17,529 matches
-
I. Coeficienți de ierarhizare pentru funcțiile de specialitate din federații sportive Funcții de execuție 10. Instructor sportiv debutant 0,900 - - - ----------- *) Nivelul studiilor și condițiile de ocupare a funcțiilor se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului. 6. Antrenor debutant, referent sportiv debutant 1,000 - - - *) Nivelul studiilor și condițiile de ocupare a funcțiilor se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului. Anexă 10 UNITĂȚI VAMALE Coeficienți de ierarhizare pentru funcțiile de specialitate Funcții de execuție Anexă 11 UNITĂȚI NAVALE ȘI
LEGE Nr. 85 din 12 iulie 1996 pentru completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1994 privind stabilirea unor coeficienţi de ierarhizare a salariilor de baza pentru personalul din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 134/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114516_a_115845]
-
aeroportuare A. FUNCȚII CU SALARII DE BAZĂ DIFERENȚIATE ÎN RAPORT CU NIVELUL ORGANIZATORIC 0,900 0,925 0,950 0,975 *) Condiția de studii este valabilă pentru persoanele încadrate în funcție anterior prezenței hotărâri. 1) În funcțiile de inspector de specialitate și referent de specialitate, pe grade profesionale vor fi încadrați absolvenții cu diplomă ai învățământului superior de nivel universitar cu durata studiilor de 4-6 ani, învățământ de zi, sau 5-6 ani învățământ seral sau fără frecvență, precum și absolvenții cu diplomă ai școlii
HOTĂRÎRE Nr. 523 din 26 iunie 1996 privind salarizarea personalului din regiile autonome aeroportuare care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115545_a_116874]
-
nivel universitar cu durata studiilor de 4-6 ani, învățământ de zi, sau 5-6 ani învățământ seral sau fără frecvență, precum și absolvenții cu diplomă ai școlii de aviație (învățământ de zi) cu durata studiilor de 3-4 ani. 2) În funcțiile de referent, pe trepte profesionale vor fi încadrați contabili, statisticieni, revizori-contabili și alți specialiști cu studii de nivel liceal sau postliceal absolvite, cu examen de diplomă. 3) Salariații care au fost încadrați în funcții pentru activitatea de dirijare la sol se încadrează
HOTĂRÎRE Nr. 523 din 26 iunie 1996 privind salarizarea personalului din regiile autonome aeroportuare care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115545_a_116874]
-
moșnege, bătrâne etc., forma în -ule descrie: copilule, băiatule, ciobanule, poetule, moșneagule, bătrânule etc. Comportându-se adjectival, substantivele cu vocativul în -ule se caracterizează prin mutații semantice de tip metaforic, în planul lor lexical; substantivul copilule nu mai are ca referent extralingvistic un ‘copil’ ci o ființă umană înscrisă în această categorie, sau pentru atitudinea subiectului vorbitor față de ea, sau pentru felul său de a fi. De altfel, diferite conotații stilistice dezvoltă în mod implicit toate substantivele provenite din adjective sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca unități lexicale: a se căciuli, a se sfii etc. sau a identității lor semantice: a se uita (‘a privi’) vs a uita (‘a pierde din memorie’). Absența ‘reflexivității’ înseamnă anularea identității subiect-obiect și, în consecință, obiectul sintactic are un referent propriu diferit de referentul subiectului gramatical: El se uită la ea. Identitatea subiect-obiect nu lipsește niciodată din planul semantic al pronumelui reflexiv, fiind marca individualității sale între celelalte pronume, distinctivă, în raport cu pronumele personal neutru cu care are în comun categoria
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se căciuli, a se sfii etc. sau a identității lor semantice: a se uita (‘a privi’) vs a uita (‘a pierde din memorie’). Absența ‘reflexivității’ înseamnă anularea identității subiect-obiect și, în consecință, obiectul sintactic are un referent propriu diferit de referentul subiectului gramatical: El se uită la ea. Identitatea subiect-obiect nu lipsește niciodată din planul semantic al pronumelui reflexiv, fiind marca individualității sale între celelalte pronume, distinctivă, în raport cu pronumele personal neutru cu care are în comun categoria gramaticală a persoanei și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-o sinonimie lexicală: „... Am trecut în salon, unde ne așteptau țigări, țigarete, cafele, des bonbons et des liqueurs - adică pe românește bomboane și lichioruri...” (I.L. Caragiale) • extralingvistică, concretizată în termeni care-și constituie planul semantic prin raportare la același referent: „Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic - pe Arald.” (M. Eminescu) În planul expresiei, termenii nu-și impun restricții, dar se pot situa pe aceeași poziție în interiorul unei categorii gramaticale, mai ales cazul: „N-am telefonat nimănui, nici lui Vinea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în plan lingvistic, la nivelul conținutului lexical, când termenii relației de apoziție sunt sinonimi 59: „Crudă, adică necoaptă, primește cadouri de la răscopți bogați...” (I.L.Caragiale,III, 177) sau contextuală, când implică planul extralingvistic, termenii relației întâlnindu-se semantic prin comunitatea referentului, interpretat în mod diferit, eventual în mod metaforic: „O toamnă care întârzie / Pe-un istovit și trist izvor De-asupra-i frunzele pustie - / A mele visuri care mor.” (M. Eminescu, I, 212) Cu excepția unor categorii de structuri sintactice, fiecare din termenii apoziției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deteriorat. