3,323 matches
-
o jumătate de duzină de sertare și verifică și debaraua alăturată, căutând și verificând dosare și hârtii. Nimic. Se duse în partea din spate a casei. Alte două debarale. Aspiratoare, perii de covor, haine din blană de nurcă și o rugă înălțată spre Dumnezeul lui prezbiterian: rogu-Te, nu-i lăsa să le țină într-un seif! Un birou în care se ajungea prin baia din spate, o bibliotecă, un birou cu opt sertare pline cu de toate: scenarii de film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe Ed Satterlee bogați și liniștiți și pe doctorul Lesnick bântuindu-l cu replica „Și pe asta cum o s-o aranjezi?” Imaginea cu Lesnick îl puse în mișcare. Se ridică, se duse în camera de zi, ridică telefonul și o rugă pe operatoare să-i facă legătura cu Los Angeles, numărul CR-4619. Îi răspunse o voce: — Da? Era Mickey. Buzz zise: — E în Ventura, pe Montebello Drive, la numărul 1006. Dacă îi faci vreun rău, te termin mai încet decât ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în Mare afunădându-se”) și sfântul îl blagoslovește : „Să fii la toate beséricile de lumină și oamenilor de spasenie”. Sisinie îl scoate pe drac din fundul mării, îl bate și-l obligă să-i dea înapoi copiii Melintiei. Și acolo unde „ruga aceasta grăi-se-va și numele tău [Sisinie] pomeni-se-va, acolo dracul să nu-l acopere [= să nu ajungă]” (40, p. 221). Scris sau recitat, se credea că acest text-amuletă avea valențe apotropaice, ținând departe de lehuze și de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gurii mele” (I Regi, XVII, 1). Riturile pentru aducerea ploii au fost în van îndeplinite de preoții zeului Baal, pe când cele săvârșite de Eliah în numele zeului Iahve (construirea jertfelnicului, sacrificiu de vițel pentru arderea de tot, vărsare magică a apei, rugă) și-au atins scopul. „Cerul s-a întunecat de nouri și s-a pornit furtună și ploaie mare” (I Regi, XVIII, 45). Ulterior, profetul Eliah s-a ridicat la cer „într-un vârtej de vânt”, având ca vehicul „un car
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chiar de litere inventate (121, p. 307). Faptul că în „Cartea solomonarului” se utilizau, probabil, diverse formule magice scrise și cu caractere ebraice i-a făcut pe țăranii români să o asemene sau chiar să o identifice cu cărțile de rugă ciune ale evreilor. Astfel, „în Bucovina [se] cred[e] că taina «școlii de șolo- monărit» o știu numai jidovii din cartea din care se roagă ei toamna, la sărbătoarea lor cea mare” (8, p. 146). De aici, nu a mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iar fascio = „a înfășura, a lega cu fâșii” ; sanscr. yukti = „a lega, a uni”, dar și „mijloc magic” ș.a.m.d. (7, p. 151). În aceste cazuri, omologia acțiunilor este dublată de omonimia noțiunilor. Labirintul silvestru și legarea magică prin rugă se regăsesc și în Epopeea lui Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui Huwawa, întâi el să le pășească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dabija, căruia i-am dat casete audio, ziare, fotografii. Domnia-sa a luat pe loc hotărârea să publice în „Literatura și Arta” o relatare despre acest eveniment. O pagină specială a apărut în numărul din 24 iunie 1999, sub titlul: „Rugă pentru fiu, din mănăstire în mănăstire”, pagină realizată de bunul ziarist, Sergiu Nucă. Reproduc câteva din rândurile introductive ale redactorului: „Aș vrea, dragă cititorule, să nu par patetic. Mă străduiesc din răsputeri, dar sentimentele mi-o iau buluc înainte. Pesemne
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ce ne însoțea cărând răniți cu un avion și pe deasupra trăgând de elice și îndeplinind și rol de mecanic. Ne rugăm cerului ca avioanele sovietice să se reîntoarcă oricând azi, afară de momentul îmbarcării răniților am fi prea fără apărare. Și ruga ne-a fost ascultată, cerul s-a întunecat și o ploaie torențială s-a deslănțuit în momentul îmbarcării răniților. Eram ude până la piele, dar asta era cât se poate de nimerit deoarece nu ne mai aminteam precis de când nu făcuserăm
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Daniela Rusu, ***, 5, 1998, p. 12); „Ochii tăi sunt două stele / Văd iubirea mea prin ele. Ochii tăi cireșe-amare / Mi-au dat formă și culoare. / Ochii tăi mărunte flori, / Doar speranțe și fiori. / Ochii tăi zâmbete dulci, / Dragoste, lacrimi și rugi. Ochii tăi iubire pură, / Suflet, patimă și ură. / M-am îndrăgostit de ei, / Doar de ei, de ochii tăi. / Mi-am dus sufletul departe, / Mi-am pus inima-ntr-o carte, / M-am rugat lui Dumnezeu / Să-mi alunge tot
