5,379 matches
-
relatare detașată, ca și sub specia universalului, când uimit de dimensiunile frumuseții vizibilului, îi urmărește mișcarea pe un fond reflexiv de neîndoielnică altitudine.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 28) Ion Niță Nicodin Iancu și săteni Ulei pe pânză, 1973 „Acest om știa să se bucure, să creadă în vraja culorii, a nuanțelor și a liniilor care delimitau dezinvolt planuri, dar mai presus de toate știa săși asculte sufletul în care sălășluia vibrând o întreagă lume
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
venitul Mănăstirii Neamț cu osârdia starețului, Arhimandritul Neonil. Acest gest avea să Împlinească noul regulament școlar publicat În 1851, conform căruia se asigura gratuitatea Învățământului În Moldova, iar pentru prima dată „o lege școlară moldovenească se gândea și la Învățătura săteanului, prevăzând Înființarea la sate de școli zise elementare, cu scop de a forma din fiii sătenilor oameni cu cunoștințe neapărate stării lor și gospodari buni și cu frica lui Dumnezeu”. În spiritul colaborării dintre Biserică și Școală, departamentul Învățăturilor publice
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
publicat În 1851, conform căruia se asigura gratuitatea Învățământului În Moldova, iar pentru prima dată „o lege școlară moldovenească se gândea și la Învățătura săteanului, prevăzând Înființarea la sate de școli zise elementare, cu scop de a forma din fiii sătenilor oameni cu cunoștințe neapărate stării lor și gospodari buni și cu frica lui Dumnezeu”. În spiritul colaborării dintre Biserică și Școală, departamentul Învățăturilor publice din 1851 prevedea Întemeierea școlilor mai Întâi pe la moșiile mănăstirești, unde considera că este mai multă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
carnea de căprioară, elan, cerb, ren, mistreț etc., vânate În câmpiile și pădurile Întinse pe care le străbat noaptea, seara și dimineața, iar pe măsură ce vânatul se Împuținează din cauza vânatului excesiv practicat de către om, lupul dă târcoale pe la stânele și gospodăriile sătenilor pentru a răpi oi, capre și chiar cornute mari, mai puțin cai, de a căror copite se pot feri mai greu. Nu rareori, când sunt Înfometați, atacă și câinii, În mod deosebit pe cei ce hoinăresc pe câmp, singuri și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
domenii pentru urmărirea și prinderea infractorilor. În legătură cu Începutul folosirii câinelui de urmărire pe baza mirosului cu care este Înzestrat, Sofocle, În piesa sa satirică intitulată „Câini de urmărire”, În care vorbește despre furtul cirezilor lui Apollo de către Hermes, arată cum săteni deghizați În câini au pornit „după miros” pe urmele animalelor și a hoților. În textele de lege din vechiul drept german se prevedea nu numai considerația care trebuia acordată acestor câini cu calități excepționale, dar și modul de urmărire și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Georgi Sava Rakovski... Stil expeditiv, aproximativ, lacune și erori câte vrem, cam acesta este modul de prezentare. I.L. Caragiale își găsește și el un mic loc în Le Theâtre realiste. Dar cum? Introduce pe scenă două fațete ale realității românești: săteanul ale cărui viață și relații sociale sunt conforme cu legea creștină a unei civilizații populare profund legate de pământ (Năpasta, 1889) și lupta internă a unei societăți care încearcă să se europenizeze prin adoptarea unor obiceiuri și idei occidentale. (D
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua o expresie a lui E.M. Cioran) sătenii eterni ai istoriei, europenizarea nu se poate produce. Doar orașul este, în mod organic, receptiv la ideologia și integrarea europeană. proces deosebit de complex. Orașul este deschis influențelor în cazul de față în bună parte străine noilor curente de idei, sincronizării
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
zise: Da, tu singură grăiești adevărul, pe tine te voi urma. Și într-adevăr CREDINȚA i-a adus omului mângâierea în întreaga lui viață și l-a însoțit și dincolo de mormânt. 49. Nu-l chema pe dracu, căci vine Un sătean călătorea într-o zi spre târg; trecând printr-un sat iată că i se rupse o roată de la căruță și începu și ploaia. Un copil din sat îl întrebă: Unde te duci nene? Cum omul era necăjit și prea puțin
