4,965 matches
-
de necaz” din subtextul Întrebării, oare chiar este nevoie ca un popor să treacă prin Holocaust ca să atingă acest nivel de conștiință a valorii sale ca neam, ca să poată să-și respecte identitatea spirituală, personalitățile culturale, moștenirea istorică ? Întrebare, iarăși, retorică. Tot experiența mi-a arătat cum un popor, după ce a fost Înrobit secole de-a rândul, când cuceritorul a făcut tot ce-a putut ca să șteargă de pe fața pământului urmele existenței sale, se poate ridica din propria cenușă și poate
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
procedat un ungur, sau un israelian, sau un coreean, sau un maor, sau un aborigen, atunci când cineva din comunitate sau din afara ei, ar fi ridicat mâna goală, sau cu noroi, asupra celui mai reușit semen al său. Din nou Întrebare retorică la care se poate răspunde, totuși. Acel cineva ar fi fost pus la stâlpul infamiei În locul victimei sale. Da. Numai că deosebirea În cazul nostru este că la noi lipsește o instanță morală care să pună stavilă pornirilor antropofage ale
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
de exem plu, a fost o societate relativ egală, însă lid eri i ei sunt îngrijorați în legătură cu decalajul tot mai mare în ceea ce privește v eni tul, pe măsură ce econo mia sa continuă să crească. În acest context, a par e o întrebare, retorică, de altfel, și anume - câtă inegalitate vor tolera oamenii? Dată fiin d a mprenta globală a țării, dacă economia sa în curs de de zvo ltare ar avea drept con secință instabilitatea politică, restul lumii a r c un oaște
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
eficientă formă de organizare e con omică, o formă care va fi apoi c o (precum apabilă să le scoată din competiție pe toate celelalte f rme planificarea statală centralizată sau economiil e t radiționale). Expansiunea piețelor poate fi legată, retoric vorbind, și de ideea că ,,forțele pieței“ sau mâna ,,invizibilă“ operează ca niște legi naturale, inde pendente de voința oamenilor, sau de ideea că p ieț ele sunt expresia nestăvilită a libertății individuale umane - inclusiv dreptul de a deține proprie
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
românești care, pe mine cel puțin, m-au tulburat. Vom vedea dacă acestea, plasate sub lupa noastră critică, se vor înfățișa la fel de înspăimântătoare și privirii dumneavoastră, mai puțin dispusă, poate, la concesii estetice. Odată încheiate preliminariile care țin de elementarul retoric al reținerii și stimulării atenției publicului (în oratoria clasică, aceste finețuri cu rol de aperitiv în demonstrație s-ar numi captatio benevolentiae), mi se pare important să precizez, în continuare, direcțiile în care îmi voi orienta discursul critic. În principal
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și că trăiesc, dar lipsește ceva în toate acestea, așa ca în grozavul meu coșmar". Această je-ne-sais-quoi este o carență ontologică elementară, care antrenează, ineluctabil, katabasis: "În jurul meu realitatea exactă mă trage tot mai jos, încercând să mă scufunde". Întrebării retorice "[c]ine mă va trezi" îi urmează un singur enunț, implacabil prin conciziune: "Întotdeauna a fost așa, întotdeauna, întotdeauna". Repetiția adverbului de timp nu mai marchează, ca în seninele și sapiențialele Upanișade, eliberarea, ci reprezintă condamnarea de sorginte kafkiană a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Gafița strecoară însă și o observație pertinentă: "Structura frazei lui Cezar Petrescu e alcătuită în așa fel încât să fie ascultată, mai mult decât citită; autorul pare a presupune un auditor, mai mult decât un public cititor; scrisul său e retoric și prin canalul retoricii se introduce și lirismul" (1963: 189). Acest fapt se datorează, cred, predispoziției dialogice a autorului, dispus tot timpul să însceneze o dezbatere interactivă între narator și public. Structural, Cezar Petrescu este autorul român cel mai apropiat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
teatrului modern, Nicoleta Munteanu În pregătire: Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel 1 Este demn de notat că Sainte-Beuve însuși îi așeza scrisorile, ca reușită a stilului epocii, alături numai de cele ale lui Voltaire. 2 James B. Twitchell se întreabă (retoric, bănuiesc) "de ce suntem atrași, în special în tinerețe, să privim scene de violență gratuită, pe care le-am detesta în realitate" (1989: 3). 3 La fel stau lucrurile și în cazul cinematografului. 