4,368 matches
-
produsă de o multitudine de specii ale genului Fusarium. La alcătuirea asolamentului pentru cultura inului trebuie să se țină seama de cercul de plante gazdă al acestor ciuperci care, trăind pe resturi vegetale în sol, pot parazita în condiții de secetă rădăcinile și baza tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unor pâsle mai mult sau mai puțin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni și acoperă suprafețe mari de limb care, în scurt timp se vor usca. Sub acest miceliu țesuturile se îngălbenesc și se brunifică. În condiții de secetă atmosferică, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini și chiar pe fructe. Condițiile optime de instalare și evoluție a ciupercilor diferă. Pentru Erysiphe temperatura optimă este de 15-26șC și nu necesită o umiditate ridicată, în timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optimă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă o brunificare a vaselor conducătoare și înnegrirea rădăcinilor laterale. Dacă plouă, plantele încearcă să-și revină prin formarea de noi rădăcini. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se observă când temperaturile oscilează în jurul a +27șC. Infecția rădăcinilor are loc când este secetă în sol și temperaturile oscilează între 15-32șC. Transmiterea ciupercii se poate face prin sporii duși de apa de ploaie iar, de la un an la altul prin resturile vegetale ce conțin spori și clamidospori (spori de rezistență). Uneori și sămânța poate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație. Ei pot germina pe țesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultată din transpirație, cu condiția ca temperatura mediului să fie cuprinsă între 10-20șC. Deși boala poate evolua și pe timp de secetă, temperatura ridicată (18-20șC), însoțită de o umiditate a aerului cuprinsă între 80-100 % face ca atacul să ia un caracter foarte grav, în special la soiurile sensibile. În unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
repede în timpul recoltării și transportului, când este favorizată răspândirea ciupercii. Fructele se alterează parțial, acoperindu-se inițial cu un puf cenușiu, pentru ca apoi în scurt timp, să fie afectate în întregime de un putregai total. În câmp, pe timp de secetă, fructele parazitate se usucă, purtând sporii ce constituie o sursă de infecție pentru plantele din jur. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul și se răspândește în cursul perioadei de vegetație prin sporii de tip Botrytis. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
legat, florile avortează. Strugurii formați prezintă adesea fenomene de meiere și mărgeluire, dezvoltându-se inegal și având un conținut redus de zahăr. În cazul atacurilor puternice, pe tulpini și brațe apar crăpături longitudinale, profunde, care pot fi confundate cu efectul secetelor prelungite din timpul verii (Maria Oprea și col., 1984, E. Ulea, 1994). În secțiune longitudinală prin lemnul butucilor atacați se văd brunificări specifice, dure și de culoare brun cenușie până la brun-violet, în funcție de soi . Ciuperca produce o distrugere a celulozei, lignina
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată în unele podgorii din Moldova (Odobești, Nicorești, Huși) ca urmare a înlocuirii tratamentelor cu zeamă bordoleză care erau bune și împotriva rujeolei, cu produse organice. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, în primăvară sau la începutul verii, după a secetă prelungită urmată de o perioadă cu ploi în vară. Frunzele de la baza lăstarilor prezintă pete de culoare galbenă (la vițele cu struguri albi) sau pete galbene-purpurii (la vițele cu struguri roșii) asemănătoare întrucâtva cu petele untdelemnii produse de mană. Dispoziția
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele parazitate se brunifică așa încât frunzele se usucă, florile nu se deschid sau au petalele mici, pătate, fără valoare comercială. Lăstarii parazitați sunt debili și în cursul iernilor geroase vor pieri. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Când trece la notația ca de jurnal, cronica se umple de mărunțișuri a căror banalitate autorul se preface a nu o observa. Textul se transformă într-un fel de almanah-calendar în care sunt aglomerate, fără efort selectiv, incendii, perioade de secetă, molime, războaie turco-austriece, abdicări spectaculoase, decese mai însemnate („Întâi au murit Filip, duce de Orleansu”, „Murit-au și Inochentie al treisprezecelea, papa al Râmului”) și logodne de prin Europa („Într-acest an fiind logodit Ludovic al cinci[sprezece]lea, craiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
