6,982 matches
-
adică subcultura) burgheză. Ce fac copiii care cândva erau considerați, fără atâtea tragedii, niște „neadaptați”? Fac tot ceea ce fac, după părerea lor, copiii bogaților, studenții. Aceștia le oferă modelele vii de urmat. Și deoarece acei copii, „cei mai săraci dintre săraci”, sunt efectiv vagabonzi și nu au un cămin al lor, li se pare, evident, foarte comodă viața protestatară, prin urmare își însușesc - siliți de nevoie-, comportamente care devin imediat neautenticitate. Părul lung, mânia, drogurile. Le amestecă pe toate: și încă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de bunuri inutile sunt de acord în mod irațional și inconștient în a-și dori „dezvoltarea” (această „dezvoltare”). Pentru ei, ea înseamnă promovare socială și eliberare, cu renegarea ce derivă de aici a valorilor culturale pe care le furnizaseră modelele „săracilor”, „lucrătorilor”, „celor care pun bani deoparte”, „soldaților”, „credincioșilor”. „Masele” sunt deci în favoarea „dezvoltării”: dar trăiesc această ideologie doar la modul existențial, iar la modul existențial ea este purtătoarea noilor valori ale consumului. Aceasta nu împiedică însă ca alegerea sa să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poate fi (încă) furat este trupul, cu corzile sale vocale, vocea, pronunția, mimica - ce rămân aceleași dintotdeauna. Însă este vorba despre o simplă supraviețuire. Deși încă mai deținem acest organ misterios „cu fulgere în ochi” care este corpul, „suntem tot săraci și orfani”. Această poezie atât de tragică are un echivalent într-un alt poem, cu titlul Ranchiuna 2. Și aici, concluzia (perfectă din punct de vedere expresiv) nu lasă nici o speranță. Poetul dialectal și popular (în sensul dat de Gramsci
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Această poezie atât de tragică are un echivalent într-un alt poem, cu titlul Ranchiuna 2. Și aici, concluzia (perfectă din punct de vedere expresiv) nu lasă nici o speranță. Poetul dialectal și popular (în sensul dat de Gramsci) adună sentimentele săracilor, „ranchiuna” lor, mânia, explozia lor de ură: se face, pe scurt, interpretul și mediatorul lor; dar el, poetul, este un burghez. Un burghez care se bucură de starea sa privilegiată; care vrea să aibă pace în casă pentru a uita
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
relația sexuală dintr-o simplă descărcare sau din interes: lucru care garantează, într-adevăr, heterosexualitatea sa). Ca un unic dat politic ce contează, Daniel și Baudry pomenesc faptul că nu doar bogații și burghezii sunt homosexuali, ci și muncitorii, și săracii. Homosexualitatea ar asigura așadar un fel de ecumenism între clasele sociale. Lucru nu lipsit de importanță, deoarece face din homosexualitate o problemă universală din punctul de vedere al clasei și deci inevitabilă. Marxismul, care o evită sau, mai mult decât
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
2004; Țenoiu, 2002), pericolul alcoolismului, tutunului (Țenoiu, 2002; Antoche, 2000), pacea (vezi și Mărtinaș, 2004,a), asistarea copiilor părăsiți (Haralambescu, 2004), traficul de ființe umane (Opriș și Opriș, 2003), clonarea (Munteanu, 2003; Cioteanu, 2003), lărgirea intereselor pentru artă, grija pentru săraci, homosexualitatea, violența etc. S-au consemnat relații de parteneriat între preoți cu apartenențe religioase diferite pentru reușita unor „colaborări fraterne în domeniul social” (Berea, 2004). În acest sens, la noi s-au materializat inițiative de participare bilaterală între preoții ortodocși
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
scînduri din aia groase, plin, plin cu gheață, plin, plin cu gheață. No, ce facem? Era o sobă făcută din cărămidă, aia era spartă, țăndări făcută... no, ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lîngă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii Își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocîrlă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
75% din populația capitalei locuia În construcții ce nu fuseseră niciodată prevăzute, În timp ce orașul proiectat ajunsese să aibă un număr de locuitori mai mic de jumătate decât cel preconizat, adică din 557 000. Poziția solidă pe care au dobândit-o săracii din Brasília nu era doar rodul generozității lui Kubitscheck și a soției acestuia, Doña Sara, ci a fost favorizată considerabil și de structura politică. Grație unui sistem politic destul de competitiv, ei se puteau mobiliza și protesta pentru a se face
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a Încuraja un electorat susceptibil de a vota În masă. Brasília neplanificată - adică cea reală, cea existentă - era destul de diferită de viziunea inițială. În loc să fie un oraș administrativ, fără categorii sociale, era o capitală zonificată spațial pe criterii de clasă. Săracii locuiau la periferie și făceau naveta pe distanțe lungi pentru a ajunge În centru, unde locuia și lucra o mare parte a elitei. De asemenea, mulți dintre cei bogați Își construiseră propriile „orășele”, cu case individuale și cluburi private, copiind
