3,395 matches
-
Dacă am fi un popor de ciobani, am pune mâna pe ciomag. În varianta modernă, miorița lae își prevestește propria moarte: „Stăpâne, stăpâne, / Cheamă și doi câne: / Unul pechinez, / Altul maidanez. ” * Granițele noastre sunt perfect securizate: a) sunt pline de securiști; b) prin ele nu trec decât infractorii. * Cuvintele zboară din gură-n gură ca pasările din creangă-n creangă. * Cei ce-ți bagă binele pe gât urmează să-ți scoată ochii. * Banii nu aduc fericirea, dar nici lipsa lor nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
care aflăm ulterior că nu era membru al niciunui parlament, ci senator al mișcării legionare!) și alte personaje dubioase îl atrag într-un joc de-a șoarecele și pisica, în care singurii oameni care îl pot ajuta sunt doi foști securiști, Mircea Ciobârlă și Ve. Vasile, ei înșiși vizibil intimidați de forțele oculte care au pus ochii pe eroul nostru. (De ce tocmai pe el? Un alt amănunt pe care nu-l vom afla niciodată...) Pe lângă intriga populată din belșug cu foști
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
și Ve. Vasile, ei înșiși vizibil intimidați de forțele oculte care au pus ochii pe eroul nostru. (De ce tocmai pe el? Un alt amănunt pe care nu-l vom afla niciodată...) Pe lângă intriga populată din belșug cu foști și actuali securiști, legionari, protocroniști și agenți secreți, romanul mai conține și o bizară trecere în revistă a istoriei românilor, văzută din perspectiva dihotomiei ortodoxie-naționalism. După câteva zeci de pagini de divagații despre a doua și a treia Romă, antisemitismul lui Hasdeu, influența
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
Un Certain Regarde Cannes 2006) ex-utecistă, dar, și a fratelui ei Lalalilu, pionier, are firescul celor care se întîmplă în jur și fascinul care decurge din descoperirea miracolului în banalul cotidian investit inițiatic. O fată este îndrăgostită de fiul unui securist, dar, după ce este mutată din motive disciplinare la o școală profesională și face cunoștință cu alt tînăr, fiu dintr-o familie cu probleme politice, suspectată de dizidență, se decide să fugă în străinătate cu acesta. Întreaga tevatură îl face pe
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
de cartier pentru darurile pe care le trimite de peste mări familiei. Nu este aceasta un East-Side Story de succes? Cătălin Mitulescu reușește să decupeze ceea ce este surplus, urmărind un fir narativ cu mici ramificații care fac tabloul vieții cotidiene, unde securistul se învecinează primejdios și hilar în același timp cu oamenii simpli împărțind de fapt aceeași mizerie, unde Tarzan, băiatul rrom (probabil) își găsește firesc locul alături de prietenii săi Lalalilu și Vasilică, fără lecții de catehism politically correct, unde evenimentele grave
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
a rezistat pînă tîrziu, pînă prin ’58, am văzut și eu trupe de securitate grupate la noi, la pri măria din Rătești. Au plecat de acolo spre Țara Codrului... Știu și eu cînd l-au lichidat pe Blidaru. Au trîntit securiștii un chef ca la cîștigarea unui război! Trei zile le-au cărat vin, slănină și cîrnați Geiger și Baumgartner și tot nu i-au săturat. Eram numai urechi. Nu Înțelegeam: cum putuseră niște inși izolați să țină piept regimului stăpînitor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
apropiați din liceu și profesorului meu de română și latină, Valentin Tăutu. — Cum ți-am spus, a reluat tata, am aflat chiar de la soldați cum a fost Împușcat Vasile Blidaru. I-au Întins o cursă. Văzînd că nu-l prind, securiștii s-au apucat să ares teze oamenii de prin sate pe la care trăgea el ori În curtea cărora fusese zărit. Și așa l-au ridicat și pe bărbatul unei femei din Huta, satul ține de Băița de sub Codru, În Mara
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
așa l-au ridicat și pe bărbatul unei femei din Huta, satul ține de Băița de sub Codru, În Mara mureș. Femeia s-a dus la Securitate propunînd un tîrg: „Eli berați-mi bărbatul că vi-l dau prins pe Blidaru!“ Atunci, securiștii i-au făcut femeii În casă o instalație cu baterii și cu un fir Întins În sus pînă la ieșirea pe gura hornului, la un bec mic de lanternă. Blidaru nu dădea pe la gazdele lui decît noaptea. S-au Înțeles
