3,040 matches
-
ancorată întâi la nivelul celor trei comisuri, după care sunt cusute pe rând neo-sinusurile la inelul aortic corespunzător fiecăreia. Operația de înlocuire a aortei ascendente (inclusiv a sinusurilor lui Valsalva) cu o proteză croită la extremitatea proximală cu trei neo-sinusuri rotunjite, asociată cu suspendarea comisurilor în proteză cu ajutorul unor fire cu petece și cu anuloplastia aortică cu bandă de Teflon este cunoscută ca operația David III [51]. Sutura se face de obicei cu fir de polipropilenă monofilament 4.0 în sutură
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
6.11), entropia ponderată Guiașu G(p;u), dată de relația (6.15), și indicele de certitudine absolută ponderată CG(p;u), dat de relația (6.27), se obțin fără dificultate și au valorile numerice din tabelul 6.5 (calculele rotunjite utilizând acum logaritmii naturali). Observații. Din tabelul 6.5 se poate remarca influența ponderării asupra fiecărui indice în parte pentru un sistem (ecosistem) cu o structură dată ca număr de componente, precum și ca distribuție de frecvențe (probabilitate) a acestor componente
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
specie de talie medie. Lungimea corpului este de 42-55 mm, a antebrațului de 39-47 mm,anvergura aripilor de 25 29 cm. Urechile sunt lungi. Masa corpului este de 6-12 gr. Spatele este bruncărămiziu, iar abdomenul, gri deschis. Urechile sunt mari, rotunjite. Botul este alungit. Răspândirea: Această specie poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Descrierea morfologică: Este o specie de dimensiuni medii. Lungimea corpului este de 50-63 mm, a antebrațului de 4248 mm. Botul este foarte scurt, craniul boltit, urechile scurte, triunghiulare, nu proemină din conturul capului, tragusul scurt îndoit către interior, cu vârful rotunjit, blana spatelui de culoare grimaroniu sau cenușiu, abdomenul de un gri mai deschis. Raspândirea: Această specie poate fi găsit în Australia și în Europa de Sud, în Africa de sud, din sudul în estul Asiei, Noua Guinee și Insulele Solomon. Specie pe cale de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
bolnavul așezat în poziție Trendelenburg sau procubitus (poziție oblic anterioară dreaptă), în timp ce se execută unele manevre care cresc presiunea intra-abdominală și favorizează protruzia gastrică prin hiatusul diafragmatic (Valsalva, Muller, tuse, compresiunea abdomenului), evidențiază HH prin alunecare ca o opacitate rotunjită sau ovalară supradiafragmatică, cu pliuri ale mucoasei de tip gastric, esofagul deschizându-se în vârful acestei pungi, iar HH paraesofagiană ca o imagine rotunjită, situată paramedian, deasupra părții interne a hemidiafragmului stâng, esofagul deschizându-se în stomac sub diafragm (fig
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
gastrică prin hiatusul diafragmatic (Valsalva, Muller, tuse, compresiunea abdomenului), evidențiază HH prin alunecare ca o opacitate rotunjită sau ovalară supradiafragmatică, cu pliuri ale mucoasei de tip gastric, esofagul deschizându-se în vârful acestei pungi, iar HH paraesofagiană ca o imagine rotunjită, situată paramedian, deasupra părții interne a hemidiafragmului stâng, esofagul deschizându-se în stomac sub diafragm (fig.2). Examenul endoscopic este important atât pentru diagnosticul HH, cât și pentru complicațiile sale. În HH prin alunecare, linia Z (normal, corespunde hiatusului diafragmatic
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
abia își trage suflarea, / opaițul pâlpâie, / se stinge lumânarea. // Sfârșitul afurisit / vine nedorit./ Toate stau la locul lor,/ numai un cocor / se reazimă pe un picior. Casa e casă / împrejmuită / de ogor. / Pe blidarul din tindă / se uită în oglindă / rotunjitul ulcior. / Toate stau la locul lor.