7,856 matches
-
Creației Populare. A debutat în 1946, în revista de satiră și umor „Papagalul”, cu o cronică în versuri, Sezon cu ploaie; în 1956 publică poezii în „Tânărul scriitor”. A colaborat cu versuri și proză, epigrame și articole la „Steagul roșu”, „Scânteia tineretului”, „Îndrumătorul cultural”, „Urzica”, „Arici-Pogonici” „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Familia”, „Tribuna” ș.a. A folosit și pseudonimele Tele Bălăciu, S. Dobrogeanu, S. Tuzleanu. Prima lui carte, Azi pitic, mâine voinic, apare în 1963. Înzestrat cu o fină capacitate de observație a
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
și 1971 este metodist și apoi director la Școala Populară de Artă. În răstimp are loc debutul său editorial cu romanul Amar (1963), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei. Succesul îi redeschide porțile presei, F. colaborând destul de frecvent la „Scânteia”, „România liberă”, „Munca”, „Tribuna”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Magazin” ș.a., îndeosebi cu reportaje literare, ce vor fi strânse ulterior în volumele Pământul oțelului (1964), Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici, 1971) și Orașe cu geometria variabilă (1972
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
proză la „Flacăra” (1965), iar prima carte, culegerea de schițe și povestiri Rochia cu anemone, îi apare în 1966. Colaborează sporadic la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Clopotul” (Botoșani), „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Ramuri”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, precum și la reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în Memorial de
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
și teorie literară”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. În anii ’80 a pus la cale, de unul singur, câteva acțiuni subversive împotriva regimului: redactează și difuzează manifeste, trimite scrisori de protest Comitetului Central al PCR și al UTC, ziarelor „Scânteia” și „România liberă”, revistei „Flacăra”, precum și ambasadorilor Austriei și SUA, prezentând situația dezastruoasă a țării și denunțându-i pe principalii vinovați (cuplul ceaușist). În august și în noiembrie 1989 postul de radio Europa Liberă îi difuzează un amplu și vehement
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
Luceafărul” (1975), cu un eseu despre poezia lui Gellu Naum. În 1978 intră în redacția revistei, devenind unul dintre cronicarii ei literari. După 1989 lucrează la revistele pentru străinătate ale Ministerului Culturii. Mai publică în „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Revista română” ș.a. Editorial, M. debutează cu Timp și mod (1983; Premiul revistei „Luceafărul”), volum compus dintr-o serie de eseuri ample despre Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Marin Preda. Incitantă, cartea lui M.
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
pe de o parte, iar pe de altă parte mai cu seamă la pasiuni. Viața călugărească pe care o are în vedere Dorotei este cea dusă în mănăstire. Caracteristică doctrinei lui Dorotei este și insistența asupra conștiinței, un fel de scânteie divină sădită de Dumnezeu în ființa umană în timpul Facerii; aceasta e aprinsă și însuflețită prin respectarea poruncilor (Învățătura 2). Scrisorile, adresate unor călugări sau unor grupuri de monahi, se ocupă de probleme concrete de viață spirituală, bazându-se în mare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
anticar. Urmează Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1929-1937) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1937-1941). În timpul războiului, după absolvirea Școlii de Ofițeri de Artilerie din Craiova, este trimis pe front. În 1944 este redactor-șef al „Scânteii tineretului”. După susținerea, în 1947, a tezei de doctorat, Modalitatea conformistă a dramei, funcționează ca profesor de limba și literatura engleză și ca șef de catedră la Universitatea din București, iar din 1963 este șeful Catedrei de teatrologie și filmologie
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
puternic cerebralizată, fără a ajunge la o superioară intelectualizare a emoției. Deși în multe versuri vorbește despre poezie, poet, cuvânt, o „artă poetică” e greu de reconstituit din expozeurile lirice reduse deseori la ipostaza decorativității. Poetul e „atent la ultima scânteie a pasiunii pe-o perdea neagră” și țintește „cuvântul primordial”, trăind insatisfacția de a fi nevoit să se folosească de „cuvinte adânci cuvinte reci ca o suprafață calmă / cuvinte care se suprimă pe tăcute / cuvinte entuziaste ca insectele / cuvinte albe
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
mai profundă, amplifică rezonanțele. SCRIERI: Sămânța, București, 1969; Brusc, să deschizi fereastra, București, 1971; Cămașa de apoi, București, 1973; O zi de toamnă, anonimă, București, 1974; Versuri, București, 1975. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Sămânța”, RL, 1969, 46; Nicolae Baltag, „Sămânța”, „Scânteia”, 1969, 6328; Dan Ion Vlad, „O zi de toamnă, anonimă”, R, 1974, 4; Emil Nicolae, „Versuri”, CRC, 1976, 6; Ion Istrate, „Versuri”, ST, 1976, 3; Eugen Barbu, Ovidiu Hotinceanu, LCF, 1976, 18; Eugen Simion, „Versuri”, LCF, 1976, 18; I. Diaconescu
