3,117 matches
-
Și ce nu mai știam, înainte de a o întâlni pe Teodora?” - se întreabă Profesorul R. Nu bănuia că, pînă la urmă, va dori să pătrundă în sfera religiei, deși se pretinde doar creștin botezat, nu și practicant. A citit și recitit epistola Sf. Pavel despre credință, iubire și speranță, dar nu a făcut efortul de a căuta și defini aceste valori dincolo de țarcul îngust al propriei gândiri. I-a venit mult mai ușor să trăiască dragostea pentru Teodora, la modul cel
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
toate acestea, cruzimea lui nestăpînită și lipsa lui de omenie, împreună cu crimele lui nenumărate nu ne îngăduie să-l preamărim între oamenii desăvîrșiți". Fapta curajoasă și primejdioasă, dovedită într-o împrejurare, nu scuză cruzimea gratuită, desfășurată fără necesitate, irațională. Să recitim o frază definitorie pentru concepția umanistului realist care a scris De principatibus, spre a convinge că machiavelismul nu e totuna cu gîndirea lui Machiavelli, că etica lui nu e "morala" principilor supuși determinismului istoric: "Desigur că nu putem considera drept
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din 1924 la Principele lui Machiavelli, la cartea pe care aș numi-o Vademecum al omului de stat. Trebuie să adaug, din datorie pentru probitatea intelectuală, că această lucrare se sprijină, după cum se va vedea, pe o bibliografie restrînsă. Am recitit cu atenție Principele și restul operei marelui Secretar, dar n-am avut nici timpul, nici voința să citesc tot ce s-a scris despre Machiavelli în Italia și în restul lumii. Am vrut să pun cît mai puțini intermediari, vechi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
străvechi uitată și de calendar. Aripile se desfac de-a lungul lunii coborâtă în umbre de lac. Anii s-au schimbat, s-au ferecat în oase și în colțurile de la case. Lui Mihai Papahagi, care a dat numele revistei Echinox Recitind cărți, studiate cândva, simțeam că îmi crește din piept o inimă de mucava! Au îndoit-o, au bătut-o cu-n ciocan, în fiecare zi, în fiecare an. Din carton se făcuse de tablă ușoară ca un vânt, era tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
director, pentru că aruncă. Are un an și jumătate și, după cum se vede, e deosebit de muzical. Ca și mama lui, pe care-o aud cîntînd În norvegiană prin bucătărie. Îi ascult și pe cei de la Modern Jazz Quartet, cu Bluesology și recitesc Întrebările lui Ștefan Ion Ghilimescu pentru interviul ce va apărea În Calende. Prima, cu un semn de Întrebare plin de căldură bătut la mașină: „Ce era În mintea ta acum 12 ani?“ Intru În camera mea (după fiecare mutare camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un celuloid inspirat de-o sclipitoare bandă desenată, Spawn, actorul central s-a Îngrășat tot cu 20 de kilograme, ca să semene cu Spawn. Între 1965, dolari În plus, case de schimb și desen animat, arc peste timp. MOARTEA PE PÎNZĂ Recitind zilele trecute Drumul spre Înalta societate ca să mă pregătesc cum se cuvine pentru TÎrgul de Carte de la Leipzig, m-am gîndit la John Braine și mi-am adus aminte de John Osborne. Un foarte bun scriitor. După 37 de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Beethoven. Acum, deoarece diferențele muzicale dintre Dirty Diana și Eroica par că-l pot duce oricînd pe domnul Sava În pragul unei crize de ulcer, tot ce pot face și asta pentru că-l stimez enorm e să-l rog să recitească În liniște Concert baroc. Mai mult decît concertul mă Încîntă Însă „Calendarul zilei”. În fiecare dimineață, fie că o văd, fie că nu, știu că este acolo, În tub, spumoasa Smaranda Jelescu (am mai amintit de ea, nu mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu mine în lume. Pe această prietenă a mea și tovarășe a Maitreyiei, singura care a consolat-o în zilele ei de blestemată mizerie, o vedeam foarte rar, îi vorbeam numai întîmplător și nu i-am știut niciodată numele. Am recitit de mai multe ori jurnalul ca să-l regăsesc; nu l-am găsit, pentru că nu-l notasem. Și totuși, femeia aceasta a fost singura care ne-a iubit înțelegător și dezinteresat pe noi doi în casa Sen.) Chiar în noaptea aceea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu ochii în soare, revedam toate plimbările noastre, alături de Maitreyi, mă revedeam fericit și fără griji. Nu mai m-am putut stăpâni și, pentru că nu puteam plânge, am scos carnetul din buzunar și am început să scriu, numai pentru mine. (Recitesc astăzi acele însemnări scrise cu sânge, și mi se par atât de reci, atât de oarecare. De pildă: "De ce-au trecut toate? Un pustiu imens în mine. Nimic nu mai are sens. Când aud un cântec bengalez, sus la
