3,082 matches
-
un halou luminescent, ca la Redon, Aman Jean sau Carrière; fie prin grafisme curbilinii, japonizante, ca la nabiști; fie prin pregnante corespondențe cu simbolismul literar, trăsătură propie lui Thorn Prikker, Xavier Mellery sau Fernand Khnopff; fie printr-un amestec de simbolism, manierism, istoricism, academism sau populism, ca la un von Stück, von Hebermann, Max Klinger, Const. Meunier ș.a., orientare denumită uneori și "pseudo-simbolism"33. Avantajul formulelor lui Paul Constantin constă în faptul că nuanțează complexitatea unui fenomen care nu poate fi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arta plastică europeană a sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Fenomenul simbolisto-decadent este mai bine pus în valoare prin hașuri analitice care să nu diminueze, să îndepărteze artificial ansamblul la care participă. Faptul că ne referim la simbolism sub mai multe ipostaze necesită o analiză atentă a contextelor, a filiațiilor și a afinităților. I.3. Există o artă decadentă prin ea însăși? Dacă există un acord de principiu al istoricilor de artă asupra faptului că simbolismului în artele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
referim la simbolism sub mai multe ipostaze necesită o analiză atentă a contextelor, a filiațiilor și a afinităților. I.3. Există o artă decadentă prin ea însăși? Dacă există un acord de principiu al istoricilor de artă asupra faptului că simbolismului în artele plastice nu-i poate fi asociat un stil particular, în schimb, decadentismul ca fapt de stil în artele plastice nici nu intră în discuție, astfel încât încercarea lui John Reed de a identifica trăsăturile unui stil decadent în artele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin descompunerea obiectului în componente ale luminii, dizolvându-i contururile. În cazul simboliștilor, nu atât diviziunea culorii sau efectele de lumină contează, cât faptul că pictura devine expresia unei état d'âme, a unor stări intraductibile, insondabile, ineluctabile; în plus, simbolismul este o artă a simbolurilor incarnate. Simbolismul s-ar cantona altfel sub aspect formal în imprecis, pe când decadentismul urmează o logică narativă, pornind de la nivelul reprezentării realiste, prin a distruge ordinea compoziției în fragmente independente. Recuperarea unității, a ordinii compoziționale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dizolvându-i contururile. În cazul simboliștilor, nu atât diviziunea culorii sau efectele de lumină contează, cât faptul că pictura devine expresia unei état d'âme, a unor stări intraductibile, insondabile, ineluctabile; în plus, simbolismul este o artă a simbolurilor incarnate. Simbolismul s-ar cantona altfel sub aspect formal în imprecis, pe când decadentismul urmează o logică narativă, pornind de la nivelul reprezentării realiste, prin a distruge ordinea compoziției în fragmente independente. Recuperarea unității, a ordinii compoziționale a întregului solicită un act de interpretare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contururilor dizolvate. Whistler i-a învățat pe pictori să sugereze starea de spirit eclipsând detaliul precis. Impresioniștii au încercat să reînvie impresiile naturale prin dizolvarea imaginilor în componente de lumină, prin renunțarea la marginile clare și clar-obscurul din pictura academică. Simbolismul a căutat imagini care să evoce reacții obscure. Dar stilul decadent, păstrând în același timp un mod realist de a reda imaginile, a încălcat convențiile formale prin spargerea compozițiilor în părți independente, chiar contradictorii, a căror ordine și semnificație puteau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modalitatea clasică de lectură a unui text. Pe acest procedeu de transfer a imaginii în text și invers, ekphrasis-ul, se întemeiază o hermeneutică particulară, cu atât mai mult cu cât există o afinitate constitutivă care prezidează colocviile subtile, elevate, dintre simbolism în artele plastice și literatură. Raportul dintre text și imagine se cere reconsiderat din pespectiva unei realocări a imaginii într-o sintaxă specifică. Propunerea teoretică lui John Reed, ilustrată cu pictori și graficieni ca Gustave Moreau, Aubrey Beardsley, Fernand Khnopff
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în L'Independance roumaine. Elena Mateescu îi dedică un studiu acestui critic de artă pe nedrept uitat, "Cronicile pariziene ale Mariei Bengescu", publicat în Studii și Cercetări de Istoria Artei (Seria Artă Plastică), evidențiind locul semnificativ pe care-l ocupă simbolismul și mai ales Gustave Moreau în preocupările acesteia: "Tendințele simboliste, ce ocupau încă în arta primului deceniu de după 1900 un loc însemnat, fuseseră prefigurate de opera singulară a lui Gustave Moreau. Maria Bengesco se ocupă de muzeul Gustave Moreau după
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