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
a absolvit Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” în 1949. Și-a luat licența la Facultatea de Filologie a Universității din București în 1955, cu prima lucrare de diplomă consacrată în România literaturii științifico-fantastice. Între 1950 și 1952 a fost redactor la „Scânteia tineretului”, apoi șef al secției literare la „Luminița”, șef al secției de literatură pentru copii și al secției SF la Editura Tineretului (1955-1968), șef al secției de știință la „Scânteia” (1968-1972), secretar (1972-1990), apoi consilier al Uniunii Scriitorilor. Între 1977
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
literaturii științifico-fantastice. Între 1950 și 1952 a fost redactor la „Scânteia tineretului”, apoi șef al secției literare la „Luminița”, șef al secției de literatură pentru copii și al secției SF la Editura Tineretului (1955-1968), șef al secției de știință la „Scânteia” (1968-1972), secretar (1972-1990), apoi consilier al Uniunii Scriitorilor. Între 1977 și 1991 a fost coordonatorul Societății Europene de Science Fiction, membru al mai multor societăți (World SF, H. G. Wells Society, Asociația Internațională pentru Studii asupra Utopiei ș.a.). A colaborat la
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
după trei ani de muncă necalificată va susține examenul de admitere la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, pe care a absolvit-o în 1967. Este repartizat în presa centrală și lucrează, succesiv, la „Viața studențească”, „Scânteia tineretului” și „Munca de partid”. Debutase în 1952, cu versuri, în presa pentru copii. De asemenea, a scris teatru ( i-au fost reprezentate Cer cuvântul, adaptare scenică a propriului roman cu același titlu, și Tren fără întoarcere), literatură științifico-fantastică și
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
Din dragoste pentru Basarabia, București, 1992; Copilul din văzduh, București, 1995. Repere bibliografice: Th. Vlad, „Președinta”, GL, 1954, 8; I. Marinca, „Zile de primăvară”, VR, 1961, 7; Antoaneta Macovei, „Zile de primăvară”, IL, 1961, 8; A. Ioan, „Traista cu umbre”, „Scânteia”, 1970, 8492; Ion Cristoiu, Restituiri la timpul trecut, AFT, 1989, 8; D. Ioachim, „Din dragoste pentru Basarabia”, „Cuvântul românesc”, 1993, ianuarie. V.C.
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
săptămânalul „Cronica”. A debutat cu o schiță în revista „Vremea școlii” (1930). Publică versuri și epigrame (neadunate în volume), cronici dramatice și plastice, interviuri cu scriitori și personalități artistice, recenzii, reportaje în „Adevărul literar și artistic”, „Presa”, „Însemnări ieșene”, „Luminătorii”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Steaua”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Albina”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu” ș.a. După 1990 susține rubrica intitulată „Cafeaua de dimineață” în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L.
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Cronica”. A debutat cu o schiță în revista „Vremea școlii” (1930). Publică versuri și epigrame (neadunate în volume), cronici dramatice și plastice, interviuri cu scriitori și personalități artistice, recenzii, reportaje în „Adevărul literar și artistic”, „Presa”, „Însemnări ieșene”, „Luminătorii”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Steaua”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Albina”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu” ș.a. După 1990 susține rubrica intitulată „Cafeaua de dimineață” în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L., Din
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Spiritul gazetarilor de acum 35 de ani). Deși se publică, număr de număr, versuri de I. Gr. Periețeanu, Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu, Barbu Nemțeanu, Al. St. Vernescu, G. Millian-Maximin, C. Săteanu și proză scurtă de Vasile Pop, Mihail Mora, V. Scânteie, Emil Gârleanu, A. Nora, accentul cade pe mișcarea teatrală din București (cronici dramatice, interviuri, medalioane dedicate actorilor). Un loc aparte îl ocupă publicitatea și comentariile referitoare la Compania Dramatică Davila, care își deschide porțile la 12 septembrie 1909 cu reprezentarea
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
critic caracterizează și rubricile culturale în articole precum: Unde e conștiința scriitorilor români?, Domesticirea lui Geo Bogza, Când Mihail Ralea reconsideră pe Ibrăileanu, Bocitoarele lui Stalin (despre Maria Banuș, Dan Deșliu, Eugen Frunză ș.a.), O nouă invenție. Literatura vulgară, Atunci când „Scânteia” răsfoiește „Viața românească”, „Cronica de familie” - titluri din rubrica „Cultura RPR-istă”. O galerie de necruțătoare „Sovrom-portrete” reține, alături de fizionomiile unor lideri comuniști, și pe cel al „candidatului Sadoveanu” ori pe cele ale lui G. Călinescu, Camil Petrescu, Mihai Beniuc
