credință care trebuie să fie sufletul vieții? Și totuși, câte ocazii se ivesc în literatură pentru a sublinia aberațiile idolatriei și pentru a dezvălui trăirea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Răsfoind istoria Europei din ultimii trei sute de ani, nu este greu de observat tendința Rusiei țariste și apoi a Rusiei comuniste, de a fi un pericol permanent pentru existența și integritatea provinciilor românești. Consecințele acestor politici imperialiste și anexioniste le suportăm
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
internaționale, pe de rost, niciodată n-a venit la ore cu manualul sau culegerea. Vorbele și expresiile de duh ale Domniei sale răsună și azi în mintea mea, ca odinioară... Vă mai amintiți ? „- Dragi colegi ... ia să vedem starea uniunii...” (și răsfoia catalogul uitându-se la note și absențe) sau... după ce scriai o tablă întreagă cu ce-ți trecea prin cap, te oprea zicând: ... „-Hai gata, treci la subiect ! M-ai plictisit destul...” Doamne, îți mulțumesc că mi-ai dat șansa să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
dacă îl "credem cules de pe drumuri ?", „prostul satului" și noi să îl respectăm și să-1 iubim mai mult decât pe oricare altul ? "Fii mână de fier" era povața preferată, iar orele domniei sale începeau cu "ia să vedem starea uniunii", în timp ce răsfoia catalogul, părând că tot ce era scris acolo era important, de dragul sistemului, pe când în realitate el era preocupat de sufletele noastre de adolescenți, fiind părinte pentru fiecare dintre noi, având grijă de tot ce înseamnă profunditatea ființei umane. A avut
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
putea întoarce niciodată în țara mea. În drum, după miezul nopții, am fost trezit din somn de puternice bătăi în ușa cabinei din vagonul de dormit în care călătoream. Doi soldați ruși, cu mitraliera în bandulieră, mi-au cerut pașapoartele. Răsfoind, filă cu filă, am văzut că rușilor li se părea că "zapisele" nu erau bune, nu găseau viza rusească. Le-am dat o mînă de ajutor. Trenul se afla în gara Linz, după Viena, frontiera unde se termina zona de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]