3,827 matches
-
În acest sens a fost valul de revolte din ’68, când tinerii, din Est și din Vest, s-au regăsit aproape pe același front anti-autoritar, deși fețele autorității erau total diferite. Nimeni nu va putea vreodată, În timpul unei astfel de „revolte”, „mișcări”, să deosebească o „revoluție” de o „rebeliune”. Se luptă pentru „Înnoire”, bineînțeles, deoarece unele forțe ale societății nu mai au Încredere sau răbdare În acele mecanisme care efectuează aceste Înnoiri la modul lent, previzibil. Interesant este că, de pe o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
păcate pentru români, latura seducătoare a exotismului s-a estompat În favoarea imaginilor tenebroase. Dracula a marcat puncte. Ceaușescu i-a venit În ajutor, cu varianta lui extravagantă de comunism. Iar după el, atâtea alte Întâmplări care i-au nedumerit sau revoltat pe occidentali: o revoluție sângeroasă Încă Învăluită În mister, expediții devastatoare ale minerilor la București, situația intolerabilă a copiilor abandonați În stradă sau bolnavi de SIDA... Toate acestea, rupte de context, au devenit simboluri negative ale României. La extrema cealaltă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
XVIII- XIX: The Rumanian National Movement in Transylvania. 1780-1849, Cambridge, Mass., 1969; A Nation Discovered. Romanian Intellectuals in Transylvania and the Idea of Nation, 1700- 1848, București, 1999. 17. Cu privire la 1907, vezi lucrarea lui Philip Eidelberg, The Great Rumanian Peasant Revolt of 1907. Origins of a Modern Jacquerie, Leiden, 1974. 18. Pentru participarea României la Primul Război Mondial, rămâne utilă, prin marea bogăție de informație și În ciuda stilului ei patetic, lucrarea lui Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru Întregirea României, 1916-1919, 3
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu se Întâmple acolo și ... iaca așa, cum spun moldovenii. În tot cazul, mă bucur de o stare de spirit mai bună, pot spune, atâta timp cât sunt scutită de a vedea anumiți oameni și anumite lucruri, care mă scandalizează și mă revoltă. Nici nu Îndrăznesc să te Întreb ce mai este pe la noi prin grădină , după plecarea mea, cred că dezastru. De multe ori mă Întreb, cum vor apare acele vitrine din Muzeu, cu picioarele tăiate!? ... Oare nu va fi nevoie să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un bob zăbavă, Întrucât, deși contractată cu M. Gafița - s-au făcut mari modificări În edituri și mi s-a Înapoiat ms., Întrucât „Dragoslav” e prea mic, ca să i se facă monografie . M. Gafița, cu care am vorbit, a fost revoltat și mi-a făgăduit, că În tot cazul Îl va lua el la noua Editură a Uniunii Scriitorilor al cărei director a devenit . Printre cei de care merită să te ocupi cred că ar fi și frații G. și Simion
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de autoritățile de la Moscova sunt minime. Mai ales că inițiativa nu s-a bucurat de unanimitate. Aproape jumătate dintre colegi au evitat să ni se alăture. Bine, e clar că rușii Varlamov și Kuraev au fost împotrivă din start, acuzând revoltați exact ceea ce prevăzusem: amestecul politic extern în afacerile țării lor din partea unor scriitori pe care, aici, în Rusia, vezi Doamne, doar literatura ar trebui să-i preocupe. Dar și unii occidentali s-au arătat reticenți sau și-au retractat ulterior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Trenul Literaturii, introduce niște note polemice, vorbind despre necesitatea libertății de expresie și a reformelor democratice și în Belarus. Traducerea în engleză se face cu multe omisiuni, ceea ce stârnește nemulțumirea noastră, a celor care cunoaștem limba rusă. Mai ales se revoltă ucrainenii. Alberto Porlan, care stă pe scaun lângă mine, îmi cere să-i spun cele omise de traducătoare. Ochelarist introvertit, care afișează de obicei o curiozitate abia licărindă, plictisită, Alberto e de data aceasta foarte agitat... It’s not posibile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
s-au impus iute nu numai prin vigoarea artei lor, dar și prin faptul că îndrăzneau să spargă barierele curentului oficial și politic al vremii, așa-zisul realism-social. N. Velea, Fănuș Neagu, D.R. Popescu au fost, mai ales, pionii acestei „revolte estetice”, fapt ce le-a adus de timpuriu glorie literară, o dată cu primele culegeri de proză scurtă. În această vreme dominau romanele naturaliste de inspirație autohtonă, dar și sovietică, de la Sadoveanu la V.Em. Galan, în vogă fiind un tinerel ardelean
