4,326 matches
-
noi posibilități în descrieri sonore, incepand cu epoca barocului. Exemplul cel mai convingător este Antonio Vivaldi, cu ale sale concerti grossi, întitulate Anotimpurile, precedate de câte un sonet explicativ. Dar, înflorirea muzicii programatice o datorăm romanticilor, impulsionați de Beethoven prin simfonia Pastorala, uverturile Egmont și Coriolan. Hector Berlioz a ridicat programatismul la un adevărat principiu stilistic, prin plasticitatea puterii sale de expresie. Franz Liszt concepea programatismul că o artă cuprinsă între două noțiuni: program poetic și melodie caracteristică. Robert Schumann, nume
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
muzică universală, si George Enescu, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu, Alexandru Zira, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Theodor Rogalski, Theodor Grigoriu, din cea românească. Pentru a-și pune în aplicare conceptul programatic, muzicienii au ales, mai întâi, genurile tradiționale: suita, uvertura, concertul, simfonia, miniatură instrumentala, cvartetul. Dintr-o categorie specială, însă, face parte poemul simfonic, gen de bază al muzicii cu program, pe care - nu întâmplător - fondatorul, compozitorul Franz Liszt, îl intitula Symphonische Dichtung, având în vedere „ideea poetica”, forța esențială a genului
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
după Lamartine), Till Eulenspiegel, de Richard Strauss (după nuvelă lui Charles De Coster), suita Arlesiana, de G. Bizeț (după Alphonse Daudet), uvertura-fantezie Romeo și Julieta, de P. I. Ceaikovski (după Shakespeare), suita Peer Gynt, de Edward Grieg (după Henrik Ibsen), simfonia Harold în Italia, de H. Berlioz, Manfred, de Ceaikovski (după Byron), suita simfonica Hanul Ancuței, de Al. Zirra (după Sadoveanu), poemul simfonic Marsyas, de Alfonso Castaldi (inspirat din Metamorfozele lui Ovidiu) și multe altele. Istorie: poemele simfonice din ciclul Patria
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
și transfigurație și Așa grait-a Zarathustra, de Richard Strauss etc. Mitologie/Legende: poemele simfonice Orpheus, Prometheus, de Franz Liszt, Roată Omphalei, de Saint Saens, poemul simfonic Don Juan, de Richard Strauss, legenda dramatică Damnațiunea lui Faust, de Hector Berlioz, simfonia Faust, de Franz Liszt etc. Artele plastice: suita pentru pian Tablouri dintr-o expoziție, de Modest Musorgski (orchestrata de Maurice Ravel). Folclor (basme, legende populare, practici populare): poemul simfonic Tamara, de Mili Balakirev, suita orchestrala Șeherezada, de N. R. Korsakov, schițele
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
legende populare, practici populare): poemul simfonic Tamara, de Mili Balakirev, suita orchestrala Șeherezada, de N. R. Korsakov, schițele simfonice înmormântarea la Pătrunjel și Paparudele, de Theodor Rogalski, poemul simfonic Ursan, de Constantin Georgescu etc. Geografie (cu locuri și tablouri de natură): simfonia Alpilor, de Richard Strauss, simfonia Pastorala, de L. Van Beetoven, simfonia Harold în Italia, de H. Berlioz, poem simfonic O noapte pe Muntele Pleșuv, de Modest Musorgski, în stepele Asiei Centrale, de Alexandr Borodin, suita simfonica Priveliști moldovenești, de Mihail
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
simfonic Tamara, de Mili Balakirev, suita orchestrala Șeherezada, de N. R. Korsakov, schițele simfonice înmormântarea la Pătrunjel și Paparudele, de Theodor Rogalski, poemul simfonic Ursan, de Constantin Georgescu etc. Geografie (cu locuri și tablouri de natură): simfonia Alpilor, de Richard Strauss, simfonia Pastorala, de L. Van Beetoven, simfonia Harold în Italia, de H. Berlioz, poem simfonic O noapte pe Muntele Pleșuv, de Modest Musorgski, în stepele Asiei Centrale, de Alexandr Borodin, suita simfonica Priveliști moldovenești, de Mihail Jora, suita Munții Apuseni, de
