9,763 matches
-
contrariat despre ceea ce i se întâmplase! De la centrul de raion unde fusese arestat trebuia să meargă cu autobuzul. Dar era timpul când plecau autobuzele cu muncitorii din schimbul doi. S-a urcat în autobuz, și muncitorii au început să-l salute. Ajuns în localitatea unde își avea sediul mina, s-a dus întins la apartamentul său să-și vadă soția. Ajuns în fața ușii apartamentului a scos cheile fără să observe că nu mai era broasca yalle pentru care avea el cheile
CAZUL INGINERULUI PARDOS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354874_a_356203]
-
Acasa > Strofe > Valori > URMA PAȘILOR DESCULȚI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 872 din 21 mai 2013 Toate Articolele Autorului îmbătat de primăvară și de tot mirajul ei, am ieșit desculț afară să dau buzna pe alei. salutându-mă, copacii, făcând mendrele cu mine, ce m-am rușinat, când macii mă-ntrebau, ce știu, de tine?... ochii mei, atunci, pierduți într-un vis nebun de vară, te rugau să mă ajuți, să te regăsesc, fecioară! trecură anii, și
URMA PAŞILOR DESCULŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354910_a_356239]
-
și trebuia să repet anul IV. Tăcerea picura pe craniul meu contemporan cu inima speriată ,care nu-și mai găsea locul în pieptul meu protejat de sârma ghimpată a coșmarului. La intrarea în internat elevii s-au ridicat în picioare ,salutându-mă. Ajuns la etajul trei am întrebat contrariat:"ce-i cu mizeria aceasta?"...Însă totul strălucea...blitz...Pedagogul a intervenit la timp... Cu fața la zid,așteptau colegii mei! În spatele lor,niște milițieni cu pistoalele la ochi.Pistoale cu amortizor! Colegii mei
DEŞERTUL DE CATIFEA (44-45) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354913_a_356242]
-
de cumpărat o sumedenie de lucrușăare pentru „copilul ăsta, săracul“, îi va face praf pe nerăsuflate, ca și cum nici n-ar fi fost. Conștient că mai are de trecut un hop, Dan o ia cu pas sprinten înaintea participanților la funeralii. Salută smerit pe toată lumea, mulțumește pentru participare și reînnoiește invitația la pomană fiecărui grup în parte. Văzând perechile ce s-au răzlețit prin alte părți ale cimitirului, intră în panică. De unde dimineață îi era teamă că vor veni prea mulți la
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
cimitirului, intră în panică. De unde dimineață îi era teamă că vor veni prea mulți la masa, în clipa asta îl înspăimântă gândul că vor fi prea puțini și va pierde o parte din avansul achitat ieri. - Dumnezeu să-l ierte!, salută la despărțire un cuplu în vârstă. - Să-l ierte Dumnezeu!, răspunde Dan grăbit. * Praznicul s-a terminat cu bine. Mâna de oameni ce a participat la masă s-a simțit bine, toți au părut mulțumiți de meniu și de organizare
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
vârstă. - Să-l ierte Dumnezeu!, răspunde Dan grăbit. * Praznicul s-a terminat cu bine. Mâna de oameni ce a participat la masă s-a simțit bine, toți au părut mulțumiți de meniu și de organizare, așa că, la plecare, l-au salutat toți cu zâmbetul pe față pe amfitrion. Ajuns acasă împreună cu Simina, Dan se simte ușurat. Înaintează cu greu, după intrarea în apartament, unul în spatele altuia. Holul, și așa îngust, este de-a dreptul strangulat: zeci de cutii cu cărți și
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
Ocolul lui Fogg Ocolul creierului uman Într-un singur an, Casa de la numărul șapte, Plină de șoapte, Aparținea unui oarecare Fogg, Un misterios lord-milog. Nu căuta banca, bursa, tranca, Nu flecări cu golanca Din colțul străzii Wellington, Cu care se saluta a bonton. Stimată Renee, ce avem a ne spune, Când soarele nu poate apune? Nimic mai fragil decât sentimentul că toți au dreptate, iar tu ești dementul. Iubirea ca pasăre a furtunii, la primul fulger se-nrudește genunii, spre-a
.FOGG de BORIS MEHR în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354985_a_356314]
-
care mă-ntreba: - "Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai deochiată". Te salut, și-mi pare bine!... te cinstesc, așa e bine!... la „MĂRIȚA - TREI CLONDIRE”, și striga cu-nsuflețitre: „Iar mă-mbăt și iar mi-e bine!... Sări nevastă, mă susține! - Nicio grijă, nea Mărine, Am să beau la cot cu tine, C-
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