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
apărați de o „platoșă cinică”, ce-i ajută să „ascundă” și uneori chiar să-și „falsifice” propriile calități sau tendințe. Nichita trăia aproape tot timpul în contradicție, uneori într-un șir de contradicții care la o altă persoană putea să revolte sau să nege orice element al valorii. Și aceste „inconsecvențe”, contradicții, „grosolane” uneori, au făcut - și fac și azi! - pe unii, grăbiți sau geloși, pur și simplu, pe opera sa fenomenală!, de a-l eticheta în fel și chip, de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
falsificate. Așa cum vechii ideologi inteligenți, fini, culți, marxizanți, ai anilor ’50 și ’60 - Crohmălniceanu, Paul Georgescu, N. Tertulian și alți câțiva ce au sprijinit stalinismul cultural și au „excomunicat” în tonuri aspre valorile mari ale modernismului literar românesc - s-au „revoltat” nu contra comunismului ca practică a unei ideologii brutale și discriminatorii care urmărea să distrugă temeliile și tradiția unei națiuni și nu au fost capabili să-și recunoască „erorile tinereții”, boicotându-l pe Ceaușescu doar pentru „naționalismul” său ori pentru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a fiarei, a călăului” și, cum o spuneam, ani în șir, când îl contraziceam cu ceva, îmi arunca în cap, furios, felul ciudat - cu sensul de antiuman! - în care eu concep o relație ce, aplicată la viața socială, putea crea revolta oricărui „om cinstit!” - Ei, ia spune, Brebane, îmi arunca el, tot mai susții umanitatea călăului?!”. Aceasta și altele mi-au făcut mult rău, înainte și după debut, mult după, creând din mine, cum o spune prietenul Țepeneag, „o figură atipică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
absolut paradoxal și pe un teren altul decât „lupta de clasă leninistă”, înfrățirea între intelectuali și clasa muncitoare, vis, deziderat eșuat al filozofului marxist leninist Sartre, ce visa, în vizitele sale prin fabricile pariziene, să solidarizeze muncitorimea franceză cu studenții revoltați în mai ’68!... 9 ...Nu, nu imput nimănui - nimic. Poate, cum au comentat unii, trebuia să-mi fac auzit protestul în țară, nu în Occident. Dar... era oare posibil?! Și-apoi, încrezător în „ajutorul” forțelor democrate occidentale, am crezut că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și istoria, în funcție de acele o mie-și-una de pârghii ale orgoliului!... sau încercând să „repare” greșeli absente sau lașități ale propriului trecut și, atunci, asistăm la producția atâtor „jurnale” în care constatăm stupefiați că am avut „o grămadă” de contestatari, de revoltați față de ororile și absurditățile regimului. Toate acele „gânduri de moarte” pe care le avea aproape orice cetățean adult al României ceaușiste, gânduri libere și revoltate, toate acele amărăciuni reprimate sau vise de realizări înfrânte, murdărite în fașă, devin, în jurnalele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din rânduri” care, paradoxal, irită uneori mai mult pe cei ce nu sunt capabili sau nu „au chef” de a-și pune pielea la bătaie decât pe cei ce suferă ei înșiși rigorile, urmările publice ale acestei „ieșiri din rând”, „revolte”. Poate așa se explică și una din bolile curente ale clasei dominante la noi - ieri, sub comuniști, dar și azi, în libertate socială: nici unul dintre demnitarii nemulțumiți de o stare de fapt sau alta, deși protestează și unii o fac
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fără lumină electrică. Laicitatea a eșuat. A mai rămas doar panislamismul. O să vedem, până la urmă. Aici, cel puțin, e vorba de o lume întreagă un miliard de oameni și de spațiu. Am auzit de mai multe ori acest raționament. Tinerii revoltați din secolul XXI urcă bulevardul veacului al XIX-lea pe sens interzis, în timp ce noi, bătrânii, ne uităm stupefiați la ei. * * * Tyr, de unde regele Hiram i-a trimis pe calea mării lui Solomon, aliatul său, aurul și lemnul prețios cedru, chiparos
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
biserica ar face bine să fie mai mult în serviciul real al oamenilor și nu să-și urmărească propriile scopuri. Neputând susține convingător discuția în spaniolă i-am lăsat să-și continuie 139 dezbaterea. Un alt pelerin, tot ieri, era revoltat pe toți japonezii ce vin aici, se urcă în autobuz și apoi coboară la câțiva km de hanuri, ocupând cu nerușinare locurile pelerinilor frânți de oboseală, care sunt apoi constrânși să doarmă sub cerul liber. Acest interes pur turistic sau
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