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
orchestrala Șeherezada, de N. R. Korsakov, schițele simfonice înmormântarea la Pătrunjel și Paparudele, de Theodor Rogalski, poemul simfonic Ursan, de Constantin Georgescu etc. Geografie (cu locuri și tablouri de natură): simfonia Alpilor, de Richard Strauss, simfonia Pastorala, de L. Van Beetoven, simfonia Harold în Italia, de H. Berlioz, poem simfonic O noapte pe Muntele Pleșuv, de Modest Musorgski, în stepele Asiei Centrale, de Alexandr Borodin, suita simfonica Priveliști moldovenești, de Mihail Jora, suita Munții Apuseni, de Marțian Negrea, schița simfonica Vârful cu
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
bucură de mare audiență în rândul melomanilor, atât al celor cultivați, interesați, cât și al celor cu mai puțină aplicare spre artă sunetelor. Sălile devin pline atunci cand afișele anunță Tablourile dintr-o expoziție, a lui Musorgsky, poemele lui Richard Strauss, simfonia Fantastică, a lui Berlioz, suita Șeherezada, suita din baletul Romeo și Julieta, de Prokofiev. Absolutizarea importanței programatismului are limite. Auditoriul, obsedat de subiect, poveste, text, se îndepărtează de puritatea imaginii sonore, îi constrânge imaginația, puterea creatoare și sentimentală (vor trece
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
metafora destinului, structurată sub forma unui monolog (solilocviu - enunțul este centrat exclusiv asupra locutorului care își exprimă reflecțiile, intențiile, opiniile, făcând abstracție de prezența altui personaj; el accentuează singurătatea ființei într-o lume, paradoxal, a comunicării), e „un fel de simfonie a cuvintelor - lirică și întunecată, pe tema limitelor însingurării”, condiție tragică a ființei contemporane, „nemaipomenit de singure”. Didascaliile implică autorul în structura textului, transformându-l într-un personaj-martor alături de Pescarul I și II, care întregesc perspectiva mitică a tragediei: . Solitudinea
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
am fost repede zburată și de acolo, pe motiv de "dușman de clasă"! Am făcut școala de Muzică. Ella Urmă și Felicia Tarnavschi mi-au fost profesoare. Am fost solistă, prima oară, la șaptesprezece ani, în partitura de alto din Simfonia a IX-a de Beethoven. Am intrat și în corul Operei. Trebuia să trăim... Conservatorul ieșean s-a redeschis abia în 1960. Primii trei ani, Viorica i-a urmat acolo, apoi, odată cu intrarea în marile competiții internaționale, s-a transferat
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
actul III în care trebuia să fiu foarte activă, am re gândit-o din mers, mi s-a dat un baston și așa am terminat spectacolul. Mă pufnea și râsul: eu cu baston, Germont cu baston, Grenvil cu baston... Era simfonia celor trei bastoane! Să știi însă că nu mi-a căzut nasul, pentru că nu aveam mentali tatea asta, deși multă lume m-a judecat. Eu mi-am făcut doar meseria. — Anul următor, în 2000, ați cântat tot acolo Povestirile lui
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Mulhouse, Colmar... — Dirija Francesco Molinari-Pradelli, de modă veche... Ce înseamnă "de modă veche"? — Ca și Gavazzeni, știa toată tradiția, te ajuta, te urmărea... — Deci dirijori eminamente de operă, care vor să pună cântărețul în valoare, nu să-și facă ei simfonia lor personală. — Se spune că Maestrul Tullio Serafin lucra în acest fel cu cântăreții. La Verona eu am cântat cu mulți dirijori așa: Oliviero de Fabritiis, Peter Maag ăcu care am făcut și Idomeneo)... — După a doua producție de Carmen
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