ne facem, mă’ băite?... Prea veniră multe fete... Că-mi e teamă! - Ești orbete!... Doar nu-s toate pentru tine...” - Atunci, cum facem, Mărine? - Ca să mă-nțelegi pe mine, Mergi în urma mea, cretine! Dacă m-am oprit la una... Tu, salut-o pe vecina. Mâna dacă am să-i pup; Faci la fel, ai priceput? Și Mărin porni grăbit - Urmărit de troglodit. Prima fată ce-ntâlni, Îi zâmbi și îi vorbi: - Dacă-ai fi o floare-n glastră, Nu te-aș
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
2013. Veneam obosit, plictisit de la servici. Un vecin, pensionar pe caz de boală, certat cu toată lumea era la poartă. Regret că l-am văzut doar când eram la câțiva pași. Dacă eram pe partea cealaltă aș fi putut să-l salut din mers. Mă oprea de fiecare dată, voia să știe ce mai este nou prin oraș, cum a fost la slujbă... Chiar m-am întrebat cum se face că, deși am un orar „variabil” e la poartă când trec spre
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
mult Veneam obosit, plictisit de la servici. Un vecin, pensionar pe caz de boală, certat cu toată lumea era la poartă. Regret că l-am văzut doar când eram la câțiva pași. Dacă eram pe partea cealaltă aș fi putut să-l salut din mers. Mă oprea de fiecare dată, voia să știe ce mai este nou prin oraș, cum a fost la slujbă... Chiar m-am întrebat cum se face că, deși am un orar „variabil” e la poartă când trec spre
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
cum întorc toți capul după tine; ei!, câte unul își mai bagă câte ceva, undeva, când, zbang!, d ă cu fruntea de un stâlp din beton și parcă tu nu auzi cum claxonează toți șoferii de taxi? nicio regină nu este salutată așa, nicio prințesă, deasemeni, nu are parte de o asemenea onoare; s-au obișnuit cetățenii cinstiți cu ifosele lor de parcă ele ar coborî dintr-o lume de basm și știi și tu că nici copiii nu mai citesc cărți de
EU NU-ŢI MAI SPUN CĂ EŞTI FRUMOASĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355006_a_356335]
-
obiecte tradiționale, umbreluțe dantelate, standuri cu cărți poștale cu imagini din localitate și tot felul de souvenir-uri, care de care mai atractive. Când ne-a auzit vorbind românește nu a fost nevoie să ne întrebe de unde suntem pentru că ne-a salutat cu „Bine ați venit!” în limba română și ne-a spus imediat, într-o engleză impecabilă că știe multe lucruri frumoase despre România și români și că are o foarte bună prietenă, Adina, avocată în Nicosia, „o superbă româncă din
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
care mai cochetă și asezonată cu fețele zâmbitoare ale proprietarilor. La un moment dat, în fața uneia dintre ele, pe un scăunel o doamnă în vârstă - undeva între 70-75 de ani - stătea ghemuită și cosea... M-am apropiat de ea, am salutat, a răspuns în greacă prima dată și apoi, cu o iuțeală uimitoare s-a ridicat, a început să vorbească în engleză, cursiv, fără a se opinti în rostirea cuvintelor și ne-a poftit înăuntru. Aici totul era simplu, se simțea
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
și două gutui Într-o zi, Daniela bătu la ușa mea, ca de obicei. I-am deschis și am văzut că târa după ea, pe lângă ghiozdanul plin cu cărți și caiete de școală, o sacoșă de rafie. După ce m-a salutat, aceasta a scos din sacoșă o sticlă de un kilogram, plină cu lapte și două gutui mari și frumoase, pe care mi le-a întins cu un gest de dăruire totală, cu ochii sclipind de fericire. - Uitați, domnișoara profesoară, ce
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
serviciu a plecat la mașinile pompierilor care își adunau dispozitivele și materialele de luptă. Terminaseră ceea ce situația de urgență reclama intervenția lor. Căpitanul m-a liniștit, asigurându-mă că nu mai este nici un pericol și puteam aprinde luminile. Ne-am salutat ușurați, cu zâmbetul pe buze. Am rugat plantonul să-mi raporteze tot ce știe. Am înțeles că, înainte de acel fulger, el era în post și patrula pe itinerariile înscrise în fișa postului. Începuse să plouă și nu-și desfăcuse foaia
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
Asta-i tot, da! - Da, tovarășe colonel. Asta-i tot. - Ia spune... băiatul ăsta, așa cum îl cunoști dumneata, ca șef direct, merită o recompensă? - Absolut, tovarășe colonel! Și-a pus viața în primejdie și... - Da! De ajuns...Poți pleca... Am salutat și am ieșit puțin nemulțumit. Nu-mi plăcuse dialogul, recunosc! În jurul orelor douăsprezece s-a anunțat că la ora paisprezece, imediat după ore, se ține raportul școlii în sala de festivități. Ne-am adunat cu toții acolo. Militari de toate gradele