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la Radio Europa Liberă. CÎnd, după 1989, mult după captivanta povestire a părintelui meu, am citit documente despre asasinarea lui Vasile Blidaru, am constatat că versiunea lui se deosebea cu un singur amănunt de cea a unui martor ocular, un securist ce participase la operațiune și care s-a destăinuit În Informația zilei din Satu Mare: beculețul de la gura de sus a hornului era Înlocuit de o sonerie activată Într-o ascunzătoare a comandoului. Înclin să cred că au fost declanșate ambele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
casa lui. În rest, i-a iritat doar și și-a bătut joc de bolșevici. Legendele Îl preumblă peste tot prin Întinșii codri ai Silvaniei, atribuindu-i doar isprăvi justițiare, gesturi caritabile și multe farse curajoase: masa luată incognito cu securiștii, bilețele semnate cu numele lui limpede și Întreg, lăsate pe sub dosare la ședințele de partid la care participa deghizat, Înspăimîntarea activiștilor pe care, la cîte o nuntă, la cîte o băută, Îi surprindea și-i obliga, sub ochiul vigilent al
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
edituriiă, voi reveni pe larg cu alt prilej. Vreau doar să public trei documente „noi“, găsite printre cele 1.685 pp. primite de mine de la CNSAS în toamna asta. Le reproduc întocmai, în ordine cronologică, cu precizarea că, foarte probabil, securiștii ieșeni ceruseră omologilor lor clujeni date despre Adrian Marino pe 9 ianuarie 1985, ca urmare a audienței obținute de mine la Securitatea Iași, pe 3 ianuarie. Cu acordul lui Adrian Marino, am solicitat atunci Securității să-și precizeze cât mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Tismăneanu consideră „Jurnalul Național“ din alt aluat și de ce a colaborat acolo. Mă rog, Voiculescu iese bine terfelit din carte. Și mi-a plăcut teribil comparația cu personajul din filmul lui Porumboiu, A fost sau n-a fost?, acel fost securist, actualmente afacerist, care intervine telefonic să-i pună la punct pe „revoluționari“. Cortina de ceață m-a intrigat, m-a informat, m-a făcut să râd. Cred că e de ajuns pentru o carte de dialoguri relaxate. Vladimir Tismăneanu, Mircea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
să se deplaseze mai încolo. Ți-ar face plăcere să zăbovești la vinuri, dacă niște tineri aparent alcoolizați nu și-ar vorbi tare și nesărat, pe deasupra capului tău frământat de gânduri demiseci. E preferabilă, fără îndoială, ipostaza foștilor activiști și securiști, care aveau magazinele lor, cu circuit închis, lăsând prostimea proletarizată să se calce în picioare, la magazinele de Stat. E de invidiat situația unor miliardari de astăzi, care își rezolvă aceste trebușoare fie prin raiduri personale în capitale occidentale, fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Circulau zvonuri în rândul emigranților că, dacă vor, românii te mai țin puțin pe acolo chiar dacă ai pașaport franțuzesc, pentru ei nu contează, atât timp cât mai aveai și cetățenie română, cum era și cazul meu, lucru care mă înspăimînta groaznic, bașca securistul care, dacă mă urmărea, cum circulau alte zvonuri că se întîmplă când te întorci pentru prima dată după ce ai părăsit țara, și ăsta era iar cazul meu, ofticat că a fost lăsat planton la hotelul din Poiană, unde camera mea
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
a fost lăsat planton la hotelul din Poiană, unde camera mea figura ocupată și geanta mea cu lucruri aștepta degeaba pentru că atunci în taxi, n-am fost deștept să fi comandat: "înapoi la hotel", ar fi intrat în panică el, securistul. Geanta a indus-o în eroare pe femeia de serviciu, care i-a raportat securistului - care m-ar fi urmărit, dacă zvonurile ar fi fost adevărate - că nu am părăsit hotelul și imaginați-vă în ce panică ar fi intrat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mea cu lucruri aștepta degeaba pentru că atunci în taxi, n-am fost deștept să fi comandat: "înapoi la hotel", ar fi intrat în panică el, securistul. Geanta a indus-o în eroare pe femeia de serviciu, care i-a raportat securistului - care m-ar fi urmărit, dacă zvonurile ar fi fost adevărate - că nu am părăsit hotelul și imaginați-vă în ce panică ar fi intrat ăla, când nu m-ar fi văzut ta autocar în dimineața plecării, gîndindu-se că cine știe ce
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
