3,463 matches
-
nu l-aș fi votat. Mai mult, cînd îl vedeam cum pupă blonda aia în public, cu ostentație, îmi venea să-i crăp bostanul ăla hidos. Unde mai pui că n-am văzut-o niciodată, pe fata asta minunată, să scuipe după ce o săruta monstrul. Sau măcar să se șteargă discret la gură! Îmi vine să plesnesc de ciudă. Eu sînt cult, om cultivat nu glumă, sportiv, tînăr de perspectivă și cînd am dat s-o sărut pe...proasta asta blondă, Lena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și făceam analizele chimice ale unei fîntîni din centrul Timișoarei. Lume și fete frumoase se uitau admirativ la mine. Eu, fudul și neatent, trag dintr-o pipetă o gură de acid sulfuric. Cum? Da, acid sulfuric. Îmi era rușine să scuip. Caut batista și torn ce aveam în gură în ea. Apoi încerc să curăț limba și... o scot toată în batistă. Mi-a mai rămas un ciotișor. Nu puteam să vorbesc și aveam o senzație îngrozitoare, fără limbă. Ei, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și l-a cumpărat în Peru, pe cînd era medic acolo. Dar ceea ce îl făcea să sufere era faptul că îi va lua bastonul. Ține, spune doctorul Ortiz, întinzînd bastonul. Negrul era sigur că victima, un bătrîn fără putere, va "scuipa" tot ce are. Se apropie și întinde mîna după baston. Atunci s-a produs fulgerul care l-a trăsnit pe bandit în moalele capului. Un zgomot surd, însoțit de un soi de pîrîit și atletul hoț s-a izbit secerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
puși în sertarul pe care îl încuia cu grijă. Cele două femei n-o duceau rău deloc. Elevi de liceu cu puf sub nas, pensionari uitați de doamna cu coasa și chiar marinari tineri și frumoși treceau pe la ele. Toți scuipau de mama focului după ce treceau pe la "calul dracului" ( a lui Caragiale!). Femeile adunaseră bani și bijuterii pentru zilele negre, cînd farmecele lor nu vor mai fi eficiente nici măcar la bețivi. Aveau dolari, bijuterii și, mai ales, ceasuri. Ceasuri uitate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ți-i frică pentru acești nefericiți... El, da, Adam, dar uitați-vă la ea... Mă uit atent. Mă revolt aproape. Mi-i ciudă. Mă trezesc vorbind: Ascultă cucoană, în mare belea ne-ai băgat... Eram convins că Eva o să mă scuipe între ochi și mă feresc pripit. Ceva mă răscolește al naibii de tare. Uite-o cum mă privește, Satana, mă trezesc spu nînd prostii. Da, din cauza ei, nu m-am mai putut concentra... Adam merge cu genunchii puțin îndoiți, ca un cimpanzeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
secret. Aveți o mulțime de zei care vă protejează. Cum? Mergeți pe stradă și vă trece prin față o pisică neagră. Scuipați și vă întoarceți. Zeul vă avertizează și evitați un accident. Sau cînd bateți în lemn, sau cînd vă scuipați în sîn. Credeți că... Sigur că da. Albii au zeii cei mai tari, de asta domină lumea! Și crezi că nici un alb n-a divulgat secretul? Sigur că da. Studentul pleacă în bucătărie să învețe. Mă uit la Nina. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mâna a doua. Ticălosul adevărat, ticălosul model, ticălosul de vocație e infinit mai spectaculos. Mediocru și veleitar, uleios ca o delațiune și călău ca un abur toxic, deopotrivă umil și obraznic, înzestrat prin naștere să lingă, să pupe și să scuipe după cum e cazul, el nu gândește, ci combină oportun, nu acționează, ci se strecoară convenabil, nu comunică, ci pestiferează. În timp ce fură la cântar face bancuri, în timp ce îți întinde mâna, te vinde. Dinamica lui e o succesiune de târâre, salt furtiv
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