imense fresce sonore, această muzicalitate a textului condiționând și orientarea demersului analitic. între Răscoala, dramatică epopee a destinului țăranului, simbol al unei colectivități însetate până la patimă de pământ, simbol al energiilor de care dispune el în contact cu pământul și Simfonia nr. 5 în do minor op.67 a lui Beethoven, supranumită Simfonia destinului (al cărei mesaj ar putea fi acesta: cădem doar pentru a învăța cum să ne ridicăm), există posibile analogii. Laitmotivul simfoniei invocate este - după mărturisirea compozitorului - fatuum-ul
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
între Răscoala, dramatică epopee a destinului țăranului, simbol al unei colectivități însetate până la patimă de pământ, simbol al energiilor de care dispune el în contact cu pământul și Simfonia nr. 5 în do minor op.67 a lui Beethoven, supranumită Simfonia destinului (al cărei mesaj ar putea fi acesta: cădem doar pentru a învăța cum să ne ridicăm), există posibile analogii. Laitmotivul simfoniei invocate este - după mărturisirea compozitorului - fatuum-ul, forța imanentă, care, atârnând deasupra capului ca sabia lui Damocles, împiedică năzuința
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
el în contact cu pământul și Simfonia nr. 5 în do minor op.67 a lui Beethoven, supranumită Simfonia destinului (al cărei mesaj ar putea fi acesta: cădem doar pentru a învăța cum să ne ridicăm), există posibile analogii. Laitmotivul simfoniei invocate este - după mărturisirea compozitorului - fatuum-ul, forța imanentă, care, atârnând deasupra capului ca sabia lui Damocles, împiedică năzuința de fericire să-și atingă țelul. Laitmotivul din Răscoala, țelul tuturor năzuințelor și totodată piedica în calea fericirii, este pământul. Acel pământ
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
Lache Grădinaru, Cosma Buruiană, dar nu de țărani. Astfel, „caracterul simfonic al acestui roman, spiritul savant al orchestrației lui literare” , poate fi cel mai clar demonstrat pe desfășurarea acestei teme, pe arhitectonica concretă a „problemei țărănești”. La nivel arhitectonic, atât simfonia, cât și romanul se compun din patru momente (secvențe). Prima parte a Simfoniei - Allegro con brio - apare ca un mare prolog al întregii lucrări, în care compozitorul german expune temele supuse dezbaterii. Celebrul motiv al celor patru note din debutul
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
roman, spiritul savant al orchestrației lui literare” , poate fi cel mai clar demonstrat pe desfășurarea acestei teme, pe arhitectonica concretă a „problemei țărănești”. La nivel arhitectonic, atât simfonia, cât și romanul se compun din patru momente (secvențe). Prima parte a Simfoniei - Allegro con brio - apare ca un mare prolog al întregii lucrări, în care compozitorul german expune temele supuse dezbaterii. Celebrul motiv al celor patru note din debutul simfoniei pare să conțină în el germenii unei sumbre predestinări. „Eu stau la
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
cât și romanul se compun din patru momente (secvențe). Prima parte a Simfoniei - Allegro con brio - apare ca un mare prolog al întregii lucrări, în care compozitorul german expune temele supuse dezbaterii. Celebrul motiv al celor patru note din debutul simfoniei pare să conțină în el germenii unei sumbre predestinări. „Eu stau la ușă și bat!” Acesta este apelul celebrului motiv al destinului, nucleul generator al întregii simfonii. Aici Beethoven ne dă exemplul genial de prelucrare motivică. Această plasmă ritmico-motivică de
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
german expune temele supuse dezbaterii. Celebrul motiv al celor patru note din debutul simfoniei pare să conțină în el germenii unei sumbre predestinări. „Eu stau la ușă și bat!” Acesta este apelul celebrului motiv al destinului, nucleul generator al întregii simfonii. Aici Beethoven ne dă exemplul genial de prelucrare motivică. Această plasmă ritmico-motivică de patru sunete, care apare în 28 de variante, cu un desen melodic ușor schimbat, va fi apoi descompusă în sunetele sale constitutive de a lungul întregii piese
