3,927 matches
-
a fost însoțit de o ideologie care să-l fundamenteze și să-l propage. Desigur, trăsătura de a continua limba și alte trăsături specifice ale vechilor romani a existat întotdeauna după procesul de etnogeneză care a dus la crearea popoarelor romanice, dar această realitate a fost o lungă perioadă de timp percepută într-o manieră dominată de neclarități și de confuzii. Situația nu a putut fi depășită decît atunci cînd romanitatea s-a afirmat ca atare, cu o identitate ce presupunea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o identitate ce presupunea o delimitare de trecutul pe care îl continua dar care nu mai era regăsit în formele lui originare. S-a produs, de aceea, o "afirmare a romanității" atunci cînd a apărut conștiința de sine a popoare-lor romanice care și-au asumat propria identitate, nu numai în raport cu vorbitorii unor limbi nelatine (această latură avînd o tradiție în însăși lumea antică), dar chiar față de latină și, în cazul fiecărei comunități de romanici, de vorbitorii altor idiomuri de origine latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a apărut conștiința de sine a popoare-lor romanice care și-au asumat propria identitate, nu numai în raport cu vorbitorii unor limbi nelatine (această latură avînd o tradiție în însăși lumea antică), dar chiar față de latină și, în cazul fiecărei comunități de romanici, de vorbitorii altor idiomuri de origine latină 96. Ca să se poată ajunge la această conștiință a distinc-tibilității era însă absolut necesară existența unor comparații și a unor raționamente ce nu puteau fi făcute decît de persoane cu un grad înalt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultură și-au propus crearea și normarea unor limbi literare care să corespundă unei vorbiri populare mult diferențiate de corespondentul popular al latinei literare și, în aceste condiții, afirmarea romanității s-a realizat în procesul creării și normării limbilor literare romanice. Acest proces nu a început însă brusc, fiind inițiat de notarea sporadică și întîmplătoare în scris a limbilor locale din necesități practice, ceea ce a dus la ideea că o variantă scrisă a acestor limbi este posibilă, numai că trebuie să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populară, este un aspect al aceluiași idiom, și, discutîndu-se despre limba literară s-au vizat deseori fenomene care caracterizează întreg idiomul respectiv sau chiar unele manifestări locale ale lui. De aceea, trebuie admis că prima etapă importantă a studierii limbilor romanice (a lingvisticii romanice) este legată de apariția conștiinței romanice care este în relație cu constituirea și dezvoltarea limbilor romanice ca limbi de cultură. Sub acest aspect, studiul limbilor romanice reprezintă etapa premergătoare a științei moderne a limbii, etapă în care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aspect al aceluiași idiom, și, discutîndu-se despre limba literară s-au vizat deseori fenomene care caracterizează întreg idiomul respectiv sau chiar unele manifestări locale ale lui. De aceea, trebuie admis că prima etapă importantă a studierii limbilor romanice (a lingvisticii romanice) este legată de apariția conștiinței romanice care este în relație cu constituirea și dezvoltarea limbilor romanice ca limbi de cultură. Sub acest aspect, studiul limbilor romanice reprezintă etapa premergătoare a științei moderne a limbii, etapă în care reflecția lingvistică vizează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
despre limba literară s-au vizat deseori fenomene care caracterizează întreg idiomul respectiv sau chiar unele manifestări locale ale lui. De aceea, trebuie admis că prima etapă importantă a studierii limbilor romanice (a lingvisticii romanice) este legată de apariția conștiinței romanice care este în relație cu constituirea și dezvoltarea limbilor romanice ca limbi de cultură. Sub acest aspect, studiul limbilor romanice reprezintă etapa premergătoare a științei moderne a limbii, etapă în care reflecția lingvistică vizează înscrierea limbilor neolatine pe drumul lor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întreg idiomul respectiv sau chiar unele manifestări locale ale lui. De aceea, trebuie admis că prima etapă importantă a studierii limbilor romanice (a lingvisticii romanice) este legată de apariția conștiinței romanice care este în relație cu constituirea și dezvoltarea limbilor romanice ca limbi de cultură. Sub acest aspect, studiul limbilor romanice reprezintă etapa premergătoare a științei moderne a limbii, etapă în care reflecția lingvistică vizează înscrierea limbilor neolatine pe drumul lor spre afirmarea ca limbi ale culturii de erudiție. Autorii de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