locuri comune. 7. Etc. Când nu e bine să ai dileme? 1. Când e vorba de eticheta comunitară, adică de politețe. Nu e cazul să devii dilematic, dacă ești invitat să vorbești cuviincios, să te porți afabil și să nu scuipi pe jos. 2. Când poți face cuiva un bine, oricât ar fi de costisitor. 3. Când poți evita să faci cuiva un rău. 4. Când e vorba de pedagogie și instrucție: nu poți educa (forma) pe nimeni pe bază de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de vis-à-vis n’au băgat de seamă unde mă duc, și nici cei de aici de unde vin. Orice pisoi știe că vizitând două cămări se alege cu două mâncări - și nu-i rău deloc -; cât despre ghinion, adică două bătăi, scuip... În sân. Pentru asta m’am travestit, am Împrumutat o voce, ba și un pseudonim... Să trag cu urechea. A, parcă ar fi vorba de libertate. Să-mi bag și eu codița, că tot mă asociază unii cu Necuratul... Ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceva: pisica, o excedentară energetic redutabilă, materializează astfel În lumină zisa proiecție anteoculară care la noi rămâne invizibilă, deși deoache... - Mulțam, Cristi, dar lauda ta vine cam târziu; vezi că și acum, În final de secol XX, sunt mulți care scuipă’n sân - În cel mai fericit caz - când mă văd. Iar dacă pisicile n’ar fi atât de prolifice, dar și mămici extrem de grijulii, voi creștinii ne-ați fi exterminat În Evul Mediu, când am Împărțit rugul cu alte animale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
despre prosperitatea Greciei, aceea care trebuia apărată. Și recunoașteți că și aici v’ați inspirat de la mine, acela care Înfrunt chiar și un dulău, dar cu condiția să mă cațăr pe un soclu, de pe care să-mi pot domina și scuipa adversarul: voi ați Înălțat valuri de pământ de pe care să scuipați săgeți. Doar că, așa cum voi vă puteați urca pe o parte, asta o putea face și dușmanul, pe cealaltă. Vă trebuia verticalitatea unui zid, deci piatra. Care o fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aici v’ați inspirat de la mine, acela care Înfrunt chiar și un dulău, dar cu condiția să mă cațăr pe un soclu, de pe care să-mi pot domina și scuipa adversarul: voi ați Înălțat valuri de pământ de pe care să scuipați săgeți. Doar că, așa cum voi vă puteați urca pe o parte, asta o putea face și dușmanul, pe cealaltă. Vă trebuia verticalitatea unui zid, deci piatra. Care o fi la locul ei, plină de naturalețe, la munte, nu la șes
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plătește acest 6... Zice Cristi - veche și de pospai scuză - că „errare humanum est“. Îi replic, drac ce este, nevrând să Învețe nimic: „perseverare diabolicum“... „Meridian“, 31 mai 2002, ora 12,35 54. Dracula Sunt negru, asociat de superstițioși - și scuip În sân ca nu cumva să mă Întâlnesc cu vreunul - cu Însuși dracu’ și, ca și cum n’ar fi fost Îndeajuns, o pisică, pe care mulți o cred răutatea Întruchipată. Să nu dezmint această cu totul eronată părere, motiv pentru care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa: „Ce plantă poate salva Franța În caz de foamete?“; à propos de cozonacul recomandat de rupta de realitate a sa nevastă ca surogat/Înlocuitor al pâinii care lipsea după foametea anului 1769, ca și pe la noi În 1946... și scuip În sân gândindu-mă la 2003... Era vorba de ceea ce acum se cheamă grant, bani meniți a duce o cercetare la bun sfârșit, iar răspunsul l’a dat Parmentier: cartoful, acea plantă care până atunci doar Împodobea, prin florile sale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
li să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi (conjuctivită). Se suflă în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se spală apoi cu scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz ce se trage pe piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
număr cât mai mare, divizibil cu trei, formula magică : Doi ochi buni biruie trei ochi răi, Și cu apa, astfel descântată se umezește fruntea bolnavului. De deochi pentru copii . Când copilul plânge, mama îl linge de trei ori pe frunte, scuipă tot de atâtea ori jos și zice: Cum își linge ciuta vițelu, așa-mi ling eu copilu, De deocheatu, de deșneratu, Maica Precesta mi l-o datu. Fugi deochete ca vântu și te-așeză ca pământu ! Doi ochi răi or