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unde locuia și lucra o mare parte a elitei. De asemenea, mulți dintre cei bogați Își construiseră propriile „orășele”, cu case individuale și cluburi private, copiind astfel stilul de viață dinamic din alte părți ale țării. Brasíliile neplanificate - cea a săracilor și cea a bogaților - nu erau doar un efect secundar sau un accident; s-ar putea spune că prețul ordinii și lizibilității din centrul proiectului trebuia, practic, plătit de suburbiile neplanificate. Cele două Brasílii nu erau numai diferite, ci și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dea naștere unui număr mare de cetățeni ilegaliști, fără documente, aflați tocmai În zonele urbane unde li se interzisese să meargă. Accentul pe o estetică vizuală rigidă În miezul capitalei tinde să aibă drept rezultat așezări și mahalale pline de săraci care, adesea, șterg podelele, gătesc mesele și Îngrijesc copiii elitelor care lucrează În centrul decorativ planificat. CAPITOLUL 8 ÎMBLÂNZIREA NATURII: O AGRICULTURĂ A LIZIBILITĂȚII șI SIMPLICITĂȚII „Da, poți să Înșiri părțile unei căruțe - Dar asta nu face o căruță”. „Când
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lui. Amintiți-vă țipătul lui puternic În mijlocul acelui peisaj creat prin grație și teroare. Putere și puritate” (ibid., p. 187; sublinierea Îmi aparține). După cum putem observa, Le Corbusier avea și tendința de a-i dezumaniza pe oponenții săi și pe săracii din orașe: „Totul depinde de Înțelepciunea planurilor... Mă refer aici la o societate care s-a dotat deja cu o economie planificată și care s-a descotorosit de toți paraziții ce există În societatea de astăzi (p. 73; sublinierea Îmi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Engels și Lenin foloseau termenul de „sub-proletariat” pentru a-i desemna pe toți acei marginali care nu se supuseseră disciplinei clasei muncitoare. Disprețul lor pentru această categorie era nemărginit și s-a reflectat În atitudinea cvasi-rasistă a elitelor victoriene față de săracii „lipsiți de orice merite” (pentru traducerea În limba română, vezi Lenin, Opere complete, volumul 33, Editura Politică, 1965, p. 102). Stites, Revolutionary Dreams, p. 32. V. I. Lenin, The Agrarian Question and the Critics of Marx, ediția a doua revăzută
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
the Seed: The Political Economy of Plant Biotechnology, 1492-2000, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. Daniel Defoe, Journal of the Plague Year, 1722, Penguin, Harmondsworth, 1966. Merită remarcat faptul că aceste stratageme erau mai practice pentru cei bogați decât pentru cei săraci. Prin urmare, ciuma făcea discriminări clare, cele mai multe victime fiind din rândul săracilor Londraezi. Frédérique Apffel Marglin, „Smallpox in Two Systems of Knowedge”, În Marglin și Marglin, Dominating Knowledge, pp. 102-144. Există mai multe modele diferite și În ceea ce privește medicina științifică, unele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Cambridge, 1988. Daniel Defoe, Journal of the Plague Year, 1722, Penguin, Harmondsworth, 1966. Merită remarcat faptul că aceste stratageme erau mai practice pentru cei bogați decât pentru cei săraci. Prin urmare, ciuma făcea discriminări clare, cele mai multe victime fiind din rândul săracilor Londraezi. Frédérique Apffel Marglin, „Smallpox in Two Systems of Knowedge”, În Marglin și Marglin, Dominating Knowledge, pp. 102-144. Există mai multe modele diferite și În ceea ce privește medicina științifică, unele dintre ele pornind de la o perspectivă fundamental diferită de practica alopatică standard
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării, vizând în linii contrastante, de un violent maniheism, categoria, tagma, ceata. Schema tinde să sufoce totul, în chinga unui tezism agasant. Într-un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
unui june eremit a fost atribuit de unii cercetători lui Alecu Russo, date fiind consonanțele surprinzătoare cu Cântarea României (cadența asemănătoare, un stil nu foarte diferit al invocației și al deznădejdii). O lectură febrilă a lui Lamennais vădește povestirea Suspinul săracilor, cu notele ei de compasiune și de revoltă. Alte scrieri în proză au o factură anecdotică, uneori satirică, de obicei cu o tendință moralizatoare. O romanțioasă „nuvelă originală” ambiționează să fie Agripina (apărută în volum în 1847), în timp ce Limba și
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