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
pe culoarea roșie a semaforului. A fluierat scurt și a făcut semnal regulamentar de oprire pe partea dreaptă a bulevardului. S-a apropiat agale, așa cum învățase de la colegii mai vechi în muncă și, legănând bastonul reflectorizant cu brațul stâng, a salutat ștrengărește cu dreapta și s-a prezentat cu formula învățată la școală: "Buna ziua! Sunt sergentul major Nicolae de la Serviciul Circulație al Municipiului București, vă rog să-mi prezentați actele la control!" S-a deschis portiera și fata care era
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
neașteptat. M-am întâlnit cu artistul plastic Ion Grigore, profesor la Academia de Arte din București. Bucovinean de origine, născut prin împrejurimile Fălticenilor, acolo sus în centrul Sucevei, aștepta o mașină care să-l ducă în târg. După ce ne-am salutat bucuroși de revedere, dânsul îmi spune; merg la maestrul Ion Irimescu ; mă așteaptă ! Ultima dată am fost să-l vizitez, după sărbătorile de Sfitele Paști. Am ajuns aici în nord și la Fălticeni , însă tot timpul grăbit cu terburi. Astăzi
O ZI DE NEUITAT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355516_a_356845]
-
așa, din curiozitate. Să văd ce minciunele încearcă să ne bage sub nas. Dă‑mi, te rog, dacă le ai la îndemână și poate bem o cafea în timpul lecturii, s‑a adresat el șefului secției de poliție, după ce l‑a salutat și s‑a lăsat greoi pe scaunul oferit. - Desigur, domnule procuror. Tocmai citisem și eu... sunt câteva pagini... - Câteva? Ce a avut de scris, domnule? Mda, să vedem. - Dacă‑mi permiteți, vă rog, ce ați hotărât să... - Cum adică, ce
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
Izvoarele cu vântul se îngână, De veșnicii solemne-nconjurată. Pictăm atenți pășunile cu verde Și le fixăm cu ținte colorate, Mai siguri astfel că nu le vom pierde Prin sihăstrii de duhuri des prădate. Mai facem o potecă chinuită, Scăriță infinită salutându-l, De păsări și jivine ocolită, Dar să o urce, să tot urce gândul. Pe bolta catedralei siderale Vom semăna vibrații de mistere, Ecoul stins al imnurilor sale Pe fondul înserării care piere. De înșirăm prin gârlă pietricele Și punem
CREAŢIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356878_a_358207]
-
celor trei colegi de serviciu veniți la proces împreună cu șeful de schimb. A întors capul s‑o vadă, curios, pe Iuliana. Privirile li s‑au încrucișat și, deși amândoi lăcrimau și erau covârșiți de sentimente și trăiri diferite, s‑au salutat cu o ușoară înclinare a capului, zâmbindu‑și. Zâmbetul lui transmitea recunoștință și simpatie. Zâmbetul ei avea o încărcătură ciudată de milă, de regret și încurajare. Aproape de ușă, răzimat de zid, un bărbat cu părul aproape alb, mototolea o pălărie
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
a pleca spre executanți, a oftat și s‑a apucat să lucreze destul de nervos. Telefonul a avut darul să‑l enerveze mai rău decât era, cu sunetul său strident și prevestitor de alte probleme. - Alo, da! Am onoarea să vă salut, domnule comisar! ... Cum? ... Desigur, nu se pune problema... 10 minute doar. Mulțumesc! a răspuns el precipitat, uitând să mai salute la încheierea discuției fulger. A adunat hârtiile de pe birou, înfrigurat, le‑a închis într‑un sertar și a ieșit foarte
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
enerveze mai rău decât era, cu sunetul său strident și prevestitor de alte probleme. - Alo, da! Am onoarea să vă salut, domnule comisar! ... Cum? ... Desigur, nu se pune problema... 10 minute doar. Mulțumesc! a răspuns el precipitat, uitând să mai salute la încheierea discuției fulger. A adunat hârtiile de pe birou, înfrigurat, le‑a închis într‑un sertar și a ieșit foarte grăbit din birou... - Asta‑i treaba, domnule și nu am altă soluție, și‑a încheiat comisarul Olaru monologul cu voce
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
Stihuri > Reflecții > BARZA Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Fânul mă-mbată în nemișcarea-mi treaza, Soarele-mi brăzdează trupul istovit, Din înălțimi o barza ușor pe cuib planează Și mă salută iute cu-n prelung plescăit. O rog să-mi spună sincer de ce m-adus în lume Și ce ursite-n cale iute s-au năpustit, De ce am case-n dune , trăirea numai spume, Cine din lumea asta pe mine m-
BARZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357009_a_358338]