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o datu. Fugi deochete ca vântu și te-așeză ca pământu ! Doi ochi răi or văzt trâi nume bune. S-ajute Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Eu suflu-n copilul meu, ciuta pe vițelul ei. De deochi pentru oameni mari. Se scuipă pe deget și se freacă puțin fruntea bolnavului spunând formula magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi ajunge pe domn-to. De o fi de bărbat, să-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nimic acuzații de genul "complot împotriva păcii" (?!) și, mai ales, pentru a-i determina de învinuiți să declare ce li se ordona (atât întrebările, cât și... răspunsurile erau formulate de consilierii sovietici!) Pătrășcanu a rămas demn și inflexibil până la capăt: "scuip pe acuzațiile voastre!" a ripostat la proces, dar bunul său prieten Belu Zilber nu s-a sfiit să-l acuze că a plănuit, între altele, "să asasineze în primul rând pe Dej, apoi pe Emil Bodnăraș și alții, după ocazie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
niște trecători necunoscuți, ci au lăsat urme puternice, edificatoare. M- a impresionat tinerețea și frumusețea acestui mare domn în ținuta de sublocotenent, și toată dragostea lui față de familie, cum rar mai întâlnești azi, - când la televizor cum, persoane importante, se scuipă și se critică, de-ți este lehamite, ca să dai peste un fost ditamai premierul Țării cu patru-cinci divorțuri, oameni ca niște bunici încheind căsătorii cu fete care le-ar putea fi nepoatele lor, expunându-se și lăsând în urma lor amintiri
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-n care ei, călăii, i-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Și-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării, După ce-au îmbrâncit poporul în prăpastia pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocurit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei! Au curajul-n fața lumii ca să strige-n gura mare Ne vrea țara! Îi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
titlu, și ca rang social, în vreme ce alții, de-aceeași vârstă, trag încă mâța de coadă, sunt numai lectori și încă stau, ca și dânsul, într-o cameră de cămin studențesc... Astă dimineață îi șoptește Moscovici lui Ienceanu, stropindu-l cu scuipat și dându-se tot mai aproape de urechea lui, fiindcă n-ar vrea s-auzim și noi chiar toate acele ce-i destăinue soacră-mea m-a împroșcat cu un duș rece la plecare, amintindu-mi pentru a nu știu câta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu pumni de apă pe față și pe păr. Își potrivește freza cu pieptănul, iar Andrei trântește țeava de ciment. — Aia-i apă pentru băut! Nu-i troacă de porci acolo! Laur se face că nu-l aude și Andrei scuipă scârbit Într-o parte, ai, zici că-i văr-tu? Și chiar n-aș avea la ce să mă dezic. Dacă-i văr-tu, trimite-l după o găleată de apă. Lasă-l, zic. Acuma lasă-l să se pieptene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și-l reclădeam neîncetat și-l populam cu mii de figuri familiare și necunoscute. Ele mă asaltau și dădeau să mă strivească sub gemetele și văicărelile lor, mă-mpresurau cu chiotele și hohotele lor de râs, râdeau de mine, mă scuipau și-mi trăgeau șuturi În dovleacul de căpățână, se ușurau pe masa mea și-n patul meu, abia de mai puteam respira de duhorile lor Înecăcioase. Aș fi vrut să ies și să fug, chiar asta făceam, alergam și mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
murat, da’ bine c-au lăsat uleiu-n el... Am io cu ce să-l Înfundăm. Scoase din buzunar niște dopuri cu cap hexagonal și un pumn de cânepă din care trase o șuviță lungă. O Înfășură strâns sub hexagon și scuipă pe ea și pe buricele degetelor În timp ce-o răsucea, pentru a asigura etanșeitatea. Strânse apoi dopurile pe rând cu cheia, păi Ortansa... — Mai dă o dracu’, făcu Viorel. Hai mai repede că ne-apucă noaptea. Să-l vadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
parte de o moarte la fel de glorioasă. Aș pieri strivit ca o broască sub sutele de kilograme de manuscrise ale romanelor vieții mele. M-ar Înghiți ca pe un dumicat amar toată istoria aia de o amplitudine monstruoasă și m-ar scuipa printre gunoaiele din spatele unei hale sau unei Unități de Prefabricate și Confecții Metalice. Nici măcar nu s-ar putea spune despre mine că am fost omorât mișelește cu cuțitul pe la spate. O grămadă de gunoi, asta-i tot ce ar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]