milostenie din predicile sale sociale, confirmând astfel prin fapte tăria convingerilor sale creștine. Stăpânit de un umanism rar întâlnit, imediat după botezul său, tânărul Vasile își împarte averea la săraci. Mai târziu, pe când se afla în fruntea Bisericii capadociene, în timpul secetei din anul 367, urmată de foametea din 368, când provinciile Asiei Mici, printre care și Cezareea, au fost bântuite de o îndelungată secetă care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor acestor provincii vreo speranță în dobândirea unei recolte, Vasile cel Mare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
tânărul Vasile își împarte averea la săraci. Mai târziu, pe când se afla în fruntea Bisericii capadociene, în timpul secetei din anul 367, urmată de foametea din 368, când provinciile Asiei Mici, printre care și Cezareea, au fost bântuite de o îndelungată secetă care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor acestor provincii vreo speranță în dobândirea unei recolte, Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să țină doar cuvântări fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ca un blestemat ucigaș de oameni? Căci, oricine poate face bine și din lăcomie nu ajută și pe cel ajuns în primejdia să moară de foame, cu tot dreptul, trebuie pus în rândul ucigașilor" (Vasile cel Mare, Omilia cu prilejul secetei urmată de foamete, 1927, p. 5). Cu privire la această perioadă foarte importantă a Bisericii ne-am oprit nu întâmplător la Vasile cel Mare tocmai pentru că el reprezintă motorul de pornire a formelor oarecum mai organizate de asistență socială eclezială. El este
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
datorită mai cu seamă dramatismului noilor trăiri, legate de părăsirea locurilor natale după iunie 1940. În Poeme de peste graniță, primul ciclu din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
Pământul care se arăta a da roade bune la începutul verii s’a uscat iar în unele regiuni ale județului s’a început culegerea depe câmp. Astfel fiind situația județului nostru se află printre primele județe din țară bântuite de secetă. Populația atât a orașului cât și a județului nostru este preocupată de problema aprovizionării ei, pentru ca existența să le fie asigurată. Forurile conducătoare ale județului se îngrijesc de soluționarea acestei probleme a aprovizionării reușind într’o mică măsură să aducă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atât la Institut cât și în fabricile și atelierele cu tineri din oraș”. Prin urmare, tinerii bolșevici vasluieni aflați în mare lipsă de adepți, erau deciși să încorporeze în rândurile „organizației” chiar și infractori adeverind, astfel, zicala: „la vreme de secetă, e bună și ploaia cu gheață!”. Deoarece în acest episod am pomenit des numele lui Filimon Sârbu, credem că se cuvine să facem un foarte scurt istoric al vieții sale. „Filimon Sârbu (n. 10 august 1916, satul Herepeia, comuna Vețel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
secretarul organizației (mafiote) Tineretul Progresist: „...Comisia Județeană a Tineretului Blocului Partidelor Democrate, s’a mărginit numai la activitatea Tineretului Progresist și la reprezentanții a câtorva organizații care au pornit pe teren la cules frunzari pentru vitele plugarilor (subl.ns.)”. Datorită secetei prelungite, nu numai oamenii aveau de suferit ci și animalele de muncă sau de subzistență familială. Într-un alt studiu, din primul volum, am descris situația de atunci dar am și citat din numeroasele adrese sosite la Prefectura Vaslui și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