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NEGUȚ, SILVIU Geografie: manual pentru clasa a VIII-a/ Silviu Neguț, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz - București: Humanitas, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-50 2087-3 I. Apostol, Gabriela II. Ielenicz, Mihai 913(498)(075.33) Referenți: conf. univ. dr. NICOLAE ILINCA prof. grad I MARIAN NELLI Redactare: CĂTăLIN STRAT Hărți: MIHAI IELENICZ SILVIU NEGUȚ Cartografie: ION GHEUCA Coperta colecției: DINU DUMBRĂVICIAN LUCIAN CIUREA RADU ZAHARESCU Ilustrația copertei: STELA LIE Machetare și design: FLORIAN SĂPUNĂRESCU Paginare: CAMELIA
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Andrei DRUMEA CONSTRUCȚIA ȘI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED Cavallioti București 2013 PIM Iași 2013 Coordonarea seriei: dr.ing. Andrei DRUMEA Referenți Conf.univ.dr.ing. Alexandru VASILE Conf.univ.dr.ing. Ciprian IONESCU Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Universitatea POLITEHNICA din București Toate drepturile asupra acestei ediții aparțin autorului. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reprodusă, în nici o formă, fără permisiunea scrisă a
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă în contextele în care apare în calitate de substantiv nu are referință proprie, fiind un cuvânt dependent semantic de un alt cuvânt cu încărcătură semantică (și referențială), lexicalizarea în context a referentului sau raportarea anaforică sau cataforică la acesta fiind obligatorie: Am câștigat însutitul sumei *Am câștigat însutitul Înmiitul, nu însutitul sumei l-am câștigat în urma afacerii * Înmiitul, nu însutitul l-am câștigat în urma afacerii Ajunsese la întreitul greutății de dinainte, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
Andrei DRUMEA CONSTRUCȚIA ȘI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED Cavallioti București 2013 PIM Iași 2013 Coordonarea seriei: dr.ing. Andrei DRUMEA Referenți Conf.univ.dr.ing. Alexandru VASILE Conf.univ.dr.ing. Ciprian IONESCU Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Universitatea POLITEHNICA din București Toate drepturile asupra acestei ediții aparțin autorului. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reprodusă, în nici o formă, fără permisiunea scrisă a
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
BCU, 2004 accesibil și pe Internet la adresa: http://www.bcuiasi.ro/catalogare.pdf * Euroreferențial I/ D: 2 vol. /European Council of Information Association (ECIA) București : Centrul de Pregătire și Formare a Personalului din Instituțiile de Cultură, 2006 (trad. Vol. 2) ; referent științific * Dezvoltarea profesională biblioteconomică: culegere de articole, interviuri, proiecte privind formarea continuă: Iași : Princeps Edit, 2007 * BCU Iași-popas sentimental. Iași: StudIS, 2008 * Biblioteconomie în întrebări și răspunsuri: Iași : Pim, 2009 * ISSISMARC ghid de prelucrare a resurselor informaționale. Iași : Pim, 2010
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
360 3. Structura compozițională a textului / 366 3.1. Structura narativă a primului paragraf / 366 3.2. Ritmul periodic al celui de al doilea paragraf / 368 3.3. Planul textului / 370 4. Enunțare narativă și surse ale cunoașterii / 371 5. Referent evolutiv și identitate narativă / 374 6. O fabulă despre timp, uitarea și amintirea / 376 Va urma... Direcții spre analiza (trans)textuală a discursurilor / 381 Bibliografie generală / 385 PREFAȚĂ În cercetarea lingvisticii, lansată pe coordonate noi în ultimele decenii, lucrările lui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textului sau în alt text) fac parte tot din MD. Așa se explică de ce numeroase anaforice nu au un antecedent precis, identificabil în cotextul anterior și nici chiar ulterior, și că o expresie deictică este mai puțin definită prin zona referentului ei cît prin faptul că introduce o entitate nouă. Berrendonner definește MD ca fiind "ansamblul cunoștințelor împărtășite conștient de către interlocutori" (1983: 230) și orice interacțiune ca fiind un factor operator asupra MD, cu rolul de a o modifica. În alți