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
care, fără îndoială, eu o îndreptasem către moarte. Toate certitudinile acestea mă împiedecau să respir în voie Trebuia să le adorm, să le narcotizez printr-un vis tot mai puternic, în care nu exista nici moarte, nici păcat, nici despărțire. Reciteam mereu jurnalul, dar niciodată nu aveam curajul să mă apropii de 18 septembrie. De altfel, ziua aceea era oarecum înmormîntată pentru mine. Într-un plic gros, sigilasem câteva bilete de ale Maitreyiei, scrisorile inginerului, aceea a lui Chabù, ramura de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
franceză), într-un cuvânt, toate urmele acelui episod definitiv al tinereții mele. (Plicul l-am deschis zilele! trecute, când am scris ultimele capitole. Câte lucruri deprimante aș putea spune eu despre relicve și amintiri!...) Îmi plăcea, mai cu seamă, să recitesc preliminariile dragostei mele, să-mi bat joc de naivitatea mea, de infatuarea mea sentimentală, care mă făcuse să trăiesc atâta vreme o iluzie. Nu primeam, nici nu scriam scrisori. O dată sau de două ori pe lună, paznicul bungalow-ului se ducea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se apropie de birou. Începu din nou să se caute în buzunare. Găsi foița pe care o mototolise cu puțin timp înainte, o desfăcu cu grijă, o întinse și o frecă încet între palme, ca s-o netezească. Apoi o reciti cu neașteptată curiozitate și îneîntare. Fața i se lumină și, înseninat, se rezemă de birou, hotărât să aștepte. - Cred că e William, spuse îndată ce tânăra pereche se depărta, William, Williams, sau poate Theodor... Bătrânul nu-și mai ridică privirile. Doar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întîlnești, nu-i vorbi de asta. E poveste veche, și el nu știe nimic... Dar pelerina! exclamă ridicând brusc mâna în aer, parcă-ar fi voit să-i arate scobitoarea pe care tocmai o scosese din buzunar. Am citit și recitit toate stenogramele, doar voi afla de ce s-a hotărât să poarte pelerina asta... - Cu două petice cusute în dreptul epoleților, preciză Pantelimon. - Epoleții fuseseră smulși la descinderea din noaptea aceea, când a fost arestat. Dădusem instrucțiuni să se caute valută, dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de ani..." - Nu vreau să crezi că te-am spionat ca să te reclam direcției. Dar trebuie să informez pe profesor. Și el va decide... Altă dată s-ar fi supărat sau i-ar fi fost frică, dar acum se trezi recitind, la început în gând, apoi mișcîndu-și încet buzele, una din poeziile lui favorite, La morte meditata de Ungaretti: Sei la donna chepassa Come una foglia E lasci agii alberi unfuoco d'autunno... Își amintea că atunci când citise pentru întîia oară
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
care nu le bănuise până atunci. Tot așa, această imensă știință pe care o primise de-a gata, toate limbile și literaturile pe care se trezise că le cunoaște nu i-au știrbit bucuria de a le învăța și cerceta. Recitite după câțiva ani, unele fraze îl încîntau: "Nu înveți bine și cu plăcere decât ceea ce cunoști deja." Sau: Nu mă comparați cu un calculator electronic. Ca și mine, dacă a fost corect alimentat, calculatorul poate recita Odiseea sau Eneida; dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ideea cu scrisul pentru că pînĂ la urmă o vacanță-i o vacanță, și asta fusese una chiar frumoasă, poate una dintre cele mai frumoase, și desigur că s-au distrat de minune, sigur că da. Abia după șapte ani a recitit tatăl povestirea premiată. Era dintr-o carte - dăduse peste ea cînd se mai uita prin cărțile din fosta cameră a băiatului. Cum a văzut cartea, a și știut de unde apăruse atunci povestirea aia. Își amintea sentimentul de familiaritate pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
era pierdut. Le rescrisesem de atîtea ori pînĂ ajunseseră exact cum voiam și știam că nu le-aș mai putea scrie Încă o dată, pentru că odată ce le aduceam În forma finală, le și uitam complet, și de fiecare dată cînd le reciteam mă miram de ele și mă Întrebam cum reușisem. Deci stăteam Întins, fărĂ să mă mișc, cu pernele alea drept prieteni și eram disperat. Nu mai fusesem niciodată disperat, nu cunoscusem disperarea adevărată - și de atunci n-am mai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