4 Este vorba despre primul volum consacrat temei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Lipsesc referiri clarificatoare cu privire la situația științelor sociale. Totuși, ele pot fi găsite atât într-o tradiție, cât și în cealaltă, dar cu realizări mai puțin spectaculoase față de științele naturii. Avem în vedere lucrări de etică, economie politică, drept, istorie, lingvistică, retorică, poetică, completate cu cele despre suflet și despre societate, care s-au acumulat aproape simultan cu cele din fizică și alte științe ale naturii. O vreme s-au răsfrânt și în științele umane succesele mecanicii prin preluarea noțiunilor de statică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cuvânt din perspectiva unei semnificații care îl transcende, este absentă sau poate fi regăsită în alt segment al realității. Diferența, pe care o constată estetica CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENȚĂ 49 modernă, constă în faptul că, dacă alegoria rămâne la un nivel retoric și realizează conexiuni între diferite regiuni ale discursului, simbolul produce o legătură dintre niveluri diferite ale realității. Nu este vorba, ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
as emerge. But he also moves them about and he invents others, since the crossing, drifting away, or improvisation of walking privilege, transform or abandon spatial elements.“ Certeau înțelege performanța flaneurului (walker, wanderer) ca act de limbaj însoțit de figuri retorice. Consacrarea unei scurtături sau evitarea unor anumite trasee, recunoașterea unui segment urban după „sinecdoca“ lui arhitectonică sau umană îi conferă flaneurului o dimensiune demiurgică. Acest personaj creează spațiul pe care îl parcurge, împreună cu memoria locurilor străbătute. Deosebirea dintre demersul lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Vermont, Simonidy, Petresco, Jiquidi, atât de bine înzestrați pentru genul acesta de lucrări, au furnizat câteva specimene care promiteau frumoase succese pe calea pe care Pal, acest maestru român al afișului, s-a ilustrat la Paris (....)"127. Criticul se întreabă retoric când se vor distinge printr-o "înluminură mai artistică a străzilor noastre". Afișul expresului Ostende-Constanța, executat de decoratorul belgian Théo van Rysselberghe, se constituie într-un model exemplar, "un miracol de claritate, de culoare, și de dificilă simplificare, de unde se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
G. Tudor, figurile d-lui Leonida, remarcat pentru "tehnica impresionistă", și un nud de Olteanu. Șirato remarca manierismul acestor sculptori, notele kitschizante, semn că în sculptură simbolismul își prelungea existența și beneficia de interesul publicului. Criticul subliniază la sculptorii generației retorica sculpturală simbolistă împrumutată de la Rodin, propensiunea către satanismul simbolisto-decadent corelat unei feminități litigioase, plasate în contextul misterelor sacre, al demoniilor carnale și al isteriilor amoroase: Nu înțelegem, desigur, să limităm exercițiul criticii absolut la controlul aparențelor, al formelor, dar, pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
științifică a învățământului. În opinia lui Skinner, creșterea numărului elevilor este o problemă care se va rezolva prin metode educative radical îmbunătățite. Multiplicarea mijloacelor audio-vizuale capabile să completeze sau chiar să înlocuiască activitatea profesorilor l-a determinat să se întrebe retoric dacă nu cumva mașinile vor înlocui catedrele didactice. Fără îndoială, considerațiile skinneriene de tipul “corectarea lucrărilor elevilor este un exercițiu nedemn pentru o persoană inteligentă” sunt exagerări justificate de dorința de a susține și a absolutiza avantajele instruirii programate. Programarea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
asta nu înseamnă zi de zi. În plus, mai este timpul pe care mi-l acordau, luându-l din timpul lor, în care trebuiau să câștige bani, unul cu amuletele, iar altul cu făcutul alcoolului. Nu am găsit încă dispozitivul retoric pentru a lansa această afirmație, care pe unii îi șochează: trebuie să renunțăm într-un fel la ipocrizia asta. Îmi aduc aminte de un caz, de acum câțiva ani, am uitat cum se numește regizoarea, e din America, care a
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Constantin pentru greaua și transpiranta misie de redactor al procesului verbal de ședință. După ce secretarul Bursuc Mihai citește obișnuita dare de seamă, prezidentul Tomescu dă liber la discuții. Primul care are ceva de spus este tov. Moise Panainte care întreabă retoric dacă „...tov. Gaicu a fost ajutată de biroul org. de bază în munca cu femeile”, după care „...arată că biroul nu a fost ajutat de către membrii de partid pentru a duce la bun sfârșit sarcinile din fașă (sic! n.n.)”. Tov.