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
se duse la treabă. Omul, după ce își drese căruța, plecă spre târg și-și vându marfa pe care o avea. La întoarcere l a apucat noaptea pe drum și iată că în dreptul unei păduri îi ieși un hoț în cale. Săteanul întrebă: Cine ești? Hoțul răspunse: Sunt dracu! Și cu arma întinsă îi luă toți banii din buzunar și dispăru în noapte. Dând bice cailor, săteanul își aduse aminte de vorba ce spusese și acum se mustra pe sine zicându-și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
noaptea pe drum și iată că în dreptul unei păduri îi ieși un hoț în cale. Săteanul întrebă: Cine ești? Hoțul răspunse: Sunt dracu! Și cu arma întinsă îi luă toți banii din buzunar și dispăru în noapte. Dând bice cailor, săteanul își aduse aminte de vorba ce spusese și acum se mustra pe sine zicându-și: Iată am zis că mă duc la dracu și la dracu m-am dus; bine că nu m-am dus de tot! Și din acel
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
din toate acestea. Ba dimpotrivă! Cel ce-a fost duminica la biserică a respectat porunca lui Dumnezeu, de a-I cinsti ziua, iar a doua zi începe lucrul cu temei și voie bună, având sufletul împăcat al datoriei împlinite. Un sătean îl întrebă pe altul într-o zi: Cum faci dumneata, bădiță Ioane, de isprăvești toate treburile atât de repede și bine, cu toate că în zi de duminică toți ai casei nu lucrati, ci sunteti cu toții la biserică? Foarte simplu, răspunse badea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pentru viață, ne dă odihna, învățătura, hrana și bucuria zilelor de duminică și sărbătoare. Pe scurt El ne dă putere și sănătate pentru trup și în zile de sărbătoare ne hrănește și ne întărește sufletul cu hrana lui cea mântuitoare. Săteanul care-l asculta și era și el un bun gospodar, dar un gospodar creștin mai mult cu numele, se hotărî din acel ceas să respecte duminica ziua de odihnă când va lucra Dumnezeu pentru el și casa lui. 58. Pilda
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
zicându-i: Atunci cum vrei să te asculte copilul, când pilda cea rea i-o dai însuți dumneata?! Creștinul nostru recunoscu greșeala și făgădui grabnică îndreptare. 59. Nu cred în tine, dacă nici tu nu crezi în Dumnezeu Odată, un sătean binecredincios merse la un consătean al său să ia în arendă o bucată de loc, și după ce s-au înțeles, scoase banii și-i dădu ca arvună. Cel cu locul îi zise: Trebuie să-ți dau o chitanță. Dar omul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
asupra mea, am ajuns și eu om adevărat. Necredinciosul căzu pe gânduri și după scurt timp luă calea bisericii și deveni și el un om adevărat. 61. Din ce loc ești Într-o zi, învățătorul satului întâlnește pe unul dintre săteni, care avea prostul obicei de a drăcui și de a blestema la tot pasul. Tocmai îl auzise drăcuind și-i zise astfel: Măi omule, văd că ești de loc din iad. Săteanul se miră și zise: Cum așa, se poate
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
o zi, învățătorul satului întâlnește pe unul dintre săteni, care avea prostul obicei de a drăcui și de a blestema la tot pasul. Tocmai îl auzise drăcuind și-i zise astfel: Măi omule, văd că ești de loc din iad. Săteanul se miră și zise: Cum așa, se poate? Tocmai așa, se poate foarte bine, răspunse învățătorul. Dacă ai vorbi bulgărește, de unde ai fi? Din Bulgaria. Dacă ai vorbi turcește, din ce loc ai fi? Din Turcia, bineînțeles. Dar dacă ai
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
din perioada interbelică, a sculptat basoreliefuri pe cruci, ce reprezentau diferite scene din viața răposatului. Din anul 1946 a modificat și partea ornamentală, introducând culoarea, oferind astfel o înviorare a lucrării, folosind culori aprinse, lucru ce începuse să le placă sătenilor. Astfel avea să se nască un loc unic în lume, botezat mai târziu „Cimitirul vesel” de către scriitorul Pop Simion. Ion Stan Pătraș prin munca sa depusă pe acest tărâm al artei transformă cimitirul satului natal într-un adevărat muzeu în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