trebile mai rău». * Mama ca ființă care ne‐a dat viață e în toate. Din volumul „Cele mai frumoase poezii românești” , publicat prin anul 1937 de Const. Solomon și G. Ursu, cu recomandarea ca elevii lor să le citească și recitească, m‐am oprit nu la nemuritoarele versuri ale lui Eminescu adresate nouă și mamelor noastre, ci la ale lui Al. Depărățeanu (1835‐1865 ) care spun tot atât de mult ce înseamnă simbioza mamă‐copii: „Erau trei sărmani: doi copii și‐o mamă
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
că voi reuși să desenez frumos odată și odată. ...Desenați, da? Inventatorul, ajutat de Zâna Inventica a desenat pe mai multe pagini un PROIECT mare din tot ce au vorbit ei între ei că ar trebui făcut pentru alungarea zmeilor. Recitesc amândoi textul. Îl corectează. Mai au, deci, un pic de lucru la planșetă, cei doi, Înventatorul și Zâna Inventica. Învățătorul a scos, dintr-un album gros, fotografii ale munților de altă dată. Sunt munți de demult, cu păduri bogate. Are
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
mult de familii. Apoi, noi, am mai trecut printr-un război și-n 1918! Dar, deciziile le luau alții. Împreună cu încheietorul de pluton intră într-o cazemată, astupă cu o foaie de cort ambrazura prin care ieșea țeava mitralierei, și reciti ordinul. La orele 24.00 artileria urma să atace pozițiile devenite inamice. Trebuia ca ei să fie pregătiți să deschidă foc cu întregul armament. Prin mintea lui Ioan circulau rapid gândurile: “Sigur, ne vom implica efectiv în lupte, România începuse
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
i se părea că nu are aer. Îi lipsea ceva... Nu și dădea seama ce. Încet-Încet, i s-a părut că lucrurile nu sunt chiar atât de complicate. Puterea de a se concentra asupra celor din paginile pe care le recitea a revenit la nivelul pe care Îl știa... „Tare mi se pare mie că ai devenit dependent total de profesor. El e pentru tine un fel de drog, dacă nu spun vorbă mare. Învață să stai pe propriile-ți picioare
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ce planuri mărețe punem la cale pentru stat în timpul așa-numitei mele călătorii de plăcere. Se întrebă dacă, dând publicitate seriei de declarații despre un viitor grandios, nu ar putea să le reteze criticele. Iritarea lui dură o zi, apoi reciti scrisoarea lui Clane și se hotărî că era de dorit să abordeze totul în mod diplomatic și cu calm. Era necesar să se afle în situația de a spune că luase fără excepție măsurile de prevedere cele mai ferme, împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
subiect prea spinos ca să-l abordăm acum. Nu-i momentul. E o problemă delicată care... Mai mult penibilă decît delicată. Și de ce n-ar fi momentul? Detest formularea asta, "nu-i momentul". Dacă nici acum nu sîntem în stare să recitim trecutul, istoria scrisă de comuniști și să-i contestăm neadevărurile, atunci cînd? Ei, ce zici? Răscolim proletcultul? Dar te avertizez: să pui adevărul pe hîrtie înseamnă și risc, și pericol. Mă străduiesc să-mi temperez cîinele care, de-o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
devreme. În lumea fioroasă/ de sub ceresc**********", guguștiucii guguie notele lor blînde. Îmi place să-i aud sporovăind pre limba lor, a dragostei. Limbă pentru doi. Numai gânduri albe la zintîi, îmi recomand. O să pun la gramofon vechile plăci ale tatei. Recitesc, a cîta oară, inscripția: Columbia. Made în England. Vita-tonal. Grafonola. Da, Invitație la vals de Weber, exact asta voiam. Mai încolo, o gavotă de Lulli. Și mai încolo, Sonata pentru clarinet și pian de Brahms. Poate și Concertul pentru două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
căruia au pierit șase militari israelieni și unul român. Ancheta va stabili cauza sau cauzele producerii acestui accident. în zilele de 28 și 29 iulie am recenzat volumul „Vânturi și valuri”, de Ion PopescuSireteanu, oferită mie cu un autograf substanțial. Recitesc cu atenție textul și am impresia că totul e bine, adăugând și unele păreri pozitive despre Mareșalul Ion Antonescu. Neînsemnatul locotenent de rezervă din anii de glorie ai Mareșalului își aduce aminte cu dragoste și respect de fostul șef al
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]