serviciu, la vreun băruleț, pleca și Cuța Moni la futut direct ca să nu se lase mai prejos. De multe ori Nadir chiar avea treabă, că era implicat în tot felul de afaceri necurate, cu armament cred, și combina cu niște securiști tot felul de bișnițe, cum se zicea business-ului pe vremea aia, dar Monicuța mea tot la futut, ca să fie sigură că nu pierde la socoteală, parcă era concurs, care fute mai mult pe blat. Cu toate că Nadir trăia de o
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cu această atitudine. Am dormit neîntors până la Constanța, după ce i-am dat suta comandantului, care nu s-a abținut să nu mă certe. "Bine, domnule, de ce nu ai venit direct la mine, că rezolvam treaba direct, fără să mai afle securistul ăla de la Atena." Și el avea dreptate, nu putea fi cineva în post în străinătate fără să fi fost al lor. Al băieților cu ochi albaștri. La sosire pe Kogălniceanu, pe când mă învîrteam după un taxi, a venit la mine
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
sosire pe Kogălniceanu, pe când mă învîrteam după un taxi, a venit la mine și umflatul de ghid să-mi reproșeze: "De ce nu mi-ai spus, domne, că ai pașaport franțuzesc, că aranjai totul cu mine, fără să mai plătești și securistului ăla de pilot." Până și el s-ar putea să aibă dreptate. Nu știu dacă și piloții de pe cursele externe nu dădeau cu subsemnatul. Am schimbat niște bani la el, la ghid, să-l bucur puțin, că nu eram prea
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
două sute de fleici și o sută de mici, de sfârâia hotelul ăla până spre dimineață și reclamau turiștii mai mult mirosul de friptură decât zgomotul de petrecere. Da' nu-i făcea nimeni nimic tipului. Cred că pe deasupra mai era și securist, altfel nu-mi explic... Cam așa vorbea despre mine cineva, persoană importantă, becher, nu dau nume, acum vreo cinșpe ani. Toți care nu mâncaserăm salam cu soia eram securiști, trebuie să fi fost, altfel nu se putea, nu aveai cum
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
-i făcea nimeni nimic tipului. Cred că pe deasupra mai era și securist, altfel nu-mi explic... Cam așa vorbea despre mine cineva, persoană importantă, becher, nu dau nume, acum vreo cinșpe ani. Toți care nu mâncaserăm salam cu soia eram securiști, trebuie să fi fost, altfel nu se putea, nu aveai cum să pleci și să te întorci "cînd vrea mușchii tăi". în realitate, situația era ca-n bancul ăla cu Măria care mulgea vaca și în apă se vedea invers
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
din 1 mai 2006, cu titlul „La 90 de ani sunt un om fericit”. Iată conținutul articolului în cauză: „Profesorul Alexandru Mânăstireanu are 90 de ani și se consideră un om fericit, chiar dacă a făcut război „și pentru alții”, iar securiștii l-au încolțit de multe ori, terorizându-l psihic. Ieșit la pensie acum 32 de ani, bătrânul profesor trăiește într-o casă din Bârlad, și fiecare zi este pentru el un motiv de bucurie, pentru că savurează căldura fiecărei raze de
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cu rafturi pline de cărți și reviste. Acesta este locul în care își duce viața în liniște, trăind din lumea amintirilor, profesorul Alexandru Mânăstireanu, un bătrân vioi, cu o minte uimitor de limpede, nealterată nici de război și nici de securiștii care i-au făcut viața amară în trecut. Mulți bârlădeni poate l-au uitat: a ieșit la pensie acum 32 de ani, după 37 de ani în care a pus condeiul în mână atâtor generații de elevi. Profesorului însă nu
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mi l-ar putea face cineva, să îmi văd cartea publicată”, spune cel care a fost pe rând, învățător și profesor de limba română și istorie. Își amintește cu oarecare neplăcere de anii comunismului, de teroarea pe care o instauraseră securiștii. Nu a fost membru de partid decât foarte puțin timp și acest lucru l-a costat foarte mult. „Pe 26 aprilie 1963 eram candidat pentru a fi membru de partid, deși nu asta voiam. M-au pus să scriu motive
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a fost iertată de încă 2 ani ce-i mai fuseseră dați, ca semn de mărinimie a statului comunist, cu intenția de a fi racolată de Securitate și a fi folosită în scopuri perfide. Autoarea rezistă tuturor presiunilor și, când securiștii și-au dat seama că nu acceptă și nici nu poate fi informatoare-turnătoare, este apostrofată astfel: „Nu ești bună de nimic! Du-te și te spânzură!”. Sigur, nu era bună pentru scopurile josnice ale stăpânirii tiranice, însă tocmai această apreciere
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]