depusă pe acest tărâm al artei transformă cimitirul satului natal într-un adevărat muzeu în aer liber. Aici se poate observa foarte bine maniera naivă, ce este evidențiată de prospețimea culorilor vii, ce acoperă basoreliefurile realizate cu măiestrie pe crucile sătenilor. Compoziții originale, ce te îndeamnă să privești trecerea din lumea aceasta în care ne aflăm pe un tărâm unde moartea a semnat un pact cu omenirea. Prin măiestria acestor lucrări, create de Ion Stan Pătraș, ne este demonstrat că părăsirea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cărei origine este tot satul Dodești. Admira cu nesaț, atât formele, cât, mai ales, decorul oalelor neolitice și dacice. Îl frapau culorile de pe oalele neolitice, alb, roșu și negru, care rezistaseră patru milenii în pământ. Părea tare fericit când vorbea sătenilor de vechimea și statornicia lor pe acele meleaguri. Ție îți revine sarcina, mi se adresa deseori, arătându-mă tatei și sătenilor, să faci aici săpături sistematice. Și așa a fost: săpăturile arheologice din anii 1967-1975 au făcut din Dodești un
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
culorile de pe oalele neolitice, alb, roșu și negru, care rezistaseră patru milenii în pământ. Părea tare fericit când vorbea sătenilor de vechimea și statornicia lor pe acele meleaguri. Ție îți revine sarcina, mi se adresa deseori, arătându-mă tatei și sătenilor, să faci aici săpături sistematice. Și așa a fost: săpăturile arheologice din anii 1967-1975 au făcut din Dodești un punct de referință pentru multe perioade, dar mai ales pentru etnogeneza poporului român. Nu s-a mulțumit cu atât: cercetarea trecutului
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
și mai puțin frământați de muncile câmpului. De reținut că pământurile dodeștenilor, în general, erau dincolo de râul Elan, la Ruptura, Holobăț, Sărăcie, peste 10-12 dealuri. Oamenii plecau luni din noapte la muncă și se întorceau sâmbătă. Era tare greu pentru săteni, fapt ce-l determina pe Victor Ion Popa să caute soluții... Se pare că tocmai de aceea a stăruit să realizeze Asociația agricolă în care sătenii au început să lucreze pământul pe tarlale mari și cu mașini moderne. Tot pentru
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
plecau luni din noapte la muncă și se întorceau sâmbătă. Era tare greu pentru săteni, fapt ce-l determina pe Victor Ion Popa să caute soluții... Se pare că tocmai de aceea a stăruit să realizeze Asociația agricolă în care sătenii au început să lucreze pământul pe tarlale mari și cu mașini moderne. Tot pentru îmbunătățirea vieții sătenilor a inițiat și cursuri practice de artă culinară. De asemenea, a determinat pe oameni să sădească pomi altoiți și vii nobile, (deși el
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
-l determina pe Victor Ion Popa să caute soluții... Se pare că tocmai de aceea a stăruit să realizeze Asociația agricolă în care sătenii au început să lucreze pământul pe tarlale mari și cu mașini moderne. Tot pentru îmbunătățirea vieții sătenilor a inițiat și cursuri practice de artă culinară. De asemenea, a determinat pe oameni să sădească pomi altoiți și vii nobile, (deși el nu consuma nici vin, nici rachiu). Nuvela “Pedeapsa” se referă la Dodești, nu la Călmățui, cum susține
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
învățători, pentru care organiza cursuri de cultură generală și de inițiere pentru activitatea lor în satele județului, ca să nu mai vorbim de echipierii lui. Mi-aduc aminte că, odată, vorbind despre Muzicalitatea poeziei lui Mihail Eminescu, auditoriul - învățători, studenți, elevi, săteni - a fost fascinat... Să-l fi auzit pe Victor Ion Popa declamând... uitai pe ce lume mai trăiești! Ședința discuțiilor a durat șase ore, s-a continuat la masă, după masă și până în revărsatul zorilor, cu prospețimea, claritatea și veridicitatea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
necesitatea pregătirii artiștilor amatori din lumea satului și cu o tematică adecvată. Al doilea: a inițiat un spectacol demonstrativ. Într-o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un apropiat apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr impresionant de săteni. Acolo l-am auzit pe Culai Dănăilă, un flăcău talentat, imitând claxonul mașinii prefectului Dumitru Enciu și, mai ales, reproducând pasaje din discursul către săteni, cu nuanțe demagogice, al acestuia. Acolo, l-am auzit povestind, cu mult haz, pe moș
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]