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de inferențe despre care vom vorbi în 4.2. 1.1. Coreferință și anafore Coreferința este o relație de identitate referențială între două sau mai multe semne interpretabile semantic independent unul de celălalt (spre deosebire de un pronume, gol de sens fără referentul său). Astfel, în faptul divers T5, victima este obiectul unor desemnări foarte variate prin unități lexicale coreferențiale: T5 UN BEBELUȘ MOARE CĂZÎND DE LA O FEREASTRĂ Băiețelul a căzut de la etajul al treilea al unui bloc BLONAY Un groaznic accident domestic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la fereastra fatală de unde a căzut. [...] Toate reluările subliniate cu bold sînt legate între ele printr-un raport de coreferință și, prin acest fapt, complementare semantic. De exemplu, Băiețelul precizează sexul bebelușului și atunci cînd apar copilul sau copilașul, identitatea referentului nu se schimbă. Relațiile semantice de coreferință sînt numite anaforice în măsura în care interpretarea unui semnificant depinde de un altul, prezent în cotextul stîng (anaforă propriu-zisă) sau în cotextul drept (cataforă)1, fără a exclude cazul referentului prezent în situație (referință contextuală
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apar copilul sau copilașul, identitatea referentului nu se schimbă. Relațiile semantice de coreferință sînt numite anaforice în măsura în care interpretarea unui semnificant depinde de un altul, prezent în cotextul stîng (anaforă propriu-zisă) sau în cotextul drept (cataforă)1, fără a exclude cazul referentului prezent în situație (referință contextuală sau deictic-situațională, numită exoforică). Pronumele el, de exemplu, este interpretabil ca o reluare a referentului introdus anterior printr-o expresie autonomă: nu printr-un nume propriu, ci printr-un grup nominal cu articol hotărît sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
depinde de un altul, prezent în cotextul stîng (anaforă propriu-zisă) sau în cotextul drept (cataforă)1, fără a exclude cazul referentului prezent în situație (referință contextuală sau deictic-situațională, numită exoforică). Pronumele el, de exemplu, este interpretabil ca o reluare a referentului introdus anterior printr-o expresie autonomă: nu printr-un nume propriu, ci printr-un grup nominal cu articol hotărît sau nehotărît. Reluarea printr-o sintagmă nominală cu articol hotărît (ca BăiețelUL, care reia UN bebeluș din titlu sau copilașUL care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nume propriu, ci printr-un grup nominal cu articol hotărît sau nehotărît. Reluarea printr-o sintagmă nominală cu articol hotărît (ca BăiețelUL, care reia UN bebeluș din titlu sau copilașUL care reia UN băiețel de la începutul articolului) este dependentă de referentul introdus anterior, dar sensul acestor sintagme nomimale este, prin diferența lor lexicală, semnificant prin el însuși. Tocmai legătura semantică între cele două expresii nominale cu articol hotărît (ca și următoarele) și prima verigă cu articol nehotărît din lanțul de coreferințe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Show. (ATS-AFP) Vorbim de anaforă rezumptivă în cazul reluării titlului evenimentului, notat cu bold la începutul articolului din depeșa de mai sus, prin calificarea sintetică de scandal. Legăturile anaforice pot ține în aceeași măsură și de segmente inferabile pornind de la referent: T25 UN CABRIOLET CADE DE LA 160 METRI ACCIDENT În urma unei ieșiri de pe carosabil ieri dimineață între trecătoarea de la Oberalp și Sedrun (Grisons), un cabriolet a plonjat de la 160 de metri. Rănită la spate, pasagera a fost transportată cu elicopterul la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a desemnării victimei (Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL AHILE, ei ÎL tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi ÎL azvîrliră. În schimb, pronumele ei, lipsit de referent textual, trebuie reconstruit prin inferență pe baza cunoștințelor enciclopedice privitoare la scenariul agresiunii. Acest ei capătă identitatea misterioasă a unui agent agresor colectiv neidentificat (în așteptarea unei anchete a poliției care va determina dacă este vorba de afișorii unui alt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
al artei vocale. (Tribune de Genève, 13-14 septembrie 1977) În timp ce al doilea pronume [Ø] (pronume subiect subînțeles) și pronumele o se referă la divina soprană care coreferă la numele propriu din titlul Maria Callas, primul pronume [ea] referă prioritar la referentul nominal pivot din titlu: Vocea Mariei Callas. Datorită relației semantice de sinecdocă (parte-întreg) referința este aplicată mai curînd la numele propriu decît numai la voce. În cazul necunoașterii numelui propriu, divina soprană ar permite o identificare și o interpretare de către
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din forma anaforică. Altfel spus, pronumele anaforice nu sînt doar niște semnale de continuitate. (1990: 219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj în stil indirect liber din Madame Bovary, în care anafora pronominală își pierde "fidelitatea" pentru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj în stil indirect liber din Madame Bovary, în care anafora pronominală își pierde "fidelitatea" pentru a semnala punctul de vedere al personajului asupra obiectului discursului său: T27 Elle est fort
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]