// Morții în pământ / gândul în cuvânt. // Strânsă într-o silabă / bocește o babă. Țipă o cucuvaie / lae, lae, lae.” Cele trei plachete de versuri apărute în exil (două dintre ele în ultimii ani de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului 1 maxilar. Este convexă în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală sau medie. Fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea cervicală a feței palatine. La nivelul ein-gulumului există “foramen caecum”, fosetă ce apare datorită discontinuității stratului de smalț. Fața mezială are un contur triunghiular, cu următoarele margini: marginea cervicală - are formă de “V” deschis spre rădăcina cu vârf rotunjit; marginea vestibulară - are forma unei linii ușor convexe, cu convexitatea maximă în treimea cervicală; marginea palatinală - linie convexă în treimea cervicală și concavă în două treimi incizale. Relieful feței meziale este convex în dublu sens, vestibulo-oral și cervico-incizal, realizând punctul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un contur asemănător feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este mai accentuat convex decât al feței meziale. Incisivul central maxilar este un dinte monoradicular, cu rădăcina cilindro-conică. Secțiunea la colet are formă de triunghi echilateral, cu unghiuri mult rotunjite. Vârful rădăcinii este orientat spre distal. Dintele are o cameră pulpară cu o formă ce redă în mic forma coroanei dentare și cu un singur canal radicular. Caracteristici pentru identificare: -diferență mică între lățime și înălțime; -unghiul disto-incizal rotunjit; -unghiul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mult rotunjite. Vârful rădăcinii este orientat spre distal. Dintele are o cameră pulpară cu o formă ce redă în mic forma coroanei dentare și cu un singur canal radicular. Caracteristici pentru identificare: -diferență mică între lățime și înălțime; -unghiul disto-incizal rotunjit; -unghiul mezio-incizal-aproape drept; -fața mezială aproape plană; -rădăcină unică, conică, cu o formă triunghiulară rotunjită pe secțiune orizontală. INCISIVUL LATERAL MAXILAR (fig. 37), 12.2.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară =13 mm diametre: - coronar MD = 6,5 mm
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este mai puțin accentuată. Rădăcina - axial are formă de con efilat. Secțiunea în plan transversal este ovalară, aplatizată mezio-distal. Pe fețele proximale ale rădăcinii sunt prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai ales în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Pe fețele proximale ale rădăcinii sunt prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai ales în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
colet. Rădăcina este mai voluminoasă, cu apexul înclinat spre vestibular sau spre distal. Caracteristici pentru identificare: -dimensiuni coronare și radiculare mai mari decât ale incisivului central mandibular; -marginea incizală nu formează unghiuri drepte cu fețele proximale, unghiul disto-incizal fiind ușor rotunjit; -fața mezială a coroanei este mai puțin înaltă decât cea distală, astfel încât marginea incizală este descendentă spre distal; -crestele marginale de pe fața linguală sunt mai evidente decât la incisivul central mandibular. CANINUL MAXILAR (fig. 40), 1.3., 2.3. înălțime
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezială. Relieful este mai accentuat, cu convexități mai exprimate și cu depresiunea din zona coletului mai accentuată. Rădăcina este robustă, cu cele mai mari dimensiuni în toate sensurile. Pe secțiune transversală, are formă de triunghi isoscel, cu unghiuri foarte mult rotunjite. Vârful rădăcinii este orientat spre distal. Caracteristici pentru identificare: - coroana este mai voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți frontalii; marginea incizală are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
înălțime radiculară =14 mm diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5 mm - coronar VP = 9 mm - cervical VP = 8 mm Erupe la 10-11 ani. Coroana are formă paralelipipedică, iar pe secțiune transversală are formă asemănătoare unui dreptunghi cu unghiuri rotunjite. Fața vestibulară are contur pentagonal asemănător cu al caninului, dar cu dimensiuni mai reduse și cu “V”-ul marginii ocluzale mai 'deschis și mai rotunjit. Marginea cervicală este în formă de semicerc, cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală este formată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Coroana are formă paralelipipedică, iar pe secțiune transversală are formă asemănătoare unui dreptunghi cu unghiuri rotunjite. Fața vestibulară are contur pentagonal asemănător cu al caninului, dar cu dimensiuni mai reduse și cu “V”-ul marginii ocluzale mai 'deschis și mai rotunjit. Marginea cervicală este în formă de semicerc, cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală este formată din două segmente inegale, cel mezial fiind mai lung decât cel distal. Marginile proximale sunt ușor convergente spre colet. Relieful este convex în dublu sens