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Singura rudă în viață, singura speranță, singurul sprijin, singura inimă care mai putea cuprinde viața celor trei copii orfani. Degetele lor, timid, dar pline de speranță, părăsesc încleștarea și, precum dansul aripilor de fluturași, ating sfios veșmintele cernite ale bătrânei. Rugă și milostivire, în același timp. Rugă necuvântată, ci doar mimată de fețele candide ale copiilor! Rugă și acea chemare a sângelui, care face minuni, cum de altfel, minuni sunt aceste trăiri pe pământ! Bătrâna își pleacă trupul chinuit de muncile
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
singurul sprijin, singura inimă care mai putea cuprinde viața celor trei copii orfani. Degetele lor, timid, dar pline de speranță, părăsesc încleștarea și, precum dansul aripilor de fluturași, ating sfios veșmintele cernite ale bătrânei. Rugă și milostivire, în același timp. Rugă necuvântată, ci doar mimată de fețele candide ale copiilor! Rugă și acea chemare a sângelui, care face minuni, cum de altfel, minuni sunt aceste trăiri pe pământ! Bătrâna își pleacă trupul chinuit de muncile de peste zi, sărută obrajii fierbinți
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
sat atât de săracă... Borșul cu știr era zilnic pe multe mese din casele de pe ulița ei, dacă nu pe toate. Așa au fost vremurile de după război: cu sărăcie, foamete și multă întristare. Poate că Dumnezeu îi va auzi cândva ruga făcută zilnic în genunchi și o va sfătui ce să facă. Și, da! Ruga a fost auzită. Într-o dimineață de vară, când cocoșul cel roșu, singurul de altfel din curte și acela lăsat pentru sămânță, a cântat a doua
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
de pe ulița ei, dacă nu pe toate. Așa au fost vremurile de după război: cu sărăcie, foamete și multă întristare. Poate că Dumnezeu îi va auzi cândva ruga făcută zilnic în genunchi și o va sfătui ce să facă. Și, da! Ruga a fost auzită. Într-o dimineață de vară, când cocoșul cel roșu, singurul de altfel din curte și acela lăsat pentru sămânță, a cântat a doua oară, iată că poarta se deschide! De fapt poarta aceea era așa... ca un
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
de geam, lumina palidă a lunii își face simțită prezența în camera mică, curată, mirosind a flori de lămâiță. Doarme Mura! Doarme îngerașul bunicii! Cine a spus că îngerii, în sfințenia lor, poartă cosițele mereu aurii? Cu mâinile împreunate a rugă, cu piciorușele ei micuțe îndoite și aduse până aproape de abdomen, ochișorii ei negri își liniștesc anevoios toate frământările. Somnul spală și curăță ochii de tot ce nu place privirilor de peste zi, într-o ușoară legănare a uitării și a iertării
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
mă asemăn? Pământului, nici lui nu-i sunt asemeni, căci și pământul rodește la soroc și pe tine, Doamne, te binecuvântează!” și, iată, un înger al Domnului a venit asupra ei și i-a zis: „Ana, Ana, Domnul a împlinit ruga ta: vei prinde sămânță în pântec și vei naște prunc, iar despre neamul tău se va vorbi în toată lumea”. și a răspuns Ana: „Să trăiască Domnul Dumnezeul meu, dacă voi naște prunc - băiat ori fată -, îl voi dărui Domnului Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Harnici doar în campanie, firește. Doar nu v-ați închipuit altceva! Românii e deștepți Buna noastră tradiție Radu Pavel Gheo În satele din Banat există o sărbătoare anuală, ce se ține nesmintit atât timp cât există și satul. Se numește „nedeie“ sau „rugă“ și se serbează în ziua hramului bisericii din sat. Așadar, e o sărbătoare destul de bine individualizată, care marchează identitatea localității și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la o sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
