7,371 matches
-
univers” ce poate fi decriptat cu ajutorul unor „itemi”, care trebuie să fie gradați și să nu se suprapună. Principalele tipologii sunt legate de relațiile Între indivizi (Elias Porter), de „obiectele focale” sau de „genotipuri” (Gordon Allport și Philip Vernon). Majoritatea scalelor utilizate satisfac criteriul unidimensionalității (o măsură unică și adecvată). Printre cele mai cunoscute, trebuie să o amintim mai Întâi pe una dintre cele mai simple și mai vechi: cea a lui Emory Bogardus, creată În 1925. Menită să evalueze „distanța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subliniem apoi că tranzitivitatea nu se respectă Întotdeauna, Întrucât putem foarte bine să ne raliem la cutare sau cutare poziție și să respingem altele care sunt apropiate de cele pe care le-am adoptat. Mai ușor de utilizat decât precedenta, scala lui Rensis Likert ă elaborată În 1932 ă oferă mai multe posibilități. După trecerea În revistă a judecăților emise asupra temei de dezbătut, itemii sunt evaluați de către un eșantion reprezentativ de subiecți conform unei numerotări ce cuprinde cinci „clase”, de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aptitudinea de a face față stresului (Paulhan și Bourgeois, 1995) sau șomajului. Anumite curente de cercetare, urmând calea deschisă de Rotter, au postulat existența unei credințe bipolare În controlul factorilor (sau potențatorilor) care modelează acțiunile și comportamentele oamenilor (Rotter, 1966). Scala numită Locus of Control (LOC) permite de altfel măsurarea acestei așteptări a priori care se bazează pe factori interni. Convingerea că poate controla cursul evenimentelor și anumite performanțe În diferite situații de competiție și conflict se corelează, la un subiect
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
despre originea conflictuală și familială a nevrozelor. O primă anchetă a fost realizată pe două mii de subiecți din toate păturile sociale, dar care Îndeplineau condiția de a fi albi și de a nu proveni din rândurile evreilor, pe baza unei scale a antisemitismului care descria prejudecățile În legătură cu evreii. Cei anchetați trebuiau să-și exprime acordul pe o scală bipolară de șase puncte. Scopul experimentului era de a vedea dacă exista vreo legătură Între un punctaj ridicat la acest test și răspunsurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din toate păturile sociale, dar care Îndeplineau condiția de a fi albi și de a nu proveni din rândurile evreilor, pe baza unei scale a antisemitismului care descria prejudecățile În legătură cu evreii. Cei anchetați trebuiau să-și exprime acordul pe o scală bipolară de șase puncte. Scopul experimentului era de a vedea dacă exista vreo legătură Între un punctaj ridicat la acest test și răspunsurile privind evaluarea altor grupuri minoritare, cum ar fi negrii sau filipinezii. Observarea unor corelații Între diversele măsurători
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
filipinezii. Observarea unor corelații Între diversele măsurători i-a incitat pe cercetători să postuleze existența unei tendințe spre etnocentrism, dimensiune cuprinzătoare, centrată pe valorizarea grupului de apartenență și pe deprecierea celorlalte comunități etnice. Și-au propus atunci să construiască o scală care să măsoare o asemenea tendință, cuprinzând elemente axate pe respingerea latentă sau explicită a minorităților, a străinilor și a indivizilor diferiți. Continuând reflecția, a fost imaginat un al treilea instrument pentru anchetă: s-a presupus existența unei relații Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferiți. Continuând reflecția, a fost imaginat un al treilea instrument pentru anchetă: s-a presupus existența unei relații Între autoritarism, pe de o parte, și naționalism, etnocentrism sau aderare probabilă la fascism, pe de altă parte. A fost creată o scală a autoritarismului, botezată „F” (de la „fascism”), care permitea deosebirea subiecților ce aderau la ideologia democratică de cei numiți „antidemocratici”, care preferau enunțuri ce lăudau supunerea, respectarea strictă a legilor, valorizarea familiei, a apartenenței naționale sau a disciplinei. O asemenea abordare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
episoade din viața pacientului pentru a ajunge la structura personalității acestuia și la evenimentele traumatice care-și au originea În familie, În scopul explicării unor comportamente compulsive sau a unei nevroze specifice. De aceea, datele cantitative obținute În urma aplicării diferitelor scale, precum cea axată pe autoritarism, au fost combinate cu abordări calitative (interviuri conversaționale și psihanalitice, teste proiective) În cazul celor care aveau un punctaj foarte ridicat sau foarte scăzut la chestionarele cu privire la prejudecăți. S-a descoperit existența unei utilizări sistematice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de relațiile dintre grupuri, de contextul istoric sau juridic, de modul În care sunt recunoscute minoritățile sau de