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Europei, și anume Franța. Concepția noastră riscă să fie viciată de acel orgoliu cultural care face din Franța țara Luminilor și a Rațiunii, opusă prea empiricei și cețoasei Anglii, prea metafizicei și nebuloasei Germanii, precum și excesului de misticism slav, subtilității retorice italiene sau sumbrei pasiuni hispanice. Concepția noastră este de asemenea viciată de infiltrarea perfidă a naționalismului în neo-europenismul francez, care, silit să cedeze Germaniei prim-planul economic, rezervă Franței rolul hegemonic de Călăuză politică și de Apărător al păcii, care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a priori de demagogia care atrofiază democrația din România. Scopul acestei mișcări de tineret este reînvierea identitară și spirituală a românilor de pretutindeni și lupta "nu pentru un partid, ci pentru pentru pământul, tradițiile și familiile noastre". A se remarca retorica războinică similară celei a Mișcării Legionare lupta și disprețul față de "omului partidelor", avatar al "parazitului dinăuntru" din perioada interbelică. Misiunea lor este prezentată într-o formă alarmistă și ultranaționalistă, sub forma unei lupte constante pentru conștientizarea pericolelor care amenință poporul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ofițerul se subalimentează, nu are mijloace de a-și menține echipamentul și lenjeria la înălțimea rangului său, implicit relațiunile sociale”. Subliniind, pe bună dreptate, că exemplul oferit este pentru un ofițer necăsătorit, delegatul CRPAA Tutova, își întreba superiorii de la București retoric: „Ce facem cu situația mult mai grea în care se află ofițerii căsătoriți care mai au și copii în întreținere?”. Informarea fusese făcută pe 27 iunie, 1945, deci la trei luni și 21 de zile de la cocoțarea la putere a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se iubesc), Valerica Antohi (Foicică din ponoare), Dorina Ionescu (Zi, bade, din fluier iară)”. Tot la acest spectacol a mai participat și Brigada artistică de agitație a Casei raionale de cultură Vaslui, cu programul „Jos pălăria!”. La final, două întrebări retorice: 1) Se va mai organiza vreodată o astfel de întrecere? și 2) Dacă se va mai organiza, va mai reuși Vasluiul să câștige un loc pe podium? CAPITOLUL XIII Ușor s-a luat pământul oamenilor - greu se mai restituie! În
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1955 a fost reîncadrat în învățământ, dându-i-se chiar și postul de director al școlii din Ferești pe care, oricum, îl avea înainte de arestare”. p. Vor putea fi puși vreodată în posesia pământului părintesc frații Busuioc? Întrebarea este, categoric, retorică dar și acuzatoare. Din anul 1991, Emanoil și Lucian Busuioc se luptă (legal) pentru a și redobândi drepturile ce li se cuvin. Conform hotărârii definitive emisă de Judecătoria Vaslui cu nr.2813/1991, li s-au restabilit drepturile legale. Până
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
op.cit., vol. I, p. 22. 6 Titu Maiorescu, Din "Critice", studiu introductiv de Liviu Rusu, Editura Tineretului, București, 1967, p.36. 7 Ibidem. 8 apud Liviu Rusu, op. cit., p.37. Concluzia lui Liviu Rusu este formulată în chipul unei întrebări retorice: "Sunt acestea cuvintele și fapta unui om glacial, cum până și astăzi se mai complac unii să-l numească pe Titu Maiorescu?" 9 Ion Petrovici, Figuri dispărute, Fundația pentru Literatură și Artă Carol "II", București, 1937, p.19 10 în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
simplistă, mai ales cînd Caragiale se înțepenește în nefericita formulă și o repetă în contexte care îi marchează și mai mult grosolănia: după ce în textul poeziei Excelsior ce îi este dedicată, se introduce deviza "Nihil sine Hasdeo", Cargiale se intreabă retoric și ipocrit "în ce parte să fie mai tare genialul autor: în istorie sau în limbă" pentru ca în Olga și spiriduș tema să fie dezvoltată chiar si pe înțelesul școlarilor lui Marius Chicoș Rostogan: după ce decade din postura de filosoful
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Caragiale în mai multe rînduri, de amintit fiind idila cu Fridolina, nepoata compozitorului Caudella; fiind obligat să plece din Iași, îi scrie cu disperare comică lui Th. Missir: Nu uita că nu pot să-ți spun cât sufer; nu pretinde retorică și stil de la mine; crede-mă numai că niciodată în viață n-am fost în starea asta... Țe fațe Fridolina? O doresc de-mi seacă sufletul. Mînței măsa nasul... Sunt în Craiova, mai nenorocit decât oricând [...]. Ce face Fridolina? Scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
moment al Nașterii Mântuitorului. Presa a lăsat în urma sa amprenta unui început plin de speranță, întrezărită astăzi din articolele și reportajele vremii. Începuturile discursului religios în mass-media din România de după 1989 nu se încadrează în standarde jurnalistice, nu în cele retorice, însă se distinge, în ansamblu, o dorință de a accesa cât mai multe informații religioase, cât mai multe aspecte subtile ale existenței. Fosta publicație a PCR, Scânteia, apoi Scânteia Poporului, va încerca să șteargă din memoria cititorilor îndemnurile pentru împlinirea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]