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
Iorgulescu, Scriitori, 135-136; Raicu, Practica scrisului, 355-359; Laurențiu Ulici, „Spiritul însetat de real”, CNT, 1978, 41; Nicolae Ciobanu, Explozii ale sufletului captiv, RL, 1978, 43; Paul Dugneanu, Luciditatea conștiinței și limbajul antiretoric, LCF, 1978, 52; Victor Atanasiu, Grație și gravitate, „Scânteia tineretului”, 1978, 30 decembrie; Doinaș, Lectura, 230-235; Felea, Aspecte, II, 232-236, III, 86-90; Cristea, Faptul, 157-161; Raicu, Printre contemporani, 136-140; Poantă, Radiografii, II, 41-47; Tuchilă, Cetățile, 149-165; Cristea, Modestie, 69-76; Raicu, Fragmente, 271-280; Simion, Scriitori, III, 366-375; Grigurcu, Existența, 447-452
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. Un timp inginer chimist, apoi profesoară la o școală medie, se va dedica în cele din urmă scrisului. A debutat în revista bucureșteană „Flacăra” (1949), iar la Chișinău colaborează, cu proză, la „Scânteia leninistă”, „Nistru” ș.a. După ce publică la București povestirea Ilie își croiește viață nouă (1949), în 1956 îi apare la Chișinău cartea Se-ntâlnesc pământurile, urmată de câteva romane pe tema satului sau a evenimentelor din primii ani postbelici, precum și de
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
1991. Debutează cu versuri la „Flacăra”, în 1950, an în care câștigă un premiu la concursul de poezie organizat de Editura Tineretului, dar prima carte, Baladă pe rug, îi apare abia în 1971. A mai fost prezent în „Săteanca”, „Femeia”, „Scânteia tineretului”, „Iașul literar”, „Columna” ș.a. Directivele Școlii de Literatură din Șoseaua Kiseleff, unde a fost coleg cu Nicolae Labiș, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Victor Felea ș.a., și-au pus amprenta și asupra versurilor de început ale lui S., când acesta
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
Sălceanu, „România de la mare”, 1938, 228; Paul I. Papadopol, Un poet al mării și al basmului, U, 1939, 298; Nichifor Crainic, „Poemul creațiunii”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Virgil Brădățeanu, Figura lui Ovidiu pe două din scenele teatrelor noastre, „Scânteia tineretului”, 1957, 2 609; Mihail Ghimpu, „Ovidiu” de V. Alecsandri - „Ovidius” de Grigore Sălceanu, „Steagul roșu”, 1957, 1 091; Petre Pascu, „Ovidius”, O, 1958, 7, 8; D. Florea-Rariște, „Ovidius”, ST, 1958, 7; Gheorghe Rotundu, „Hyperion”. De vorbă cu Grigore Sălceanu
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Dumitrescu, „Teatrul și publicul”, RL, 1978, 41; Doina Uricariu, „Dialog la scenă deschisă”, LCF, 1979, 15; Mihai Ungheanu, „Dialog la scenă deschisă”, LCF, 1979, 29; Eugen Naum, „Dialog la scenă deschisă”, ST, 1979, 7; Paul Tutungiu, „Dialog la scenă deschisă”, „Scânteia”, 1979, 11 537; Ileana Lucaciu, Temeinicia unui studiu, SPM, 1979, 436; Ileana Lucaciu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, SPM, 1984, 16; Adrian Dohotaru, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, FLC, 1984, 16; Mariana Brăescu, Actualitate și durabilitate, TTR, 1984, 10-11; Ion
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
copilărie”, GL, 1957, 16; Paul Diaconescu, Inconsecvențe, CNT, 1957, 17; Aurel Martin, Două tinere poetese: Doina Sălăjan și Violeta Zamfirescu, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Paul Georgescu, Primăvara curată, CNT, 1957, 40; Al. Andriescu, „Confidențe”, IL, 1957, 9; Vicu Mîndra, „Confidențe”, „Scânteia tineretului”, 1957, 2 651; Victor Felea, Două cărți de poezie, ST, 1957, 10; Ana Novak, Lirica Doinei Sălăjan, GL, 1958, 4; Nicolae Manolescu, „Versuri”, CNT, 1967, 20; Dan Cristea, „Versuri”, AFT, 1967, 23; Petru Mihai Gorcea, „Versuri”, ARG, 1967, 7
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
din București), Logodnicul din pom, în colaborare cu Lucia Verona (1978, Teatrul din Turda), sau Dragoste la prima vedere (1984, Teatrul „Constantin Tănase” din București). În 1970 i se acordă Premiul „Vasile Alecsandri” pentru piese într-un act. Debutează la „Scânteia tineretului” în 1947, continuând să colaboreze la „Urzica”, „Almanahul literar” scos de Asociația Scriitorilor din București, „Luceafărul”, „Cronica” ș.a. Semnează și Horia Salem. Prima carte a lui S., romanul La poarta nr. 3, apare în 1961 și ilustrează mai toate
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
Verona), București, 1985; Cercul virtuos, București, 1986; Întrerupătorul, București, 1991; Motorul cu aplauze, București, 1999. Repere bibliografice: Pompiliu Marcea, Romanul unui debutant, LCF, 1962, 9; Eugen Agrigoroaiei, „La poarta nr. 3”, IL, 1962, 4; M. Onea, „La poarta nr. 3”, „Scânteia tineretului”, 1962, 3 997; Gabriel Dimisianu, „Pastile contra prostiei”, GL, 1968, 21; Ilie Călian, „Logodnicul din pom”, „Făclia”, 1978, 9 928; H. Zalis, „Vărul șarpelui cu clopoței”, RL, 1979, 4; H. Zalis, „Dragoste la a doua vedere”, RL, 1981, 32
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]