marchează identitatea localității și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la o sărbătoare religioasă importantă și sunt mai multe sate decât sărbători, pentru fiecare sfânt perceput drept „mare“ există câteva rugi sau nedei. Ruga e o sărbătoare comunitară. Durează două zile (odinioară vor fi fost, cred, treiă, iar pe parcursul acelor două zile, de seara devreme până dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la o sărbătoare religioasă importantă și sunt mai multe sate decât sărbători, pentru fiecare sfânt perceput drept „mare“ există câteva rugi sau nedei. Ruga e o sărbătoare comunitară. Durează două zile (odinioară vor fi fost, cred, treiă, iar pe parcursul acelor două zile, de seara devreme până dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere. Toți împreună - sătenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere. Toți împreună - sătenii și, uneori, rudele lor apropiate din satele din jur. Și, cu toate că la bază are o semnificație religioasă (cum o spune și numeleă, ruga e în esență o sărbătoare laică. E sărbătoarea satului. Când spun că atunci se adună tot satul, nu exagerez deloc. Nu Paștele, nu Crăciunul, ci ruga e unicul moment din an când în sat vin aproape toți cei ce-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
jur. Și, cu toate că la bază are o semnificație religioasă (cum o spune și numeleă, ruga e în esență o sărbătoare laică. E sărbătoarea satului. Când spun că atunci se adună tot satul, nu exagerez deloc. Nu Paștele, nu Crăciunul, ci ruga e unicul moment din an când în sat vin aproape toți cei ce-și au originea acolo. E o mișcare ce seamănă cu cea a somonilor spre locurile de origine: cei stabiliți demult la oraș vin pentru două-trei zile acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
somonilor spre locurile de origine: cei stabiliți demult la oraș vin pentru două-trei zile acasă, cu copii, cu nepoți și cu haine de gală. Cei emigrați își aranjează vizitele în țară în așa fel încât venirea să coincidă cu zilele rugii din sat. Străzile unor sătuce parcă moarte în restul anului se umplu acum cu mașini și încep să clocotească de viață. Iar când într-un sat nu se mai organizează ruga - fie și pentru un an -, e semn că satul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
bag de seamă, mare preț pe adjectivul ăsta, „autentic“. „Autentic“ e sinonim cu național, vechi, specific, neschimbat. În accepția comună el sugerează costume populare, cântece sau dansuri specifice, obiceiuri ciudate, „străvechi“, „de la străbuni“ ș.a.m.d. Păi, să vedem... La rugă nu există costume populare. În unele sate de munte se mai foloseau (rară acum vreo douăzeci de ani. În perioada interbelică le purtau adesea femeile din elita satului (învățătoarele, soția primarului etc.Ă, ca să-și marcheze românitatea. Gestul era însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Țăranii se îmbrăcau în haine la comandă: bărbații în costume de stofă, cu cămașă și cravată, femeile în rochii noi și cât mai elegante. Așadar, fără costumul tradițional, sărbătoarea mai e autentică? Sau fără restul elementelor amintite mai sus? La rugă se fac cântec și joc. Se angajează o formație de muzică și unu-doi cântăreți din cei mai vestiți în zonă (cu cât sunt ei mai vestiți și mai bine plătiți, cu atât mai mare e prestigiul satuluiă. Se cântă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
la discotecă. După ora 2 noaptea intervine neapărat și un moment când se cântă tangouri și vals. Altfel, nu există nici un fel de ritual specific, nimic care să deosebească la prima vedere ruga de o sărbătoare câmpenească obișnuită. În fine, ruga nu e nici exclusiv etnică (așa cum era, de exemplu, kirchweich-ul șvabiloră, fiindcă rareori populația satului e integral românească. Sub masca ei de sărbătoare câmpenească modernă, e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai vie decât călușul oltenesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
populația satului e integral românească. Sub masca ei de sărbătoare câmpenească modernă, e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai vie decât călușul oltenesc, de exemplu - și are o funcționalitate clară, fiindcă, așa cum am spus, satele fără rugă sunt sate pe moarte. Atâta timp cât există rugă, există și comunitatea, iar ruga reafirmă existența și coeziunea ei. Tot astfel, hora de început, prima horă, este o imagine în mic a ierarhiilor existente în sat, așa cum prima horă de la o nuntă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]