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dublu sens, axial și mezio-distal, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă două șanțuri cu direcție verticală ce delimitează lobulii de creștere. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse, cu marginea ocluzală mai rotunjită. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă la unirea treimii mijlocii cu cea mezială. Fețele proximale sunt cele mai mari fețe axiale, având o orientare ușor convergentă spre palatinal. Fața mezială are contur trapezoidal, cu baza mare la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este plană, cu o ușoară depresiune care în zona de colet se adâncește continuându-se cu șanțul interradicular. Fața distală are contur asemănător cu al feței meziale și un relief mai convex. Fața ocluzală se înscrie într-un dreptunghi mult rotunjit. Diametrul maxim este orientat vestibulo-palatinal, iar cel minim mezio-distal. Marginea vestibulară este convexă, cu depresiuni ce corespund șanțurilor ce separă cei trei lobuli de creștere. Marginea palatinală are formă de semicerc, mai mică decât cea vestibulară. Marginea mezială este o
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dimensiuni egale cu ale feței vestibulare a premolarului 1, sunt convergente spre colet, marginea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Marginea cervicală are formă de semicerc, cu concavitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” larg deschis, mai rotunjit decât la ceilalți premolari. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai convex. Ariile de contact sunt situate la joncțiunea treimii vestibulare cu cea medie (sens vestibulo-lingual) și la joncțiunea treimii ocluzale cu cea medie, în sens cervico-ocluzal. Fața ocluzală are un contur ce se încadrează într-un patrulater cu unghiuri rotunjite. Marginea vestibulară este mai mare ca cea linguală și, ca și marginea linguală, reprezintă crestele sagitale (ocluzale) ale cuspizilor. Marginile proximale sunt convergente spre lingual, marginea mezială fiind mai mare ca cea distală. Relieful poate prezenta două variante morfologice: -cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
premolarii; -poate exista o formă cilindrică a coroanei cu doi cuspizi aproape egali sau trei cuspizi; -conturul ocluzal este aproape pătrat, fără aplatizare mezio-distală; -rădăcina este unică, de formă conică, foarte ușor aplatizată mezio-distal; -apexul este înclinat spre distal și rotunjit. MOLARUL 1 SUPERIOR (fig. 47) 1.6., 2.6., 1.6., 2.6. înălțime totală = 25 mm înălțime radiculară = 17 mm diametre: - coronar MD - vestibular =10 mm MD - palatinal = 11 mm -cervical MD = 8 mm -coronar VP = 11 mm - cervical
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în apropierea liniei de colet ci la 4-5 mm spre apical. MOLARUL 2 MANDIBULAR (fig. 51), 3.7 , 4.7. înălțime totală = 20 mm înălțime coronară = 7
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
6 posibilități: - eliptică - cu o curbă în arc de cerc între canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de cerc între cei doi canini, premolarii și molarii aranjați rectiliniu în două linii paralele dreapta
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
spațiu este format din patru spații care se numesc ambrazuri situate vestibular, oral, ocluzal și cervical față de aria de contact (fig. 64). Ambrazurile au un design individualizat, caracterizat prin formă și dimensiune. Ca elemente comune de modelaj, se consideră pereții rotunjiți, simetrici, convecși. Ambrazura ocluzală are pe secțiune proiectată pe planul sagital formă de triunghi deschis spre ocluzal și vârful la nivelul ariei de contact. Laturile sunt realizate de versanții proximali ai crestelor marginale. Ambrazurile ocluzale cresc în înălțime de la mezial
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]