în guldeni olandezi. După șapte ani de folosință, după aproape 100.000 de kilometri parcurși, am fost obligat, pe nedrept, să fac cadou statului meu socialist, primul autoturism al familiei. Aș fi incorect dacă aș afirma că nu m-a revoltat această nedreptate stupidă. Consideram nedrept să mi se ceară plata în valută vest, când timp de opt ani eu fusesem plătit în valută est. Mă durea că trebuia să ocolesc adevărul în fața copiilor noștri, care sufereau că nu mai au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
rapid. Partidele socialiste rusești, sprijinite de grupurile bolșevizate din armata rusă, au cerut intervenția armatei ucrainene. În telegrama trimisă de Ion I. C. Brătianu generalului Coandă la Kiev, la 11/ 24 ianuarie 1918, se spunea: “Chișinăul este ocupat de trupele rusești revoltate contra autorităților militare de pe front și care s-au făcut stăpâne prin forță pe membrii Guvernului Republicii Basarabene... Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
astfel: Noi am fost solicitați de către generalul Tscherbatcheff să asigurăm securitatea liniei Chișinău-Ungheni. În consecință noi am trimis un simplu detașament de infanterie să facă muncă de poliție. Aceste forțe de poliție militară au găsit Chișinăul ocupat de trupele rusești revoltate contra autorităților militare de pe front și care s-au făcut stăpâne prin forță, pe membrii guvernului Republicii Basarabene, la apelul cărora răspunsese generalul Tscherbatcheff. În aceste condiții, detașamentul nostru s-a văzut forțat să intre în oraș pentru a aștepta
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
scurt, dincolo de frontieră. II. Fondul român de aur care se găsește la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia română. Guvernul Sovietelor își asumă răspunderea de a conserva acest fond și de a-1 remite în mâinile poporului român. III.Scerbacev, revoltat contra revoluției și comandant suprem al frontului român, e declarat dușman al poporului și în afara legii. Palatul Taurida, 13/26 ianuarie 1918 52 1917, ianuarie 19/februarie 2, Petrograd. Telegrama nr. 17 a ambasadorului Franței la Petrograd, Noulens, către consulul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pentru scriitori s-a păstrat, cu un plus de simpatie pentru cei care au avut un destin nefericit... cei care s-au sinucis, cei care au înnebunit, cei care au fost omorâți, închiși, persecutați sub dictaturi, cei care s-au revoltat, cei care au râs, cei care au tăcut, cei învinși, cei singuri, cei uitați... La început, nu mi-a fost rușine că scriu (doar că nu scriu suficient de bine!), nici nu am făcut-o pe ascuns, iar copiii din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-șef al revistei "Luceafărul" l-a tolerat 5 ani de zile pe trântorul Mircea Dinescu, student la "Ștefan Gheorghiu", și i-a dat salariu fără să-i taie o zi de muncă (să nu mai pomenesc de faptul că se revolta când era tăiat de la prima de sfârșit de an), și Mircea Dinescu, băiatul din Slobozia, care a reușit să termine liceul numai prin presiunile exercitate de Mihai Ungheanu și Ana Blandiana (cinste lor, oameni buni la suflet) asupra profesorilor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de genul: cei de dinaintea noastră nu au făcut nimic pentru ca noi să putem face ceea ce suntem cu adevărat în stare să facem), fie prin resentimentul absurd la adresa literaturii/ scriitorilor de dinainte (îmi amintesc de izbucnirea subită a cuiva care era revoltat de faptul că la o întâlnire cu scriitorii "vorbesc tot ăștia bătrâni"). Cum comentezi aceleași lucruri, din perspectiva "poetului bătrân"? N-aș comenta altfel, de vreme ce Rareș Moldovan o face foarte exact și acut. Ar fi să spun același lucru cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau regresau, măcinate de numeroase crize. Ultimii ani ai deceniului au fost martorii unor sensibile schimbări ale discursului. Informarea muncitorilor fabricii despre realizările comuniștilor din Uniunea Sovietică și acțiunile anglo-americanilor a continuat în ședințele periodice. În 1956, vecinii unguri se revoltau împotriva regimului comunist, însă mișcarea lor a fost repede înăbușită prin intervenția dură a trupelor Armatei Roșii. Momentul a rămas reflectat și în secțiunile de politică externe ale dărilor de seamă în ședințele de partid ale Nicolinei. Versiunea oficială a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
birul de la fugari, relata că „un căpitan ... s-au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]