iz oriental de sorginte precumpănitor rusesc, dar și cu influențe occidentale pe care, curios, lasă impresia că nu le agreează 24. După șase săptămâni de ședere în București și de petrecere a timpului întro lume a contrastelor, printre bogați și săraci, între palate și cocioabe, printre grădini și mlaștini descrise cu minuțiozitate și asemuite ori comparate uneori cu elemente specifice decorului american, J.O. Noyes s-a îndreptat cu același poștalion spre țărmul bulgăresc al Dunării, glosând pe seama imaginilor lăsate în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
altor autori între care Thomas Carlyle, vedea în revoluții (inclusiv și în Revoluția franceză) mai mult vocația de a distruge (Generalități cu privire la studiile istorice, ediția a III-a, București, 1944, p. 338-339). Pasajul din Generalități... arată și deveni intoxicant, că săracii vor moștenii lumea 42. Așadar, se impun câteva observații finale asupra funcției propagandei de a legitima puterea totalitară instalată prin victoria bolșevicilor în Revoluția rusă. Proba indubitabilă a eficienței acestei propagande se concretizează în constituirea comunismului ca alternativă credibilă, viabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și ale intelectualului: primul, client de negăsit, solicitat și disprețuit în același timp, al doilea, prinț al spiritului făcând negoț, vrând-nevrând, cu intimitatea sa cea mai secretă 122. De simpatia lui se bucurau toți cei care refuzau servituțile vieții utilitare: săracii și mai ales declasații, cei pe care prejudecata burgheză îi excludea (boemul, pictorul, prostituata, actorul, nobilul ruinat) și care urmau, analogic, destinul liber cugetătorului nefericit 123. Muncitorul era, așadar, un alter-ego al lui Marx. Teoriile lui Marx sunt autoreferențiale și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
preot celibatar, pus de viață într-o situație similară celei din nuvela De la noi, la Cladova. Paroh al unui cartier muncitoresc, recent hirotonit, Abel Pavel, animat de idealism creștin, năzuiește să întemeieze o mănăstire și să construiască o „catedrală a săracilor”. În demersurile pentru colectarea de fonduri el obține sprijinul nesperat a două tinere femei, Roxana, soția unui mare comerciant, și Debora, fiica unui bancher. Ambele se îndrăgostesc de el, disputându-și-l. O a treia femeie, guvernanta protestantă Helen Humpel
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
el obține sprijinul nesperat a două tinere femei, Roxana, soția unui mare comerciant, și Debora, fiica unui bancher. Ambele se îndrăgostesc de el, disputându-și-l. O a treia femeie, guvernanta protestantă Helen Humpel, îl mustră fiindcă recurge, în folosul săracilor, la mărinimia celor bogați. „Poate Ioan Botezătorul - îl întreabă ea retoric - să fie oaspetele tetrarhului Irod?” Prin neputința de a lua o decizie, preotul se găsește într-un greu impas mai cu seamă moral. Pricepând că nu se poate consacra
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
această desemnare defăimătoare de odinioară este mai degrabă intenția peiorativă și persiflantă. Altminteri, „mămăligar” este o identitate ce trimite la locuitorul satelor de câmpie, la practicantul agriculturii, la cultivatorul pământului (desigur, cu porumb). Vremurile când mămăliga domnea peste casele celor săraci sunt Încă prea aproape pentru ca prestigiul magic al mămăligii să se fi consumat integral, Într-o țară În care raportul Între rural și urban rămâne Încă foarte aproape de paritate. În Moldova și Maramureș, printre păstori, gurmeții se pot Împărtăși Încă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sale și scurte compoziții în versuri (de exemplu acolo unde - IV, 18 - compune o epigramă în cinstea Sfântului Martin, la cererea lui Perpetuus, episcop de Tours: aceasta trimite la cultul Sfântului Martin și la poezia lui Paulin din Périgueux). Deși sărac în conținut, Epistolarul lui Sidonius este bogat în date istorice care pot servi la cunoașterea Galiei din acea vreme și mai puțin a dezbaterilor ori a problemelor arzătoare ale momentului. Sidonius a aparținut aristocrației galice și a încercat, atât cât
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dedicat Călugărului Agațiu, sau Peristeria. În introducere, autorul evocă întâlnirea din ziua precedentă cu Agațiu care i-a vorbit despre Peristeria, o matroană contemporană cu ei, care s-a distins prin cumpătare, meditație și rugăciuni fierbinți, prin binefacerile în folosul săracilor și al călugărilor; în cinstea ei, autorul s-a hotărât deci să scrie un tratat consacrat virtuților de care a dat dovadă. În douăsprezece secțiuni (prima fiind chiar introducerea) se vorbește despre înfrânare, despre vanitate, despre lectură și despre rugăciune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]