starea de frustrare relativă a grupurilor aflate În situație de comparație socială (Guimond și Tougas, 1999). Ca să Încheiem, trebuie reținute principalele rezultate (scale, tehnici de Încrucișare a datelor, metateoria psihanalitică despre originea compulsiilor, stilul rigid și stereotip În legătură cu moștenirea familială) ale cercetărilor asupra personalității autoritare, dar nuanțându-le conform unei abordări multifactoriale și contextuale, fără a substanțializa În mod ritual vreo trăsătură particulară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și 2002). Raportarea la „sânge” a precedat raportarea la „rasă” În sens clasificator; obsesia amestecului și a „purității descendenței” a făcut să apară un imaginar protorasist, cu mult timp Înainte de crearea categoriei clasificatoare a „rasei umane” și de elaborarea unei scale uniliniare care să permită, În numele științei (care a furnizat principiul determinismului biologico-rasial al aptitudinilor) și al ideii de progres, ierarhizarea „raselor” identificate, conform unui model rapid standardizat (de sus În jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ședințe) poate fi adus În situația de a tortura sau chiar de a omorî pe cineva sub pretextul că participă la o acțiune științifică și că este angajat, plătit pentru aceasta (Milgram, 1974). Ceilalți autori, după lungi cercetări, au realizat scale de atitudini și diferite teste pentru a evalua personalitatea autoritară sau gradul de autoritarism din America În timpul celui de-al doilea război mondial. Nimeni nu se poate Îndoi de necesitatea unor asemenea cercetări, inclusiv În viitor. Dar axarea studiului RS
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
infrastructură rămase nerezolvate este lipsa sălilor mari de spectacole, remarcată de toți organizatorii festivalurilor importante, care au fost obligați să se adapteze din mers. Lipsa s-a simțit pentru prima oară cu ocazia concertului susținut de Ansamblul Instrumental Scaligero, al Scalei din Milano, în februarie. Așteptat drept cel mai mare eveniment muzical al primului sezon, concertul a fost o sursă de nemulțumire pentru cei care nu au reușit să mai prindă un bilet, căci spectacolul s-a ținut într-o sală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
teoretic ar trebui să bucure. Este mult mai convenabil să mergi la înmormântări, nu plătești nimic... Codruț 10 iulie 2006 Ce face omul când se găsește în mijlocul Câmpiei Române, la volan, iar singurul radio FM care poate fi găsit pe scală este Radio România Actualități (RRA)? Ascultă RRA și este obligat să facă o călătorie în timp (înapoi, evident) și să se enerveze. Despre ce este vorba, mai exact? Am ascultat ceea ce se dorea o emisiune de promovare a turismului românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
încrederea acordată intervenției Bisericii în chestiuni de ordin social și de credința în anumite idei religioase. Importanța religiei în viața personală este măsurată prin răspunsul la întrebarea Cât de importantă este religia în viața dumneavoastră, răspunsurile fiind înregistrate pe o scală în patru trepte. Importanța lui Dumnezeu este măsurată prin răspunsul la itemul Cât de important este Dumnezeu în viața dumneavoastră, răspunsurile fiind scalate de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc important și 10 foarte important. Încrederea în implicarea socială
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
analize factoriale de tip confirmatoriu. Modul detaliat de construcție a acestui indicator este prezentat în capitol referitor la măsurarea religiozității. Variabilele folosite la construcția sa au fost: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc important, iar 10 foarte important), Credeți că biserica oferă răspunsuri potrivite la problemele morale și nevoile individului / Problemele vieții de familie / Nevoile spirituale ale oamenilor / Problemele sociale din țară (răspunsurile posibile fiind
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
rulate pe baza de date EVS 1999 / 2000, completata cu o serie de indicatori de ordin macro social. Variabila dependentă, încrederea în biserică a fost măsurată prin răspunsurile la întrebarea Cât de multă încredere aveți în biserică?, măsurate pe o scală de la 1 la 4, unde 4 înseamnă încredere foarte multă și 1 indică lipsa încrederii. Modele de regresie conțin două tipuri de variabile independente, de ordin individual și de nivel macrosocial. Între variabilele de ordin individual am inclus indicatori ai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Între variabilele de ordin individual am inclus indicatori ai orientării valorice precum religiozitatea, preferința pentru stânga dreapta politică și mândria națională. Religiozitatea a fost măsurată prin intermediul răspunsurilor la întrebarea Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?, măsurate pe o scală 10 puncte, unde 1 înseamnă deloc important, iar 10 foarte important. Am optat pentru un indicator al religiozității compus dintr-un singur item, pentru a simplifica măsurarea variabilelor independente și pentru a ușura interpretarea modelului explicativ. În capitolul dedicat construcției