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
variante, cu un desen melodic ușor schimbat, va fi apoi descompusă în sunetele sale constitutive de a lungul întregii piese muzicale. Tema a doua, în paralelă majoră (Mi bemol major), cu o evidentă notă eroică, constituie celălalt element esențial al simfoniei. într-o confruntare continuă cu tema principală este redată astfel lupta care se petrece în sufletul compozitorului pentru a învinge destinul. Uvertura romanului expune tema: „chestia țărănească”. înainte ca țăranii să intre în scenă, discuția din tren, care-l are
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
se transformă pe nebănuite, mai ales în această primă parte, într-un „veritabil oratoriu al glasurilor revoltei” . Se obține astfel, în structura de adâncime a textului, o creștere a tensiunii și un ritm din ce în ce mai alert, similar celui din partea întâi a simfoniei lui Beethoven. Scriitorul folosește o tehnică a contrastului și a contrapunctului, interferând și alternând planurile. Contrapunctul, ca expresie muzicală, se trage din latinescul „punctum contra punctum”. în Răscoala, fiecare punct își are contrapunctul, antipodul său. Zugrăvirea e polifonică, bazată pe
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
ca partea a doua să accentueze acțiunile țăranilor. Se remarcă trecerea de la desenul detaliat, relativ static și descriptiv, surprinzând contrastele în diversitate spațială - la zugrăvirea concentrată, febrilă, a atacurilor și a desfășurării lor temporale. Comparată această compoziție cu cea a Simfoniei destinului lui Beethoven, se pot 5 Șerban Cioculescu, Aspecte literare contemporane (1932-1947), Editura Minerva, București, 1972, p. 326 distinge diferitele părți după tempo-ul ce le caracterizează. După un adagio maiestuos urmează dramaticul allegro și, drept punct culminant, un presto
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
București, 1972, p. 326 distinge diferitele părți după tempo-ul ce le caracterizează. După un adagio maiestuos urmează dramaticul allegro și, drept punct culminant, un presto tumultuos. Finalul este un sfâșietor marș funebru. Succesiunea părților nu e însă a unei simfonii clasice, inversarea fiind cerută de viața însăși. Partea a doua a Simfoniei - Andante con molto - apropiată oarecum prin atmosfera lirică de Simfonia nr. 4, este viziunea măreției strălucitoare ce se conturează promițător în depărtări. Mersul lin, pulsul ritmic învăluit de
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
caracterizează. După un adagio maiestuos urmează dramaticul allegro și, drept punct culminant, un presto tumultuos. Finalul este un sfâșietor marș funebru. Succesiunea părților nu e însă a unei simfonii clasice, inversarea fiind cerută de viața însăși. Partea a doua a Simfoniei - Andante con molto - apropiată oarecum prin atmosfera lirică de Simfonia nr. 4, este viziunea măreției strălucitoare ce se conturează promițător în depărtări. Mersul lin, pulsul ritmic învăluit de desenul melodic al suflătorilor, capătă uneori accente maiestuoase, conferind ideii centrale virtuțile
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
punct culminant, un presto tumultuos. Finalul este un sfâșietor marș funebru. Succesiunea părților nu e însă a unei simfonii clasice, inversarea fiind cerută de viața însăși. Partea a doua a Simfoniei - Andante con molto - apropiată oarecum prin atmosfera lirică de Simfonia nr. 4, este viziunea măreției strălucitoare ce se conturează promițător în depărtări. Mersul lin, pulsul ritmic învăluit de desenul melodic al suflătorilor, capătă uneori accente maiestuoase, conferind ideii centrale virtuțile unei meditații, un răgaz în vederea luptei apropiate. Clădit în formă
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]