miturile unei istorii, atracția manifestă pentru poezia simbolică a Bibliei" și arătând că expresivitatea culorii este "partea originală" a talentului său, iar "măreția morală" țelul suprem al aspirațiilor sale"38. Gustave Moreau este considerat ca unul dintre părinții fondatori ai simbolismului, socotit decadent sau simbolist avant la lettre, recuperat ulterior ca precursor al suprarealismului de către André Breton. Pictura lui Moreau se află la intersecția picturii romantice, picturii academice și a noii sensibilități artistice care va ecloza la sfârșitul secolului în mișcarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stilistic care se face ecoul unui mixtum compositum mitologico-esoteric. Pictorul nu este interesat de construcția minuțioasă a unor scene istorice, ci de spații exotice, imaginare, întrebuințând elemente disparate ale unor mitologii care nu au aproape nimic în comun în afara unui simbolism difuz și pletoric. M. Bengesco opinează că Moreau rămâne profund îndatorat picturii quatrocentiștilor și a venețienilor Carpaccio și Bellini, iar de la primitivi îl influențează somptuarul și fastul decorativ în pictură, fapt pe care-l reflectă și personajele sale mitice: Europa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cum un intelectualism atât de subtil i-a adus uneori, pe bună dreptate, epitetul de pictor "literar", calificare pe care o respingea și care îl făcea să sufere 50. Acest fapt precizează și mai bine relația aproape simbiotică pe care simbolismul și decadentismul o întrețin cu celelate arte și în special cu literatura, ca spații afine de rezonanță. În articolul său, "Gustave Moreau", publicat în revista Rampa în 1911, D. Karnabatt distinge pictura lui Moreau, pe care nu o numește direct
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu celelate arte și în special cu literatura, ca spații afine de rezonanță. În articolul său, "Gustave Moreau", publicat în revista Rampa în 1911, D. Karnabatt distinge pictura lui Moreau, pe care nu o numește direct simbolistă, dar o asociază simbolismului, de pictura academică de inspirație greco-latină, de impresionism și postimpresionism, de pictura realistă, naturalismul unui Corot de pildă. Arta lui Moreau ar fi una intelectuală, idealistă și ezoterică, deschisă unei hermeneutici adecvate, presupunând un anumit estetism ermetizat. Anecdotica și alegorismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cioflec evidențiază o linie de evoluție a picturii sale de la vis la viziune, de la legendă la poezie, prin disocierea treptată de realitate, care alunecă într-un plan secund, adesea cel al economiei strict tehnice a limbajului pictural. Fapt definitoriu pentru simbolism, pictorul pictează idei trecute prin filtrul oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realului și interesul canalizat exclusiv de redarea luminii pe pânză. Expresie a supremației artei asupra naturii, dar și a unei sensibilități care se conturează problematic odată cu pierderea Euridikei, alegerea unui personaj mitologic ca Orfeu devine emblematică pentru modul în care simbolismul se inserează în modernitate. Sfârșitul tragic al eroului-poet corespunde sinuciderii lui Narcis, precursor al dandy-iilor sau nebuniei Ofeliei, evenimente similare unei sensibilizări a materiei care incorporează printr-un animism liric substanța acestor personaje. De asemenea, o posibilă temă decadentă este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nesupunere față de realismul dominant, alăturându-se voinței de abstractizare a simboliștilor"62. În acest fel, Puvis de Chavannes redă pictura unui hieratism capabil să genereze misterul și un efect de distanțare, de elongație nedeterminată în spațiul fără frontiere al reveriei. Simbolismul lui Puvis de Chavannes nu se tulbură niciodată, nu admite infiltrația unui element alienant, păstrându-se departe de sensibilitatea decadentă, dar creând un spațiu propice interferențelor cu sensibilități afine. II.3. Arnold Böcklin Voga pe care a cunsocut-o Arnold Böcklin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ai asculta o muzică fină și extraordinar de frumoasă"74. Dincolo de îndreptățitul entuziasm al pictorului român putem observa ceea ce am putea numi o impresie sinestezică pe care aceste tablouri o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările pictorului englez reclamă o calificare superioară a privirii educate, deschizând către o percepție asociativă în cea mai bună tradiție simbolistă. Orizontul aperceptiv este redimensionat de această nouă sensibilitate sinestezică, efectul contemplării relevând capacitatea de a marca aproape simultan și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se va dispensa însă de subiectul mitologic, reținând mai degrabă o notă alegorică de efect decorativ și coregrafia gestuală care întreține o atmosferă de mister. În monografia pe care i-o consacră pictorului, Patrick Bade nu ezită să-l afilieze simbolismului și sensibilității fin de siècle: "Cu toate acestea, în ochii noștri el pare să fi fost una dintre figurile cele mai reprezentative ale mișcării simboliste și a acelei stări de spirit universale numite "fin-de-siècle"81. Tot el subliniază succesul extraordinar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între pictura acestuia și aceea a lui Gustave Moreau. "Plasați într-un raport de echivalență, Moreau și Burne-Jones fac schimb de trăsături, pentru a forma imaginea unică a unui ideal pictural de pictură "poetică" așa cum este el configurat de către scriitori. Simbolismul încarnat de Moreau se regăsește într-un raport de sinonimie cu prerafaelitismul reprezentat de Burne-Jones"83. Frăția prerafaelită (Pre-Rapahelite Brotherhood)84 fondată la Londra în 1848 se bazează la început pe prietenia și admirația reciprocă a trei tineri artiști, William