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dedicat construcției indicatorilor de religiozitate am arătat că relația dintre indicatorul agregat de religiozitate și acest item este una foarte puternică 10, ceea ce justifică folosirea itemului ca măsură a religiozității. Orientarea ideologică stânga dreapta a fost măsurată tot pe o scală cu 10 puncte, unde 1 indică preferința maximă către stânga politică, iar 10 pentru dreapta. Mândria națională, inclusă în setul de variabile dependente pentru a testa efectul orientării pro-naționaliste asupra încrederii în biserică, pornind de la idee că biserica este strâns
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mândru vă simțiți că sunteți cetățean al României?, răspunsurile variind de la 1 la 4, unde 1 semnifică deloc mândru și 4 foarte mândru. Tot între perdictorii (determinanții) de ordin individual am inclus satisfacția fața de guvernarea țării, măsurată pe o scala de la 1 la 10, unde 1 indică insatisfacție și 10 satisfacție față de guvernare, pentru a testa ipoteza efectul insatisfacției față de alte instituții asupra gradului de credibilitate al bisericii. De asemenea, am testat efectul unor indicatori ai statusului socio-demografic, cu impact
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
În construcția tipurilor sociale am folosit drept criterii relevante: credința religioasă și practica religioasă. Credința religioasă am operaționalizat-o prin importanța acordată de individ lui Dumnezeu, cei care au acordat o notă mai mică sau egală cu 3, pe o scală de la 1 la 10 unde 1 înseamnă Dumnezeu nu este deloc important iar 10 Dumnezeu este foarte important în viața personală, fiind considerați necredincioși, în timp ce persoanele care au ales o variantă de răspuns între 4 și 10 au fost incluse
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prin apăsare butonului de culoare roșie. 2. Setăm aparatul conform meniului. a. DIRECTIO - se alege direcția pe care urmează a fi așezat pistoletul și a se efectua măsurătoarea. b. MATERIAL - se alege materialul metalic a cărui duritatea se măsoară. c. SCALE - se alege scara de măsurare a durității d. MEASUREMET - se pregătește măsurarea propriuzisă. 3. Armăm pistoletul și-l aducem în contact cu suprafața de măsurat. 4. După impact, pe display-ul aparatului apare valoarea măsurată a durității. 4. Prelucrarea
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
un agent și un pacient, și construcția uniactanțială. Comparația dintre cele două tipuri de construcții oferă structura de actanță dominantă a unei limbi, care poate fi acuzativă sau ergativă. Lazard (1998: 77) reia o idee exprimată anterior: existența a două scale de tranzitivitate, una fiind determinată de variația de actanță (schimbarea de construcție, cu același verb), cealaltă de diferența de valență (diferența între construcții cu verbe diferite). Între cele două scale de tranzitivitate propuse de Lazard și cele două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1998: 77) reia o idee exprimată anterior: existența a două scale de tranzitivitate, una fiind determinată de variația de actanță (schimbarea de construcție, cu același verb), cealaltă de diferența de valență (diferența între construcții cu verbe diferite). Între cele două scale de tranzitivitate propuse de Lazard și cele două tipuri de partiție stabilite de Creissels (vezi supra, 5.2.) se poate stabili o relație de corespondență. Faptul că noțiunea de tranzitivitate scalară este aplicabilă unor sisteme lingvistice diferite, deci și limbilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
224) analizează problema tranzitivității în hindi. Pentru definirea acestui concept potrivit cu realitățile limbii investigate, este nevoie de câteva trăsături sintactico-semantice: prezența subiectului, animarea, agentivitatea și voința subiectului, natura dinamică a verbului, marcarea postpozițională a agentului. Toate aceste trăsături creează o scală de tranzitivitate: (a) verbe tranzitive ('a citi', 'a gândi', 'a crede'), (b) tranzitivitate medie ('a înțelege', 'a uita'), (c) verbe intranzitive ('a cădea', 'a pluti'). 6. RELAȚIA ERGATIV−PASIV DIN PUNCT DE VEDERE SINTACTIC Studiul lui Hale (1970), apud Van
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
școală'). Tenny (1994)79 sugerează că verbele de mișcare conțin un parcurs (engl. path) ca parte a sensului lor; diferența față de entitatea care măsoară evenimentul este că aceasta are punct final, pe când parcursul nu are punct final, ci oferă o scală a distanței; punctul final poate fi impus din exterior, printr-un grup prepozițional locativ; parcursul împreună cu delimitatorul au același rol ca măsura evenimentului; interpretarea telică a verbelor de mișcare se obține prin formarea unui predicat complex (V + PP), care, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]