De aceea, trebuie admis că prima etapă importantă a studierii limbilor romanice (a lingvisticii romanice) este legată de apariția conștiinței romanice care este în relație cu constituirea și dezvoltarea limbilor romanice ca limbi de cultură. Sub acest aspect, studiul limbilor romanice reprezintă etapa premergătoare a științei moderne a limbii, etapă în care reflecția lingvistică vizează înscrierea limbilor neolatine pe drumul lor spre afirmarea ca limbi ale culturii de erudiție. Autorii de gramatici și de retorici, dintre care unele au avut o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
științei moderne a limbii, etapă în care reflecția lingvistică vizează înscrierea limbilor neolatine pe drumul lor spre afirmarea ca limbi ale culturii de erudiție. Autorii de gramatici și de retorici, dintre care unele au avut o mare circulație în teritoriile romanice apusene, au făcut cercetare lingvistică în spiritul tradiției formate de vechile limbi de cultură antice, greaca și latina. Importanța extraordinară a spațiului în care se vorbesc limbile romanice apusene pentru cultura europeană constă în ruperea de latinitate pentru a o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de retorici, dintre care unele au avut o mare circulație în teritoriile romanice apusene, au făcut cercetare lingvistică în spiritul tradiției formate de vechile limbi de cultură antice, greaca și latina. Importanța extraordinară a spațiului în care se vorbesc limbile romanice apusene pentru cultura europeană constă în ruperea de latinitate pentru a o putea continua și transmite în forme moderne originale, asigurînd prin aceasta unitatea și continuitatea culturii europene în ansamblu, printr-o delimitare de lumea antică și, în același timp
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
antică și, în același timp, o continuare a ceea ce a creat această lume97. Fenomenul pornește de la faptul că, în statele catolice occidentale, limba latină a fost folosită de-a lungul Evului mediu ca limbă de cultură, astfel încît, între limbile romanice, rezultate din evoluția latinei populare și limba administrației, a cultului și a culturii dispăruse orice corespondență, fapt resimțit tot mai mult ca o piedică în dezvoltarea firească a popoarelor neolatine, căci orice acces la cultura de erudiție era condiționat de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultului și a culturii dispăruse orice corespondență, fapt resimțit tot mai mult ca o piedică în dezvoltarea firească a popoarelor neolatine, căci orice acces la cultura de erudiție era condiționat de însușirea prealabilă a limbii latine. În aceste circumstanțe, popoarele romanice din Apusul european s-au văzut în situația de a renunța la latină ca limbă a culturii și de a recupera pentru idiomurile lor funcțiile exercitate de aceasta, idiomuri care însă erau urmașe ale aceleiași limbi latine. Dar, pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
situația de a renunța la latină ca limbă a culturii și de a recupera pentru idiomurile lor funcțiile exercitate de aceasta, idiomuri care însă erau urmașe ale aceleiași limbi latine. Dar, pentru a prelua funcțiile unor limbi de cultură, limbile romanice trebuiau cultivate și regularizate după modelul latinei pe care urmau să o înlocuiască și din care preluau elementele lexicale care le lipseau și de care aveau nevoie. În acest mod, lumea romanică occidentală a înlăturat neajunsul unei tradiții care nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a prelua funcțiile unor limbi de cultură, limbile romanice trebuiau cultivate și regularizate după modelul latinei pe care urmau să o înlocuiască și din care preluau elementele lexicale care le lipseau și de care aveau nevoie. În acest mod, lumea romanică occidentală a înlăturat neajunsul unei tradiții care nu mai corespundea imperativelor timpului, dar a perpetuat în același timp această tradiție, pentru a impune lumii moderne propria individualitate, care a fost curînd remarcată și luată drept model în alte spații culturale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de cultură diferite de limba populară și, pe de altă parte, să fie găsite fundamentele propriei limbi, prin determinarea originii și specificului ei, iar apoi să fie urmate modele clasice în formarea și dezvoltarea propriei limbi de cultură. Studiul limbilor romanice a apărut așadar mai întîi din necesitatea de a rezolva o problemă socială, aceea a formării limbilor de cultură romanice, și a fost, în același timp, un model pentru activitatea lingvistică a tuturor popoarelor europene, indiferent de originea lor și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și specificului ei, iar apoi să fie urmate modele clasice în formarea și dezvoltarea propriei limbi de cultură. Studiul limbilor romanice a apărut așadar mai întîi din necesitatea de a rezolva o problemă socială, aceea a formării limbilor de cultură romanice, și a fost, în același timp, un model pentru activitatea lingvistică a tuturor popoarelor europene, indiferent de originea lor și indiferent de limbile pe care le vorbeau. Primul mare învățat care atestă atît orientarea spre afirmarea romanității, cît și efortul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