automat și rezolvarea problemelor ci, numai le constata. Iată ce mai spuneau ipocriții de atunci: „...din punct de vedere economic, situația județului nostru este dezastruoasă. Astfel, recolta de porumb este compromisă total așa cum se scontase pe timpul verii. Populația suferă din cauza secetei fapt constatat atât în județ cât și în oraș unde se resimte lipsa pânei și a făinei de porumb”. Deoarece comuniștii cunoșteau mai vechea modă a „țapului ispășitor”, au găsit rapid și „vinovații” dar și pe „profitorii” situației grele crate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a județului nostru a influențat mult asupra factorului politic astfel că am întâmpinat multe greutăți în campania electorală din partea comunelor și satelor în care opoziția avea nuclee organizate. Această situație a fost exploatată la maximum de reacțiune aruncând toate urmările secetei precum și specula cu alimente în plină creștere (1 kgr. de porumb - 20.000 lei) pe seama Guvernului (subl.ns.)”. După cum se va vedea în episoadele următoare, „reacțiunea” avea mare dreptate atunci când acuza guvernul de incompetență. Acest lucru va fi demonstrat pe parcursul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
câteva propoziții relativ la „lămurirea tinerilor și tinerelor”. Nimic, în afară de doar câteva rânduri incerte care (în cel mai autentic stil comunist) încearcă să spună ceva fără a aduce explicații. b. „F.N.T.D.R. a organizat meetinguri și întruniri” Într-un județ devastat de secetă și foamete exact asta și trebuia: „meetinguri și întruniri”. Bine nțeles că cei care le susțineau aveau burdihanele ghiftuite bine dar cum demagogia era la ea acasă, nu era prea mare „efortul” acestor gălăgioși și ostentativi oratori școliți pe la cursurile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
reconstrucției activitatea Consiliului Județean al F.N.T.D.R.-ului a fost aproape inexistentă. În instrucțiunile primite de la centru ni se cerea ca toate organizațiile din Federație să ducă activitate pe linia C.A.R.S.ului (comitetul de ajutorare a regiunilor bântuite de secetă, n.n.). CARS-ul nu a dus activitate la începutul lunii (noiembrie, 1946, n.n.) iar în acel timp când am luat legătura prin reprezentantul Federației s’a hotărât să delegăm un număr de tineri pentru colectele publice ce vor fi organizate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
luat în seamă și anume unele detalii interesante referitoare în special la lumea satului vasluian din acele timpuri. Iată ce raporta Bălteanu celor de la Iași: „...județul nostru este COMPLECT (subl.ns.) lipsit de alimente necesare populației. (...). Populația suferă rău din cauza secetei (subl.ns.) fapt constatat atât în județ cât și în oraș unde se resimte lipsa pâinei și a făinei de porumb. Populația orașului cât și cea dela țară umblă zilnic pe la autoritățile comunale pentru a cere alimente (subl.ns.)”. La
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prin Convenția de Armistițiu, rușii nu au scăzut niciun cent. Mai mult de atât, aceștia au prevăzut în mod expres rambursarea acestei sume numai în mărfuri ale căror prețuri le fixaseră tot ei. În planul lui Stalin nu intrase, desigur, seceta din anul 1946 și nici foametea din 1947. Prin urmare, aruncase întreaga responsabilitate noilor autorități românești „alese”. Cu toate că, oficial, fuziunea tineretului comunist cu cel socialist va fi realizată abia în anul 1948 și definitivată în 1949, în toate documentele anului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a organizației este fabrica, întreprinderea sau sectorul, (subl.ns.) dar pentru a nu călca statutul înainte de a trece la organizarea grupelor, am cerut lămurirea C.C. (comitetul central, n.n.), rugându-vă să binevoiți a preciza”. b. „De ce nu s’a transformat seceta într-un dezastru național” 90 Educație și Cultură are un responsabil La data de 26 mai 1947, o altă „secție” a UTM-ului și anume cea de „educație și cultură”, trimitea tot la București un „raport de activitate dela 26
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la Scânteia din acea perioadă, după mișcarea din decembrie 1989. Continuându-și expozeul, Bighiu a mai scris următoarele: „... dela C.C. al U.T.M. am primit două teze: <<Cum întâmpină tineretul ziua de 1 Mai>> și <<De ce nu s’a transformat seceta într’un dezastru național>>”. Ne am fi bucurat dacă am fi găsit cusută la dosar „teza” referitoare la dezastrul național „evitat” de comuniști pentru a readuce în actualitate minciunile debitate de aceștia relativ la acest fenomen tragic. La punctul 5 din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]