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Modern Painters, pentru a se desolidariza ulterior de ei. De altfel, grupul ca atare nu rezistă decât până în 1853-1854. Grupul scoate și o revistă, The Germ, în care arta plastică, literatura și poezia întrețin complicitățile care vor contribui la afirmarea simbolismului și decadentismului. Ies din păcate numai trei numere și cu un impact mult mai mic decât îl vor avea The Yellow Book sau The Studio la sfârșitul secolului. Nu tehnica îi va separa de artiștii victorieni, tradiția renascentistă se păstrează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XIX. Exemplul cel mai cunoscut rămâne Ciclul lui Perseu inspirat de poemul lui William Morris, Paradisul terestru. Rapetti consideră că el este cel care introduce "spiritul Renașterii italiene în cultul quattrocentesc care marcase debutul său"91, fapt care va influența simbolismul anilor 1890 și nu numai. Burne-Jones abordează o mulțime de teme mitologice, majoritatea necreștine. O interesantă paralelă între biografia și pictura sa o realizează Patrick Bade, etapa unei iubiri extraconjugale tumultoase, traumatizante cu episodul unei tentative de sinucidere lamentabil eșuate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabloului. Perspectiva receptării, așa cum o configurează Petică, chiar în absența conceptelor care să o precizeze mai clar, face loc la trei direcții: una academică, "tehnica și concepția obișnuită" de care Klimt se distanțează, una a receptării de suprafață, pentru care simbolismul pervaziv acționează deja, producând o emoție estetică revendicată de compoziția simbolisto-decadentă în registrul "misticismului", un derivativ al sentimentului religios și o receptare a tabloului ca operă simbolisto-decadentă pe baza unei afinități care solicită o analitică la confiniile cu meditația filozofică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
își întinde capul ca pentru a sorbi din această cupă, în timp ce corpul său înscrie o spirală în zona pubiană a zeiței. Este forța sexualității care imprimă energie vitală, care generează viața și o consumă în egală măsură. "Klimt îi exploatase simbolismul în mod defensiv în cazul Atenei, agresiv în al Nudei Veritas, seducător în al șerpilor de apă. [...] Hygeia, ea însăși o transformare antropomorfă a șarpelui, îi oferă acestuia potirul Lethei pentru a bea din lichidul său primordial"100. Hygeia ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituie pictura murală a mânăstirilor, însă criticul împărtășește o viziune eclectică asupra viitorului artelor decorative în România, care ar trebui să mixeze neobizantinismul cu prerafaelitismul și tehnicile decorativiste ale lui Gustave Moreau și Puvis de Chavanes, ambii considerați precursori ai simbolismului. "La această întrebare vom răspunde fără teamă cu o dezmințire că prima sarcină a artei românești va fi să se inspire din arta populară byzandi (bizantină, n.a.) existentă. Vechile școli de zougraves au lăsat pe pereții des bissériques (bisericilor, n.a.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
actuale", extazele fiind generate de o pietate mai mult poetică decât religioasă, cum concede criticul. Visul și extazul indică aici nu doar o tradiție religioasă, un pietism monastic ortodoxist, ci mai degrabă un misticism estetizat în laboratoarele și cu alchimia simbolismului, de fapt, o nouă sensibilitate modernă asociată unui revival al artei bizantine, reconsiderate în contextul modernității. Peisajele românești și arta populară oferă o sursă de inspirație inepuizabilă, iar printre primii cu sentimentul configurării unui complex identitar se află menționați Nicolae
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu timbre printre cele mai frumoase din lume. Cât despre bilete de bancă, criticul îl menționează pe cel proiectat de Grigorescu, proiect reprodus de Kunst für Alle la München și refuzat ca fiind prea artistic. III.2. Arta decorativă și simbolismul Ioana Vlasiu remarca faptul că o parte dintre piesele de colecție ale lui Nicolae Grigorescu expuse la Muzeul Nicolae Grigorescu din Câmpina invocă un gust japonizant care nu era numai al pictorului, ci și al epocii 133. Într-un articol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]