același timp, un model pentru activitatea lingvistică a tuturor popoarelor europene, indiferent de originea lor și indiferent de limbile pe care le vorbeau. Primul mare învățat care atestă atît orientarea spre afirmarea romanității, cît și efortul de a înălța lumea romanică la sfera marilor valori ale antichității, a fost eruditul italian Dante Alighieri, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele decenii ale veacului următor (1265-1321). Acest mare învățat al Renașterii urmărea să realizeze
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adică limba provinciei sale. Modelul său a fost urmat apoi de alți reprezentanți de seamă ai Renașterii italiene, Giovanni Boccaccio și Francesco Petrarca, încît acest subdialect a fost impus ca limbă literară a tuturor italienilor. Dante a considerat că limbile romanice sînt înrudite și își au originea în latina populară (vulgară), în vreme ce latina literară este posterioară latinei populare și a pornit tot de la ea, dar a fost prelucrată și fixată prin gramatici și prin alte lucrări care i-au stabilit normele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prelucrată și fixată prin gramatici și prin alte lucrări care i-au stabilit normele ce trebuiau urmate atunci cînd era scrisă. De aici decurge concluzia că acest raport de posterioritate a latinei clasice față de latina populară poate privi și limbile romanice care continuă aspectul popular al latinei, în sensul că limbile romanice populare ar putea sta la baza unor limbi literare corespunzătoare. Această idee a fost vehiculată mult mai tîrziu și de unii învățați români, precum Petru Maior și Aron Pumnul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au stabilit normele ce trebuiau urmate atunci cînd era scrisă. De aici decurge concluzia că acest raport de posterioritate a latinei clasice față de latina populară poate privi și limbile romanice care continuă aspectul popular al latinei, în sensul că limbile romanice populare ar putea sta la baza unor limbi literare corespunzătoare. Această idee a fost vehiculată mult mai tîrziu și de unii învățați români, precum Petru Maior și Aron Pumnul, care au motivat prin ea noblețea principială a limbii române și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
intelectuali cu mari aptitudini. Fixarea prin norme a limbilor populare în vederea creării aspectului lor literar nu se putea concepe însă fără modelul unor limbi culte, ajunse deja la un nivel înalt de desăvîrșire, precum era latina. De aceea, în țările romanice occidentale s-a inițiat, mai ales începînd cu secolul al XV-lea, o intensă activitate filologică avînd în centrul ei normarea limbilor romanice și îmbogățirea lor cu mijloace de expresie adecvate. Chiar după ce au început a fi scrise și după ce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbi culte, ajunse deja la un nivel înalt de desăvîrșire, precum era latina. De aceea, în țările romanice occidentale s-a inițiat, mai ales începînd cu secolul al XV-lea, o intensă activitate filologică avînd în centrul ei normarea limbilor romanice și îmbogățirea lor cu mijloace de expresie adecvate. Chiar după ce au început a fi scrise și după ce și-au definitivat unele norme și direcții de evoluție, limbile romanice literare occidentale au cunoscut încă un număr de secole concurența limbii latine
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XV-lea, o intensă activitate filologică avînd în centrul ei normarea limbilor romanice și îmbogățirea lor cu mijloace de expresie adecvate. Chiar după ce au început a fi scrise și după ce și-au definitivat unele norme și direcții de evoluție, limbile romanice literare occidentale au cunoscut încă un număr de secole concurența limbii latine. De aceea, în secolul al XVI-lea, în Franța, în Italia, în Spania și în Portugalia, numărul operelor scrise în latină depășea numărul celor redactate în limbile materne
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
favoriza fărîmițarea dialectală la nivel popular și cum presupunea economia feudală închisă, divizată în zone ce gravitau în jurul unor centre locale, de obicei orașe-cetăți. Ca atare, numai epocii moderne îi este caracteristică, pe de o parte, noțiunea de limbă literară romanică, corespondentă a noțiunii de limbă populară romanică, și, pe de altă parte, trăsătura de limbă literară comună, unică pentru întreg spațiul unei limbi populare. Evoluția spre stările moderne, deși cu manifestări similare, nu s-a produs în același mod la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]